2,601 matches
-
libertate și subvenții cetăților. În felul acesta s-a stimulat dezvoltarea comerțului și a manufacturilor variate, din care vor apărea capitalurile bancare, comerciale, industriale. Se renunța la o tradiție pentru a se adopta alta, nouă, preluată din idealurile Romei. Invaziile barbare suprapuse cu debutul erei creștine au impus fortificarea orașelor, construirea vertiginoasă a domurilor și a unor edificii publice și private până în cetățile săsești de la Birtan, Viscri, Dârju, Prejmer, Sighișoara și altele din România. S-a trecut astfel de la cetatea romană
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
rămână om. Mulți dintre artiștii postmoderni se inspiră din geniul dovedit de Brâncuși în arta contemporană cu sculpturile de la Tg. Jiu, pe când foștii secretari cu propaganda din județ nu numai că le clasau în categoria "decadent", dar le și demolau barbar. Hipermodernitatea Estetica literară occidentală a anilor 1970 consemna apariția vocabulei hipermodernitate. Ihab Hassan, egiptean emigrat în SUA prin 1946, pare să o fi folosit, iar Gilles Lipovetski (n.1944) ar fi cel care i-a ilustrat conținutul prin feluri de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
timp de o mie de ani și mai bine, migratorii occidentalizați au trăit mai aproape de natura pe care au sacralizat-o, au acceptat-o cu răbufnirile ei neașteptate și au apărat-o prin jertfe consimțite religios, invocând mai rar trecutul barbar și tot mai des creștinismul, cu bisericile sale declarate azi monumente protejate de către UNESCO, în societatea contemporană crește rolul artificiului și al derizoriului, al spiritului dominator și înfumurat al tot mai multor oameni față de tot ceea ce este viu, ca și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
despre personajele care încarnează răul, studenții "nu mai au o imagine a sufletului perfect, prin urmare nu mai tânjesc să aibă unul". (12, p. 75) Dimpotrivă, ei se lasă subjugați de noile ritmuri muzicale (pop, rock, manelele sud-estice), de melodii barbare, care conduc sufletul spre anarhie, iar corpul spre entropie. Dintre aspectele negative ale rock-ului, faptul că exercită atracția barbară față de dorința sexuală, nicidecum dragostea, erosul; cultivă gustul pentru starea orgiastică, care, fiindcă este reprimată de părinți, produce ura adolescenților
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
aibă unul". (12, p. 75) Dimpotrivă, ei se lasă subjugați de noile ritmuri muzicale (pop, rock, manelele sud-estice), de melodii barbare, care conduc sufletul spre anarhie, iar corpul spre entropie. Dintre aspectele negative ale rock-ului, faptul că exercită atracția barbară față de dorința sexuală, nicidecum dragostea, erosul; cultivă gustul pentru starea orgiastică, care, fiindcă este reprimată de părinți, produce ura adolescenților față de ei, față de orice prejudecăți și autoritate în general; generează conflicte în numele așa-zisei conștiințe eliberate evocată de Tocqueville ca
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
milioane de victime în lagăre și gulaguri sinistre și în sistemele totalitare de organizare a vieții. Noile regimuri apărute după 1989 au sporit continuu dezorganizările vieții, presiunile impozitelor și birocrațiilor, generând falii între generații, copii și pensionari înșelați în mod barbar. Regulile elementare de conviețuire sunt tot mai des părăsite și societatea este amenințată să revină la războiul tuturor împotriva tuturor. Cel mai frecvent, promotorii noii ordini social-culturale rămân descoperiți în realizarea promisiunilor făcute prin slujirea altor interese. Revenirea la proprietatea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
elevilor, studenților cu profesori cu tot, a militarilor etc. nu intra aici). O simplificare mult inferioară binecunoscutei zicale corsi e ricorsi a lui Giambattista Vico (1668-1744), enunțată cu mai bine de trei secole în urmă. Țara trebuie să treacă de la barbarele practici de îmbogățiri frauduloase, folosind procedee apropiate de șantaj și crima organizată, la sistemele în care respectul capitalului presupune respectul muncii la vedere, responsabilitatea, invențiile, solidaritatea și camaraderia ca stimulenți ai satisfacțiilor. Atât "noii patroni", cât și salariații, atât instituțiile
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ea. Tradiția este deopotrivă persistentă și elastică". (24, p. 234) Să avem în vedere că vechile tradiții românești au cultivat relații sociale dintre categorii și clase sociale "deschise", cel puțin în momentele de mare cumpănă istorică, generate de amenințătoare invazii barbare, războaie între imperiali, urgii ale naturii. Boierii medievali cu răzeșii numeroși și iobagii urmau strategia mai simplă a "avutului" dobândit cu "cinste" și "onoare" în fața urmașilor și a "obștei" autoritare. Semnele modernității au venit odată cu lărgirea luminilor libertății prin școală
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
