4,306 matches
-
se vede confirmat episcop. În mai, același an, împreună cu episcopul unit Ioan Lemeni, se află în fruntea adunării de la Blaj. În 1864, la reînființarea vechii Mitropolii Ortodoxe a Transilvaniei, va fi numit arhiepiscop și mitropolit. În 1850 primește titlul de baron, iar în 1871 este ales membru de onoare al Societății Academice Române. Meritele lui Ș. țin, în special, de emanciparea și întărirea Bisericii Ortodoxe Române din Ardeal. Convins de rostul înalt al învățăturii, al culturii, cărturarul sprijină, de asemenea, înființarea
SAGUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
atât de folositoare unui neam trezit din „somnul cel adânc” la conștiința de sine. SCRIERI: Adaos de cuvântări bisericești pentru sărbătorile domnești de preste an, în Chiriacodromion, Sibiu, 1855; Asupra Biblicelor lui Heliade, Sibiu, 1858; Memorialul arhiepiscopului și metropolitului Andrei baron de Șaguna sau Luptele naționale-politice ale românilor. 1846-1873, I, îngr. și pref. Nicolae Popea, Sibiu, 1889; Memorii din anii 1846-1871, introd. Ilarion Pușcariu, Sibiu, 1923; Predici, introd. Florea Mureșanu, Cluj, 1945; Cuvântări bisericești pentru sărbătorile domnești, îngr. Dorel Man, pref.
SAGUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
Mureșanu, Cluj, 1945; Cuvântări bisericești pentru sărbătorile domnești, îngr. Dorel Man, pref. Onufrie Vințeler, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Iosif Pușcariu, Mitropolitul Andrei Șaguna. Viața și faptele sale, CL, 1874, 7; Pop, Conspect, II, 128-130; Nicolae Popea, Arhiepiscopul și metropolitul Andrei baron de Șaguna, Sibiu, 1879; Ioan Slavici, Mitropolitul Andrei baron de Șaguna, CL, 1880, 1; Petre Gârboviceanu, Andrei Șaguna, BOR, 1898-1899, 4, 6, 7, 9, 10, 1899-1900, 9, 1900-1901, 6, 1901-1902, 8, 10; A. Ghiga, Viața și activitatea arhiepiscopului și mitropolitului
SAGUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
Dorel Man, pref. Onufrie Vințeler, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Iosif Pușcariu, Mitropolitul Andrei Șaguna. Viața și faptele sale, CL, 1874, 7; Pop, Conspect, II, 128-130; Nicolae Popea, Arhiepiscopul și metropolitul Andrei baron de Șaguna, Sibiu, 1879; Ioan Slavici, Mitropolitul Andrei baron de Șaguna, CL, 1880, 1; Petre Gârboviceanu, Andrei Șaguna, BOR, 1898-1899, 4, 6, 7, 9, 10, 1899-1900, 9, 1900-1901, 6, 1901-1902, 8, 10; A. Ghiga, Viața și activitatea arhiepiscopului și mitropolitului Andrei baron de Șaguna, București, 1899; Iorga, Ist. Bis
SAGUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
Șaguna, Sibiu, 1879; Ioan Slavici, Mitropolitul Andrei baron de Șaguna, CL, 1880, 1; Petre Gârboviceanu, Andrei Șaguna, BOR, 1898-1899, 4, 6, 7, 9, 10, 1899-1900, 9, 1900-1901, 6, 1901-1902, 8, 10; A. Ghiga, Viața și activitatea arhiepiscopului și mitropolitului Andrei baron de Șaguna, București, 1899; Iorga, Ist. Bis., II, 290-296; [Andrei Șaguna], „Neamul românesc”, 1909, 111-112 (număr omagial); Ioan Lupaș, Mitropolitul Andrei Șaguna, Sibiu, 1909; Nicolae Dobrescu, Mitropolitul Andrei Șaguna, București, 1909; Ioan Lupaș, Viața și faptele lui Andrei Șaguna, București
SAGUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
românesc”, 1909, 111-112 (număr omagial); Ioan Lupaș, Mitropolitul Andrei Șaguna, Sibiu, 1909; Nicolae Dobrescu, Mitropolitul Andrei Șaguna, București, 1909; Ioan Lupaș, Viața și faptele lui Andrei Șaguna, București, 1926; Const. P. Secelea, Dreptul canonic în literatura românească. Opera lui Andrei baron de Șaguna, Iași, 1927; Octavian Goga, Precursori, București, 1930, 181-192; Pomenirea mitropolitului Andrei Șaguna, Sibiu, 1933; Iorga, Oameni, I, 44-48, II, 351-358, III, 140-141; Gh. Tulbure, Mitropolitul Șaguna, Sibiu, 1938; Iacob Mârza, Gramatica lui Andrei Șaguna, LR, 1971, 1; Dicț
SAGUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
fără teren public ieftin la Îndemână, au Început să planeze Întrebări asupra justiției economice și redistribuției bogăției În special printre imigranți și lucrătorii nativi din fabricile și oțelăriile din orașele din Est și Vestul Mijlociu. Ascensiunea unei mici coterii de baroni hoți, superbogați și puternici, precum Andrew Carnegie, John D. Rockefeller și Cornelius Vanderbilt, a căror bogăție rivaliza cu cea a marilor familii aristocratice ale Europei, nu au fost agreați de milioanele de americani, bărbați și femei, care munceau În condiții
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mai mult dinamic decât postural și static” (p. 31). P. Popescu-Neveanu (1978) vede atitudinea ca „modalitate relativ constantă de raportare a individului sau grupului față de anumite laturi ale vieții sociale și față de propria persoană” (p. 71). Psihologii sociali americani R. Baron și D. Byrne (2000) consideră că atitudinea se referă la „evaluările noastre cu privire la orice aspect posibil al lumii sociale, măsura în care avem reacții favorabile sau nefavorabile față de probleme, idei, persoane, grupuri sociale sau alte elemente ale vieții sociale” (p.
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
generală de legătură a eului cu lumea și de raportare selectivă la realitate. Dar, dacă schemele mentale privesc prioritar aspectul cognitiv, valorile și atitudinile îl încorporează cu precădere pe cel evaluativ-afectiv. În cunoscutul manual de psihologie socială al lui R. Baron și D. Byrne (2000), capitolul „Cogniția socială” are ca subtitlu „Gândind asupra lumii sociale”, iar cel de „Atitudini”, „Evaluând lumea socială”. Această funcție generală de filtrare preferențială a fost specificată în modalități mai concrete, cel mai des citat autor pe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
atitudinilortc "2.3. Formarea atitudinilor" La întrebarea de unde vin și cum se formează diferitele noastre atitudini, majoritatea psihologilor sociali - și cu atât mai mult sociologii și antropologii culturali - spun că ele sunt învățate social. După cum cu tărie subliniază însă R. Baron și D. Byrne (2000), un corp tot mai mare de cunoștințe se acumulează în a susține că atitudinile au și un caracter genetic. Dar recunoașterea de principiu a acestui aspect nu este atât de nouă precum par să sugereze cei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
este condiționarea clasică, prin asocierea de stimuli. Dacă de mai multe ori copilul mic asociază reacțiile negative ale tatălui când vede sau aude de polițiști, este mare probabilitatea ca el să-și însușească respectiva atitudine negativă. Și cercetări mai recente (Baron și Byrne, 2000) confirmă că multe dintre condiționările asociative se produc la nivel subliminal, subiecții nefiind conștienți de prezența stimulilor, a unora dintre ei și/sau a asocierii lor. Poate fi și cazul copilului din exemplul de mai sus. Oricum
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
multe dintre atitudinile concrete pe care le avem. De pildă, dispoziția generală (ereditară) de optimism colorează o gamă întreagă de evaluări ale socialului în care trăim, inclusiv o mai mare satisfacție în muncă, indiferent de natura acesteia, comparativ cu pesimismul (Baron și Byrne, 2000). La fel, o mai pronunțată curiozitate înnăscută antrenează un alt gen de experiențe și, de aici, un alt spectru atitudinal. Deja, din cele de mai sus se conturează ideea că diferitele surse și mecanisme ale achizițiilor evaluative
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
