3,051 matches
-
1914. </ref>. Ziarul sublinia și el necesitatea constituirii unui partid politic, ce ar fi apărat interesele românilor din ținut <ref id="108">108 Idem, nr. 17, 4 mai 1914. </ref>. Era tratată pe larg și „lupta cu separatismul” În cadrul bisericii basarabene, „promovată de arhiepiscopul Serafim” <ref id="109"> 109 Idem, nr. 37, 5 ianuarie 1914. </ref>. O amplă reflectare Își găseau În coloanele ziarului problemele de ordin social-economic. Era criticată legea agrară despre majorat, care-i „punea pe drumuri pe moldoveni
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
tot România. Aveam cunoștințe, prieteni. Între cele două comunități au existat relații normale până în 1940, când Basarabia a fost ocupată de sovietici. Noi, copiii, am fost afectați pentru că nu mai puteam face baie în Prut, unde ne întâlneam cu prietenii basarabeni. La scurtă vreme după ocupație, au apărut primele semne îngrijorătoare: bisericile au fost demolate, n-am mai văzut nici turlele bisericilor și nici n-am mai auzit dangătul clopotelor. Din când în când, reușea să mai treacă cineva granița și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
VRABIE, Olga (11.XI.1902, Chișinău - 14.VIII.1928, Filioara, j. Neamț), poetă. Este al cincilea copil al Elenei (n. Andrianov, descendentă a unei familii nobile levantine, înrudită cu ramura basarabeană a Mavrocordaților) și a lui Dimitrie Vrabie (Vraghie la origine), ofițer de ulani, iar după 1918 primar al orașului Bălți și senator. Urmează, în limba rusă, școala primară și, între 1912 și 1919, liceul la Bălți. În 1920 se înscrie
VRABIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290647_a_291976]
-
în locul tău”. Pildele socratice ale lui Moș Pasăre, personajul epic al mai multor poeme, sunt rostite când în spirit folcloric, când cu mijloace publicistice, când în formule livrești. Moș Pasăre este prezent în versurile lui V. și în anii renașterii basarabene, ironizându-i pe toți cei cărora le erau străine idealurile naționale, adevărul și limba, „casa ființei noastre”. În lirica începuturilor poetul apare ca „un pom al Sudului”, valorizând culoarea locală și simbolurile acestuia: amiaza, câmpia, rădăcinile, soarele. El recurge la
VODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290619_a_291948]
-
un neomodernist expresionist, ezitând între suferința melancolică, neputincioasă și revolta amenințătoare, între transparența și alegoricul evaziv al notației, între voința de puritate și conștiința maculării. Înainte de toate, este însă un poet social, al „vinei” tragice de a se fi născut basarabean: „Cărări de câini se adâncesc în ploaie,/ cărări mereu speriate de gheare,/ de lanțuri,/ de stârvuri osoase jumulite din mers.// Schelălăim pe aici,/ sub o stea de nămol,/ noi, câinii, noi,/ stăpânii câinilor,/ înnebuniți de fazele năpârlirii.// Ne-a rămas
POPA-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288913_a_290242]
-
în infernul sovietizării și al rusificării. Personajele sunt niște dezrădăcinați, înstrăinați în vatra strămoșească, ale cărei temeiuri morale au fost surpate. Ideea încrucișării absurde a mistreților cu scroafele este o proiecție grotescă a experimentelor monstruoase care au distrus comunitatea rurală basarabeană. P. a mai publicat volumul de proză Păsări mergând pe jos (2001; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova), articole polemice și cronici literare. SCRIERI: Timpul probabil, pref. Mihai I. Ciubotaru, Chișinău, 1983; Ghid pentru cometa Halley, Chișinău, 1987; Cubul de zahăr
POPA-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288913_a_290242]
-
