2,205 matches
-
vizibilă a condiției femeilor în consecința eforturilor mișcărilor și teoriilor feministexe "„feminist". - Agenda nouă a feminismului se direcționează spre înțelegerea culturii populare și a limbajului. - Stilul de viață postfeminist este produsul independenței economice și sexuale a femeilor (vezi Arneilxe "„Arneil,Barbara", Barbara, 1999, capitolul 7). Feministele consideră că propaganda „postfeministă”, intens mediatizată de altfel, este o trădare a eforturilor lor din ultimii treizeci de ani, o reacție devastatoare, o pierdere a câștigurilor obținute atunci, o „aruncare înapoi, într-o eră prefeministă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
a condiției femeilor în consecința eforturilor mișcărilor și teoriilor feministexe "„feminist". - Agenda nouă a feminismului se direcționează spre înțelegerea culturii populare și a limbajului. - Stilul de viață postfeminist este produsul independenței economice și sexuale a femeilor (vezi Arneilxe "„Arneil,Barbara", Barbara, 1999, capitolul 7). Feministele consideră că propaganda „postfeministă”, intens mediatizată de altfel, este o trădare a eforturilor lor din ultimii treizeci de ani, o reacție devastatoare, o pierdere a câștigurilor obținute atunci, o „aruncare înapoi, într-o eră prefeministă” (Tania
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
situate în contexte sociale și politice particulare. În 1995 apar două cărți: Listen Up: Voice from the Next Feminist Generation (ed. Rebeca Walker, Anchor Books, New York) și To Be Real: Telling the Truth and Changing the Face of Feminism (ed. Barbara Findlen, Seal Press, Seattle) și un număr întreg din revista de filosofie feministăxe "„feministă" Hypatiaxe "„Hypatia" (1997), dedicat posibilității unui nou val. Conținutul principal al agendei valului al III-lea este dat de următoarele caraceristici: - Sunt acceptate pluralismul și hibridizarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
o nouă „generație politicăxe "„generație politică"” (numită Generația X), în contextul căreia nu vârsta contează, nici vechile granițe statale, ci mai degrabă relevanța experiențelor asemănătoare, formate în cadre de istorie asemănătoare, apropiindu-se mai semnificativ de abordările multiculturaliste (Arneilxe "„Arneil,Barbara", 1999). Internalizând în mod particular achizițiile feminismului radical, feminismul valului al treilea reprezintă o celebrare a diferențelor, a alterității, a legăturii femeilor cu naturaxe "„natură" și sfera privatăxe "„sferaprivată". Scopul unui asemenea demers nu este îndepărtarea femeilor de sfera publicăxe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
feminist" voi rezuma caracteristicile fundamentale ale liberalismului și felul în care caracteristicile concură sau nu la un liberalismxe "„liberalism" care asigură și drepturile femeilor, respectiv la criticile feministexe "„feminist" ale liberalismului (vezi și Rosemarie Tongxe "„Tong,Rosemarie", 1989, capitolul I, Barbara Arneilxe "„Arneil,Barbara", 1999, capitolul V). a. Individul este liber și rațional, capabil să facă alegeri coerente cu propriul interes. Capacitatea de raționare distinge oamenii de animale și este fundamentul exercitării cetățeniei. Animalele pot să fie sociale, dar nu politice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
caracteristicile fundamentale ale liberalismului și felul în care caracteristicile concură sau nu la un liberalismxe "„liberalism" care asigură și drepturile femeilor, respectiv la criticile feministexe "„feminist" ale liberalismului (vezi și Rosemarie Tongxe "„Tong,Rosemarie", 1989, capitolul I, Barbara Arneilxe "„Arneil,Barbara", 1999, capitolul V). a. Individul este liber și rațional, capabil să facă alegeri coerente cu propriul interes. Capacitatea de raționare distinge oamenii de animale și este fundamentul exercitării cetățeniei. Animalele pot să fie sociale, dar nu politice (omul este zoon
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