conferință cu tema „De ce nu este permis carnetul?”. Deși ei au fost anunțați cu doar zece minute înainte, au rezistat mai bine persuasiunii decât cei care nu au fost anunțați deloc. Cercetări experimentale mai noi (vezi Petty și Wegener, 1998; Baron și Byrne, 2000) arată că alături de fenomenul de asimilare distorsionată (biased assimilation), adică perceperea informațiilor care contravin atitudinii noastre ca fiind mai puțin valide și credibile și supralicitarea ca valoare gnoseologică a celor concordante, atunci când subiecții sunt expuși la asemenea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
părerile inițiale. În unele cazuri, mesajul promovat cu insistență de comunicator nu numai că nu îți schimbă poziția pe care o ai, dar induce și dezvoltă un punct de vedere opus. Această reacție negativă, numită de psihologii sociali și reactanță (Baron și Byrne, 2000) sau, mai clasic, schimbare atitudinală negativă (Brehm, 1966), este în legătură cu judecățile noastre mai mult sau mai puțin spontane sau atent elaborate privind intențiile ascunse ale sursei și atentarea la libertatea personală de a gândi, evalua și acționa
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sine. Individul vestic are multă responsabilitate asupra corectitudinii deciziilor individuale, în vreme ce subiectul oriental are sinele relaționat. Legat mai mult de statusul social și spațiul familial, el nu resimte cu aceeași acuratețe și responsabilitate eventualele discordanțe din deciziile și acțiunile individuale (Baron și Byrne, 2000). În principiu, centrarea pe propriul eu determină o mai accentuată preocupare și față de cum se articulează și instalează gândurile, sentimentele și comportamentele noastre. Am văzut însă că aceasta nu este numai o chestiune de diversitate culturală, ci
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
la posibilitatea formării unor reflexe atitudinal-comportamentale, a declanșării automate și spontane a unor reacții comportamentale în fața obiectului-țintă. Așadar, în modelul activării automate a comportamentelor pe baza accesibilității cognitive a atitudinii, dezvoltat în special de R. Fazio și colaboratorii săi (vezi Baron și Byrne, 2000), elementele deliberative, planificarea și calculul consecințelor sunt mai puțin prezente. Eventual, au intrat și ele în câmpul gândirii automate, implicite, pe care scontează destul de mult psihologia cognitivă contemporană. Dar, în fond, aceste mecanisme se suprapun în considerabilă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de zi cu zi, „habitusurile” sunt de cea mai mare acuratețe (Aulette și Wood, 1997, apud Eagly și Chaiken, 1998). Redăm în figura 3 un astfel de model compozit al relației atitudine - comportament elaborat de Gibbons et al., 1998 (apud Baron și Byrne, 2000), lăsând cititorul să interpreteze diversele conexiuni directe și indirecte (indicate prin săgeți). Să menționăm doar că, deși modelul pare mai complicat decât cel al acțiunii planificate (gândite) (vezi figura 2), el încearcă să redea situații de zi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prosociale și prin mecanisme ce privesc direct confortul psihic în sine, cu referire la reducerea tensiunilor, autoinducerea unor stări de bucurie și seninătate, creșterea stimei de sine. Teoriile mai relevante în acest sens le prezentăm în cele ce urmează (vezi Baron și Byrne, 2000; Batson, 1998). Modelul eliminării stării negative (negative-state relief model), propus de Cialdini și colaboratorii săi (1981), proclamă că îi ajutăm pe semenii noștri aflați în dificultate pentru a înlătura proasta dispoziție, trăirile și gândurile „negre”, pe care