Probabilitate și probitate, LA, 1983, 25 august; Mihai Cimpoi, Între idilă și dramă, LA, 1983, 3 noiembrie; Ion Ciocanu, Marginalii la un debut, în Cartea poeziei, Chișinău, 1985, 117-120; Andreea Deciu, Neajunsurile perfecțiunii, RL, 1992, 4; Voichița Sasu, Dulce-amarul vieții basarabene, TR, 1992, 14; Mihai Cimpoi, Utopia și antiutopia lui N. Popa, LA, 1993, 15 aprilie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 245-246; Em. Galaicu-Păun, Poezia de după poezie. Ultimul deceniu, Chișinău, 1999, 124-127; Cistelecan, Top ten, 49-51; Nicolae Popa, în Poezia acasă, îngr
POPA-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288913_a_290242]
-
a stabilit după 1940 la Chișinău, unde va fi redactor la revista „Octombrie”, apoi consultant literar la Uniunea Scriitorilor. Debutează în 1953, cu monografia Ion Creangă. Lui P. îi aparține meritul de a fi alcătuit și prefațat prima, în spațiul basarabean postbelic, culegere din poeziile lui Mihai Eminescu și de a fi scris monografia Ion Creangă, în care însă primează argumentul de ordin sociologic. Textele din Analize și aprecieri (1959), Ecouri critice (1963) și Articole critice (1966) respectă servil linia dogmatismului
PORTNOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288977_a_290306]
-
2000-2003. Antologii: Poezia toamnei, București, 1921; Antologia poeților de azi, I-II, cu 70 de chipuri de Marcel Iancu, București, 1925-1928 (în colaborare cu Perpessicius); ed. îngr. Ion Nistor, pref. Cornelia Pillat, București, 2000; Cântece din popor, București, 1928; Poeți basarabeni, București, 1936; Poeți din Ardeal și Banat, București, 1936. Traduceri: Francis Jammes, Poezii alese, București, 1927 (în colaborare cu N.I. Herescu); Saint-John Perse, Anabasis, București, 1932; Baudelaire, Poezii (Les Fleurs du mal), București, 1937; Din poezia germană, Cernăuți, 1937; Paul
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
o bună cunoaștere a mecanismului dramaturgic, abordează o problematică morală și psihologică generată de impactul pe care îl are asupra oamenilor perioada postbelică, marcată de mari catastrofe morale și sociale (foametea, colectivizarea, deportarea intelectualilor și a țăranilor înstăriți din satele basarabene în Siberia). Meditația etică, valorificarea dimensiunilor simbolice și parabolice ale întâmplărilor, relevarea „pragurilor psihologice” în relație cu momentele unei realități care provoacă înstrăinarea sufletească și morală sunt trăsături definitorii ale dramaturgiei lui P. SCRIERI: Odochia, Chișinău, 1980; Osânda, Chișinău, 1984
PUIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289061_a_290390]
-
în altele închinate lui Ion Manolescu, Mihail Dragomirescu, Ion Petrovici, Mihai Eminescu (5-6/1939). Interesant este numărul jubiliar 1-4/1938, în care se reproduc fotografiile principalilor colaboratori. R. parcurge mai multe etape de evoluție. În primul an colaborează numeroși scriitori basarabeni (Al. Mateevici, Nadejda Știrbei, Elena Dobroșinschi, George Lungulescu), apoi predomină scriitorii tradiționaliști, indiferent de zona de proveniență: poeții V. Militaru, I.U. Soricu, Ion Al-George, Constantin Asiminei, Ion Buzdugan, N. Batzaria, Nuși Tulliu, Ion G. Dinu, Gr. Vêja, Const. Goran
RASARITUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289137_a_290466]
-
în proză: Virgil Caraivan, Constantin Cehan-Racoviță, Dumitru Fărcășanu, Ion Palodă (I. Weinfeld), cărora li se alătură Ion Dragoslav. Se includ în sumar și câteva incursiuni de istorie literară: N. Pora dă articolul Cafeneaua literară, Petru T. Gâdei scrie despre scriitorul basarabean Dimitrie Moruzi, Stelian Dumbravă prezintă volumul Stropi de rouă de V. Militaru și semnează articolul Evoluționism literar, iar Constantin Asiminei - articolul Directive literare. Interesante sunt notele de călătorie în Argentina ale lui Iustin Stancovschi și compunerea epică în versuri, „în
RAZESUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289153_a_290482]
-
se cristalizează pe parcurs, identificându-se cu idealul de propășire culturală a Basarabiei, obiectiv pe care redactorii înțeleg să îl atingă prin familiarizarea cititorilor cu literatura română contemporană și prin încurajarea scriitorilor din zonă. R.M. a animat considerabil climatul cultural basarabean și s-a remarcat prin calitatea conținutului său. Se publică proză de Mihail Sadoveanu, Nicolae N. Beldiceanu, Nicolae Dunăreanu, Tudor Pamfile, Leon Donici, Artur Gorovei, D. Iov, Liviu Marian. Poezia este ilustrată de Nichifor Crainic, G. Gregorian, Nicolae N. Beldiceanu
RENASTEREA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289171_a_290500]
-
apărută la Chișinău, lunar, din martie 1942 până în septembrie 1943. Continuă tradiția și programul revistei „Armonia”, editată de elevii Liceului „Alecu Russo”, dar are ambiția de a depăși condiția de publicație școlară, fiind animată de dorința încadrării în orizontul literar basarabean și a prezentării, în acest scop, doar a scrierilor literare de reală valoare. M. și-a luat drept moto cuvintele lui Alecu Russo: „Creier occidental și inimă moldovenească”. Conținutul este marcat de evenimentele petrecute în Basarabia în iunie-iulie 1941 și
MUGUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288268_a_289597]
-
Ar mai fi scos încă una, intitulată Octombrie, de negăsit în biblioteci. De sub tipar i-au mai ieșit două broșuri - un „episod ostășesc” într-un act, Sergentul Soare (1938), și Cântecul străjerilor (1939). Anunțate în mai multe rânduri, volumul Covoare basarabene și romanul Cetatea moartă nu au mai apărut. Versurile de început ale lui M. par să refacă îndeaproape evoluția liricii maestrului său, Al. Macedonski. Romantismul „decadenților” și parnasianismul se împletesc astfel în Anacreontica („Lângă lotusul albastru/ Poartă amforele pline,/ Astă
MUNTEANU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288297_a_289626]
-
apărute în presă, ce frapau prin lexic bogat, muzicalitate și imagini mai îndrăznețe, placheta Cântecul vieții dă în cele din urmă o impresie de vetust și chiar de epigonism. Un nou elan liric trăiește M. la mijlocul anilor, ‘20 pe meleagurile basarabene, dar și acesta se epuizează repede, concretizându-se doar în câteva poezii epico-descriptive (Pe limanul Nistrului, Akermanul, Nadia, O iarnă la Bugaz, Legenda covoarelor basarabene ș.a.). Simple versificări, satisfăcând comanda organizației carliste pentru copii și tineret, Sergentul Soare și Cântecul
MUNTEANU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288297_a_289626]
-
și chiar de epigonism. Un nou elan liric trăiește M. la mijlocul anilor, ‘20 pe meleagurile basarabene, dar și acesta se epuizează repede, concretizându-se doar în câteva poezii epico-descriptive (Pe limanul Nistrului, Akermanul, Nadia, O iarnă la Bugaz, Legenda covoarelor basarabene ș.a.). Simple versificări, satisfăcând comanda organizației carliste pentru copii și tineret, Sergentul Soare și Cântecul străjerilor nu au valoare. În schimb rețin atenția, în destul de bogata publicistică a lui M., o suită de amintiri târzii și de medalioane din lumea
MUNTEANU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288297_a_289626]
-
245; Petru M. Haș, „Ce-ți trebuie ție, băiat sărac, vastă marea?”, „Arca”, 2000, 1-3; Veronica Chinde, Poezia ca punct de sprijin pentru suflet, ST, 2000, 4; H. Zalis, Note despre lirismul penetrant, VR, 2000, 5-6; Liviu Capșa, Tineri poeți basarabeni, TMS, 2001, 11; Adrian Dinu Rachieru, Portret în mișcare. Vlad Neagoe, „Reflex”, 2003, 4-6. M.Dr, N.Br.