echilibrului de gen la angajare și promovare, până când egalitatea de jure va deveni egalitatexe "„egalitate" de facto. Educația preferată de către feminismul liberal este cea androginăxe "„androgin". Patternul tradițional (în țările anglo-saxone de exemplu, vezi Tongxe "„Tong,Rosemarie", 1989, Arneilxe "„Arneil,Barbara", 1999) este ca băieții să fie educați spre raționalitatexe "„raționalitate", ambiție, independență, iar fetele, spre sensibilitate, grijăxe "„grijă" și dependență. În România actuală, de exemplu, valorile educaționale actuale nu diferă prea mult în termeni de gen, dar diferă de cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Așa-numita muncă „din dragoste” este de fapt munca gratuită. Tot ce facem în afara unui câștig material este interpretat ca fiind făcut din plăcere sau de drag, sau din autosacrificiuxe "„autosacrificiu" voluntar. Din perspectiva altor feministexe "„feminist" marxiste (de exemplu, Barbara Bergmannxe "„Bergmann,Barbara", 1986), salarizarea pentru munci casnice este și imposibilă, și indezirabilă ca strategie de eliberare a femeilor, aceasta neînsemnând decât o nouă taxă pe care statulxe "„stat" ar percepe-o, inclusiv de la femeile angajate, ceea ce ar încuraja femeile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
din dragoste” este de fapt munca gratuită. Tot ce facem în afara unui câștig material este interpretat ca fiind făcut din plăcere sau de drag, sau din autosacrificiuxe "„autosacrificiu" voluntar. Din perspectiva altor feministexe "„feminist" marxiste (de exemplu, Barbara Bergmannxe "„Bergmann,Barbara", 1986), salarizarea pentru munci casnice este și imposibilă, și indezirabilă ca strategie de eliberare a femeilor, aceasta neînsemnând decât o nouă taxă pe care statulxe "„stat" ar percepe-o, inclusiv de la femeile angajate, ceea ce ar încuraja femeile să rămână casnice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Proletari din toate țările, uniți-vă!”). Viețile femeilor sunt individualizate și circumscrise sferei politic neinteresante. Doar în teoria politicăxe "„teoriepolitică" feministăxe "„feministă" marxistă este dezvoltată ideea unui spirit de solidaritatexe "„solidaritate" între femei, o suroritatexe "„suroritate" femeiască (vezi Arneilxe "„Arneil,Barbara", 1999, p. 42). Una dintre criticile pertinente ale marxismxe "„marxism"ului feminist este făcută din perspectivă comunitariană de către Jean Betke Elshtainxe "„Elshtain,JeanBetke" în lucrarea Public Man, Private Woman. Women in Social and Political Thought. Ea susține că familiaxe "„familie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
ori, întoarcerea la o politică și mai patriarhală. 3.3. Critici ale feminismului comunitariantc "3.3. Critici ale feminismului comunitarian" Comunitarienii susțin că sinele este mai degrabă produs decât generator de realitate socială. În acest caz, se întreabă Arneilxe "„Arneil,Barbara" (1999, p. 148), cum poate cineva fără statut ontologic în afara relațiilor sociale care îl constituie să critice și să vrea să schimbe cultura în care s-a format? Femeile născute într-o culturăxe "„cultură" sexistă și patriarhală ar fi pur
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
prin legislație, în procesul de implementare a acquis-ului comunitarxe "„acquiscomunitar", sau implicit prin diferite politici ale organismelor internaționale și prin diferitele transformări generate de trecerea spre o economie de piață. Există suficiente date (vezi Corrinxe "„Corrin,Chris", 1992, Einhornxe "„Einhorn,Barbara", 1993, Funkxe "„Funk,Nanette", Mullerxe "„Muller,Magda", 1993, Verderyxe "„Verdery,Katherine", 1994, 1996, Nicolaescu, 1996, Rennexe "„Renne,Tanjia", 1997, Miroiu, 1998, 1999, Popescuxe "„Popescu,Liliana", 1999, Galxe "„Gal,Susan" și Kligmanxe "„Kligman,Gail", 2000, Weberxe "„Weber,Renate" și Watson, 2000
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