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a se nota că, în literatura de specialitate, „simpatie” nu înseamnă doar că cineva este „simpatic”, ci ar desemna o nuanță în sensul românescului „simpatetic”). Rezonabil mi se pare ca, dincolo de multiplele înțelesuri atribuite, să relevăm dimensiunile principale ale conceptului (Baron și Byrne, 2000): - dimensiunea cognitivă, care înseamnă că ești capabil să înțelegi ce simte o anume persoană și de ce; - dimensiunea afectivă, ceea ce presupune că nu numai îți reprezinți ce trăiește celălalt, dar trăiești și tu aceleași stări; - dimensiunea conativă pe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pozitive ale persoanelor semnificative au o importanță notabilă - și în strânsă conlucrare cu bagajul ereditar, fiecare dintre noi ajunge să dețină un anumit potențial empatic. Empatia nu este însă singurul factor dispozițional prosocial. Alături de ea, cercetările empirice au mai evidențiat (Baron și Byrne, 2000): nevoia de aprobare, în sensul că indivizii cu un înalt nivel al acestei nevoi sunt mult mai receptivi la aprecieri și stimă socială și, prin reîntărire, practică în continuare acte de ajutorare; încrederea interpersonală apare, de asemenea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mult însă, psihologia socială se preocupă și de comportamentele prosociale de lungă durată, cum ar fi voluntariatul, lucru reflectat și în structura manualelor și tratatelor de specialitate. Astfel, spre pildă, dacă în ediția din 1991 a Psihologiei sociale (autori R. Baron și D. Byrne) nu figura nici o referire la comportamentul prosocial de lungă durată, în cea din anul 2000 acestuia i se alocă un spațiu important, care va fi foarte probabil suplimentat în viitor - sau a și fost deja. 2. Ajutorarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și, foarte important, ele pot fi modelate și în experimente de laborator. Un caz care a făcut mare vâlvă în SUA și care a fost studiat de specialiști, prin urmare, des citat în textele fundamentale din domeniu (vezi, de exemplu, Baron și Byrne, 2000; Batson, 1998; Taylor et al., 1994), este cel al uciderii lui Kitty Genovese, pe care îl redăm pe scurt mai jos. În 1964, o tânără, Kitty Genovese, se întorcea de la lucru noaptea târziu. Când era aproape de clădirea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
situația era aproape identică în conținutul ei fizic, subiecții au perceput că femeia are mult mai multă nevoie de ajutor când a fost vorba despre un bărbat străin. Cu privire la prima fază, ar mai fi de remarcat că anumiți autori - R. Baron și D. Byrne (2000), spre pildă - o desfac în două faze separate, astfel că întregul proces ar avea cinci mari faze: în afara faptului că o anume situație poate fi interpretată sau nu ca solicitând ajutor de urgență (în schema lor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dovedit și statistic că aceste riscuri sunt mai ridicate când altercația are loc între membrii familiei. De aceea, inclusiv polițiștii știu că se expun mult mai serios la pericole atunci când sunt solicitați să intervină în ostilitățile domestice decât între străini (Baron și Byrne, 2000). Ultima fază înainte de acțiunea efectivă este decizia pentru o variantă sau alta de ajutorare. În aproape orice împrejurare ce implică ajutor există două modalități fundamentale de intervenție: a acționa direct (aperi pe cineva care este bătut) sau
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a constatat tot experimental că, așa cum era de așteptat, inhibiția de a-i întreba pe ceilalți ce se întâmplă scade când cei ce asistă la scenă sunt prieteni sau când au consumat alcool. Și, în consecință, crește probabilitatea de intervenție (Baron și Byrne, 2000). Chiar dacă situația apare evident ca una ce necesită ajutor, din moment ce ceilalți nu se amestecă, ai și tu o reținere cauzată de grija de a nu-i ofensa pe ceilalți. Te gândești că neangajarea celorlalți are la bază
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]