lichidităților în bănci străine a fost corelată cu munca la negru, evaziuni fiscale și alte modalități de eludare a impozitelor și taxelor. Dacă vechile instituții de stat s-ar fi reformat în spiritul statului "de drept" și nu al jafurilor barbare, altfel ar fi arătat țara după cei peste 20 de ani de tranziție de la autoritarism la democrație și drepturile omului. Vechiul regim a jonglat cu teroarea și cu multe forme de violență, dar și cu tehnici ale fascinării, seducției și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
refăcând fragmente, ca apoi să renunțe complet la rețeta de succes, focalizându-se pe arta portretului. G.D. Mirea este elogiat pentru pictarea în "stil arhaic bizantin" a Catedralei Ortodoxe de la Constanța, prilej pentru critic să-l disocieze de varianta degradată, barbară, decadentă a acestui stil. Contextul critic-discuțional îl include, abuziv, ce-i drept, pe pictor în zona decadenței, iar trimiterile (chiar dacă nu-și găsesc suportul în operă) devin semnificative; pictura lui G.D. Mirea semnalează un gust care devine tot mai pregnant
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
susține popularitatea, sau dacă aristocrația și mulțimea chiar aveau gusturi și interese similare. Cu câteva excepții (Marcus Aurelius, de exemplu, considera jocurile plictisitoare 33, la fel și unele familii aristocrate), atât conducătorii, cât și cei conduși păreau să aprecieze plăcerea barbară oferită de spectacolul luptelor gladiatorilor. Contrar părerilor umaniste (în special marxiste), potrivit cărora conducătorii cruzi își manipulau poporul needucat prin hrană gratuită și jocuri, perspectiva opusă, care sugerează o relație simbiotică între lideri și conduși în cadrul unei grile culturale apropiate
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
grile culturale apropiate, și-a câștigat din ce în ce mai mulți adepți. Susținătorii acestei idei își argumentează demonstrația bazându-se pe textele antice ale istoricilor romani (de exemplu, Tacit), care descriu cruzimea măcelului, dar și plăcerea derivată din cruzime, cu mențiunea că fie barbar ori creștin, vărsarea de sânge era inutilă. Faptul că luptele gladiatorilor erau manifestări ale culturii "de masă" mai degrabă decât ale culturii "înalte" este evident, în ciuda implicării în sau a participării la aceste jocuri. Tacit și Petroniu le consideră răspunzătoare
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
populare actuale. Astfel, există tipologia medievală mitologică ca pretext, imaginată ca o scenă pe care sunt plasate personaje contemporane (în ficțiuni gen thriller); există reinterpretarea ironică, parodierea Evului Mediu (în fanteziile eroice despre America secolului al XIX-lea). Există fațetele barbare și romantice ale Evului Mediu, ilustrate de tipurile contemporane ale răufăcătorului, fantomei și vampirului. Modelele medievale philosophia perennis, identități naționale, reconstrucția filologică, decadentismul și tradiția se regăsesc în manifestările culturale (în special populare), filosofice și politice ale perioadei contemporane 38
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
identificat cu el a devenit reprezentarea complexă a "celuilalt" marginalizat, aparținând unei rase diferite, care poate viețui oriunde și de care ne temem profund. Acesta poate simboliza chiar frica de noi înșine (Auerbach) sau teama de o "invazie" de la periferia "barbară", pe care nu am descoperit-o încă și nu o putem controla. Procesului de metamorfozare a omului obișnuit în supererou prin transfer de forțe supranaturale i se opune procesul de transformare a vampirului în om obișnuit prin umanizare. Ambele procese
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
putut împiedica să se întrebe ce sens ar fi putut avea crearea unor ființe atât de primitive și a altora atât de evoluate, aparținând uneia și aceleiași specii. I-ar putea fi atribuită lui Dumnezeu intenția ca omul să rămână barbar? Darwin a fost izbit de asemenea de asemănările pe care le-a constatat în ceea ce privește manifestarea emoțiilor la oameni și la urangutanii a căror comportare a studiat-o cu atenție în grădina zoologică din Londra. De-a lungul anilor, multe fapte
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
continentului, neîmblînzita Germanie. Europa este un "dincolo" septentrional inform al lumii antice. Deși populată din preistoria cea mai înde-părtată, ea nu intrase încă în Istorie la momentul cînd a început decăderea Imperiului Roman. Avea să fie antrenată în iureșul invaziilor barbare care s-au revărsat dinspre est spre vest, dinspre nord spre sud, s-au izgonit, s-au îmbulzit, s-au războit, s-au încălecat și s-au amestecat, provocînd în cele din urmă dezintegrarea Imperiului Roman de Apus (476). Cu excepția
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
au războit, s-au încălecat și s-au amestecat, provocînd în cele din urmă dezintegrarea Imperiului Roman de Apus (476). Cu excepția Imperiului de Răsărit, între secolele al V-lea și al VIII-lea avea să domine un haos de regate barbare, o mare amestecătură de populații, unele ieșite din tuful preistoric, cîteva latinizate, altele germanice, în sfîrșit altele asiatice. Pornind de la aceste seminții avea să se statornicească și să se diversifice un mozaic cuprinzînd nenumărate etnii, care s-au implantat în