măsură și la feminism. Lozinci de felul: «Suroritatexe "„suroritate"a este globală!» ne sună în urechi foarte asemănător cu lozinca marxistă: «Proletari din toate țările, uniți-vă!» și, pur și simplu, ne par suspecte” (Siklovaxe "„Siklova,Jirina", în Einhornxe "„Einhorn,Barbara", 1993, p. 182). În afara acestor analogii, există și o jenă cultivată și în ideea că feminismul este un atentat la putereaxe "„putere" și autoritatea bărbătească, iar femeile, adevăratele femei (cele care își asumă diferența), nu vor putereaxe "„putere" în chipurile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
postfeminism este un enunț fals chiar și pentru țările care au parcurs în întregime istoria feminismului și pot susține că agenda feministă este un succes, stilul de viață postfeminist este produsul independenței economice și sexuale a femeilor (vezi Arneilxe "„Arneil,Barbara", 1999, capitolul 7). Motivul principal pentru care cred că un asemenea împrumut este inadecvat este că, în țări postcomuniste precum România, abia acum se creează structurile specifice patriarhatxe "„patriarhat"ului modern. Un procent tot mai semnificativ de femei (mai ales
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
dar obligatoriu și de feminism liberal. TC "" Bibliografietc "Bibliografie" Alexandrescu, Sorin, 1996: „Alunecosul, necesarul feminism”, Secolul 20, București, nr. 7-9/1996. Arendt, Hannah, 1958: The Human Condition, Chicago University Press, Chicago. Arendt, Hannah, 1994: Originile totalitarismului, Editura Humanitas, București. Arneil, Barbara, 1999: Politics & Feminism, Blackwell, Oxford. Bacchi, Carol Lee, 1999: Women, Policy and Politics, Sage Publications, London. Bachrach, Peter, Baratz, Morton, 1970: Power and Poverty, Oxford University Press, New York. Ball, Terence și Dagger, Richard, 1991: Political Ideologies and the Democratic Ideal
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Psichology of Androgyny, Alexandra Kaplan, Loan Bean (eds.), Little Brown, Boston. Benhabib, Sheila, 1996: Critique, Norm and Utopia, Columbia University Press, New York. Benson, Margaret, 1969: „The Political Economy of Women’s Liberation”, Monthly Review, 21, nr. 4, September, 1969. Bergmann, Barbara, 1986: The Economic Emergence of Women, Basic Books, New York. Bock, Gisela, 2002: Femeia în istoria Europei. Din Evul Mediu până în zilele noastre, (traducere de Mariana Cristina Bărbulescu), Editura Polirom, Iași. Boia, Lucian (ed.), 1998: Miturile comunismului românesc, Editura Nemira, București
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
New York. DuBois, Ellen Carol (ed.), 1981: Anthony, Susan B. Elizabeth Cady Stanton/Susan B. Anthony: Correspondence, Writing, Speeches, New York. Dworkin, Andreea, 1981: Pornography, Men Possessing Women, Women’s Press, London. Dworkin, Andreea, 2001: Războiul împotriva tăcerii, Editura Polirom, Iași. Einhorn, Barbara, 1993: Cinderela Goes to Market: Citizenship, Gender and Women’ Movements in East Central Europe, Verso, London. Eisenstein, Zillah, 1984: The Radical Future of Liberal Feminism, Northeastern University Press, Boston. Elshtain, Jean Bethke, 1981: Public Man, Private Woman: Women in Social
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
noastre agrare, Editura Librăriei Socec, București. Gherea, Constantin Dobrogeanu, 1976: „Ce vor socialiștii români?”, în Opere complete, vol. II, Editura Politică, București. Gilligan, Carol, 1982: In a Different Voice. Psychological Theory and Women’s Development, Harvard University Press, Boston. Goodwin, Barbara, 1995: Using Political Ideas, John Wiley & Sons, Chichester. Goven, Joanna, 2000: „New Parlament, Old Discourse? The Parental Leave”, în Gal, Susan și Kligman, Gail (eds.), Reproducing Gender. Politics, Publics and Everyday Life after Socialism, Princeton University Press, Princeton, New Jersey
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