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
peisaje, datorată deopotrivă fărîmițării reliefului, întrepătrunderilor multiforme dintre uscat și mare, varietății climatelor. Așadar, Europa nu părea sortită să devină entitate istorică. Și totuși, a devenit una. Din ce punct de vedere? Cînd? În ce fel? 2 Europa medievală Epoca barbară a Europei este și epoca creștinării sale. Evanghelizarea barbarilor obține o primă izbîndă odată cu convertirea lui Clovis (496); ea se extinde în interiorul teritoriului și atinge punctul maxim de dezvoltare în secolul al VII-lea. Din acest moment, identitatea europeană pare
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
produsele / producătorii tipici ai culturii europene. Vico (1668-1744) întemeiază Istoria ca Scienza Nuova, care se supune unor principii diferite de cele ale științelor fizice. El elaborează o teorie a Istoriei în care Omenirea se creează ea însăși, începînd cu perioadele barbare, și progresează prin etape succesive. Apoi Istoria se va împărți în Istoria istoricilor care reînvie Trecutul pentru a reflecta asupra lui în prezent, Istoria teoreticienilor care caută factorul său dominant sau determinant, Istoria filozofiilor Devenirii Umanității, unele spiritualiste (Hegel), altele
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
a schimbat. Lagărul de concentrare sovietic nu mai este perceput ca un accident istoric supradeterminat de asediul capitalist și legat de persoana lui Stalin, ci ca esența însăși a sistemului, desemnat și în același timp stigmatizat de cuvîntul cu rezonanță barbară ciudată "Gulag", exportat de Soljenițîn. Partidul comunist încetează a fi considerat ca fiind fundamentul unui colectivism egalitar; el se înfățișează ca fiind casta omnipotentă ce monopolizează puterea, care a fost acum reperată în spatele denumii codificate de Nomenklatura. Din acest moment
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și îl individualizează cu precizie, precum și de orice marcă a ticăloșiei flagrante. Mai mult, ne este foarte greu să recunoaștem dușmanul: dușmanul nu este americanul, nu este rusul, nu este chinezul. Dușmanul nu este etnic, el este hegemonic. Nu este barbar în sensul din trecut al termenului, de vreme ce barbaria este îngrădită în civilizația tehnică căreia Europa însăși i-a dat naștere. Dușmanul nu are o trăsătură aparte care să-l particularizeze, în afară de omogenizarea care distruge cu buldozerul multiplele particularități, culturale și
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
treizeci de ani. Ne aflăm, dimpotrivă, într-o nouă luptă inițială. Nu în clipa propășirii spiritului uman, ci tot în preistoria sa. Nu reușim încă să răspundem provocării pe care ne-o adresează complexitatea realului; ne aflăm încă în epoca barbară a ideilor. Europa trebuie să se construiască în acest context incert și dement. Cu toate că își are propria comunitate de destin, ea nu poate să ocolească destinul comun al omenirii. Pentru moment este pașnică, dar deasupra capului său a atîrnat vreme
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
o "a doua Renaștere" europeană care să reunească aceste două dimensiuni. Cea dintîi, plecînd de la experiența nihilismului și a problematizării generalizate, ar trebui să deschidă dialogica europeană către aporturile culturale exterioare și să consacre această a doua Renaștere civilizării ideilor barbare, deschizîndu-le către complexitate, cercetării principiilor ascunse care conduc în mod invizibil gîndirea, într-un cuvînt, încercării de a scoate spiritul uman din preistoria sa. Cea de-a doua, plecînd de la conștiința epocii de fier planetare, ar trebui să-i încredințeze
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
l'Europe des invasions au XVIe siècle, La Renaissance du livre, Bruxelles, 1958. 6 Cf. Maurice Lombard, L'Islam dans sa première grandeur, Flammarion, Paris, în care autorul susține, contrar lui Henri Pirenne, că înflorirea civilizației islamice a fecundat Europa barbară. Cele două teze opuse se pot dovedi întemeiate dacă sînt considerate în mod succesiv. 7 Fernand Braudel, L'Europe, Paris, Arts et métiers graphiques, 1982. 8 Cf. Joseph Needham, La science chinoise et l'occident, Seuil, Paris, 1973; Jean Baechler
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
bun început? „Condițiile vitrege” au îngreunat procesul de urbanizare numai în Moldova și Țara Românească? Au fost, oare, breslașii transilvăneni din cadrul celebrei Siebenbürgen la fel de influenți și de activi dintotdeauna? De bună seamă, răspunsurile sunt negative. Așa cum este cunoscut, după incursiunile barbare din secolele III-V, creștinătatea occidentală a rămas mult timp la marginea civilizației urbane, centrul de greutate al acesteia stabilindu se în extremitatea apuseană a Eurasiei - în Imperiul Bizantin și Califatul Arab -, cu binecunoscutele sale metropole: Constantinopol, Bagdad, Cordoba ș.a.
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]