ed.), Party Organizations. A Data Handbook on Party Organizations in Western Democracies, 1960-90, Sage, Londra, 1992. Hans Keman, "Explaining Miracles: Third Ways and Work and Welfare", în West European Politics, vol. 26, nr. 2, 2003, pp. 115-135. Beate Kohler și Barbara Myrzik, "Transnational Party Links", în Roger Morgan și Stefano Silvestri (ed.), Moderates and conservatives in Western Europe, Heinemann, Londra, 1982, pp. 193-223. Gary King, Robert O. Keohane și Sidney Verba, Designing Social Inquiry. Scientific Inference in Qualitative Research, Princeton University
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
a Future EU Party System", conferință organizată de Stefano Bartolini, op. cit., p. 24. 171 Analiză confirmată și de Richard S. Katz, "Parties in Europe and Parties of Europe", conferință organizată de Stefano Bartolini, op. cit., pp. 32-39. 172 Beate Kohler și Barbara Myrzik, "Transnational Party Links", în Roger Morgan și Stefano Silvestri (ed.), Moderates and Conservatives in Western Europe, Heinemann, Londra, 1982, p. 194. 173 Simon Hix și Christopher Lord, op. cit. (1997), pp. 205-213. 174 Stefano Bartolini, op. cit. (2004), p. 7. 175
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
2000. Giddens, Anthony, A treia cale. Renașterea social-democrației, Editura Polirom, Iași, 2001. Gilligan, Carol, In a Different Voice: Psychological Theory and Women’s Development, Harvard University Press, Cambridge, Massachusets, 1982. Goleman, Daniel, Inteligența emoțională, Editura Curtea Veche, București, 2001. Goodwin, Barbara, Using Political Ideas, John Wiley and Sons Ltd., 1997. Goody, Jack, Familia europeană. O încercare de antropologie istorică, Editura Polirom, Iași, 2003. Gordon, Linda, „Social Insurance and Public Assistance: The Influence of Gender in Welfare Thought in the United States
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
interesat mai târziu. L’a adorat Întâi, iar de prea puțină vreme Încoace ca să se poată scuza cu tradiția, Își Încântă copiii cu o practică cu care tot el i-a Învățat. O practică, căci nu-i pot spune obicei, barbară. Barbară pentru că, dacă Înainte de a deveni o casă bradul a apucat să trăiască o sută, două, de ani, pentru a deveni brad de Crăciun este ucisă În fașă generația următoare. Se pare că românul a fost ecolog “avant la lettre
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
trocul apare ca o soluție mai convenabilă pentru fermieri. Practicând trocul în anumite circumstanț,e aceștia „încearcă să genereze valoarea reală a produselor lor” (Humphrey, 2002, XXVI) prin evaluarea peste prețul produselor pe piață a ratelor de schimb pentru troc. Barbara Cellarius (2000) discută, de asemenea, despre producătorii din Bulgaria care schimbă produse în perioade dificile din punctul de vedere al disponibilității banilor. Autoarea arată că, prin aceste schimburi, producătorii sunt în stare să evite tranzacțiile cu intermediarii și astfel să
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
un punct de plecare pentru eventuale acțiuni de dezvoltare rurală. Existența monopolurilor fermelor mari, ca și eșecurile cumulate ale statului de reglementare a pieței agricole, împiedică o mare parte a populației rurale să dezvolte mici inițiative private. Note Bibliografie Cellarius, Barbara A. (2000). „You can buy almost anything with potatoes: An examination of barter during economic crisis in Bulgaria”. în Ethnology, 39 (1), pp. 73-92. Dinello, Natalia. (2002). „Clans for Market or Clans for Plan: Social Networks in Hungary and Russia
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
oglinda tuturor spațiilor cărora le aparținem din punct de vedere istoric și imaginativ. Spații heterotopice care înlocuiesc spațiul real al viețuirii noastre! Imaginile britanice din romanele și jurnalele de călătorie ale lui Alan Brownjohn, Paul Bailey, Helena Drysdale, Bel Mooney, Barbara Wilson, Dervla Murphy, de pildă, despre Balcani în general, despre România comunistă în particular, și despre continuitatea unor stări de fapt la scurt timp după Revoluția din 1989, sunt ambivalente 252. În căutarea adevărurilor esențiale despre români, călătorii apuseni identifică
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]