NEAGOE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288382_a_289711]
-
prezintă cărți de Damian Stănoiu, Al.T. Stamatiad, Mihai Codreanu, D. Iacobescu, Mihail Dragomirescu, Cezar Petrescu, Const. Kirițescu, George Murnu, Ionel Teodoreanu, Ion Agârbiceanu ș.a. Sumarul P. mai include eseuri de Radu Gyr (Omagiu romantismului), Mihail Dragomirescu, pagini de jurnal basarabean semnate de George Dorul Dumitrescu, studii de istorie și critică literară aparținând lui D. Murărașu (Articolele lui Eminescu în „Timpul”, Teoria păturii superpuse și Eminescu). De semnalat recenzia lui N.N. Crețu la Icoane de lemn, în care Tudor Arghezi este
PLEIADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288845_a_290174]
-
, publicație lunară apărută în comuna Borșani - Putna, din septembrie până în 18 decembrie 1932 și în martie și aprilie 1935. Director fondator: Gh.N. Trandafir. Având o orientare neosămănătoristă, revista publică versuri semnate de Ionel Hagiu, D.T. Rețeanu, culegeri de folclor basarabean și bucovinean, sfaturi casnice și medicale, anecdote. Sunt de reținut o scrisoare inedită de la Vasile Militaru, prin care directorul revistei era autorizat să îi reproducă fabulele, ca și articolul Ce vrea bolșevismul?, unde acestui „curent social”, considerat „o boală molipsitoare
PLAIURI MOLDOVENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288837_a_290166]
-
până în 1 noiembrie 1938. Subtitlurile publicației sunt, succesiv, „Versuri și critică”, „Revistă de literatură”, „Literatură și artă”, „Itinerar artistic și literar”. Director este Iorgu Tudor, iar ca redactor-șef figurează Sergiu Matei Nica. Editată sub auspiciile Societății Scriitorilor și Publiciștilor Basarabeni, P. își propune să promoveze „elementele basarabene valoroase”, acordă o atenție deosebită tinerilor scriitori și comentează viața literară din Basarabia într-o serie de articole, cum ar fi Literatura basarabeană de azi de Mircea Streinul, Prinosul Basarabiei în literatura românească
POETUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288867_a_290196]
-
succesiv, „Versuri și critică”, „Revistă de literatură”, „Literatură și artă”, „Itinerar artistic și literar”. Director este Iorgu Tudor, iar ca redactor-șef figurează Sergiu Matei Nica. Editată sub auspiciile Societății Scriitorilor și Publiciștilor Basarabeni, P. își propune să promoveze „elementele basarabene valoroase”, acordă o atenție deosebită tinerilor scriitori și comentează viața literară din Basarabia într-o serie de articole, cum ar fi Literatura basarabeană de azi de Mircea Streinul, Prinosul Basarabiei în literatura românească de Pan Halippa, Aspecte din anul literar
POETUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288867_a_290196]
-
Sergiu Matei Nica. Editată sub auspiciile Societății Scriitorilor și Publiciștilor Basarabeni, P. își propune să promoveze „elementele basarabene valoroase”, acordă o atenție deosebită tinerilor scriitori și comentează viața literară din Basarabia într-o serie de articole, cum ar fi Literatura basarabeană de azi de Mircea Streinul, Prinosul Basarabiei în literatura românească de Pan Halippa, Aspecte din anul literar 1938 de Iacob Slavov, Cuvânt din partea scriitorilor tineri de Sergiu Matei Nica, Pentru scrisul din Basarabia de Nicolae Spătaru, Vechea Basarabie literară de
POETUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288867_a_290196]
-
Cujbă, Olga Crușevan, Iacob Slavov, Sergiu Grosu, Teodor Plop, Boris Baidan, Bogdan Istru, George Meniuc, Lotis Dolenga, Vladimir Cavarnali ș.a. La capitolul critică literară, Alexis Nacco face o prezentare a poetului Alexie Mateevici, iar T. Pamfil scrie despre volumul Cântări basarabene de Sergiu Cujbă. Poeții traduși sunt Heine, Pușkin și Lermontov. Ultima pagină conține de obicei versiuni în rusește ale unor poezii apărute în revistă. În seria deschisă în 1937 P. va fi o publicație mult îmbunătățită, încercând să atingă nivelul
POETUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288867_a_290196]
-
încercând să atingă nivelul revistelor din capitală. Cronica literară e semnată de Sergiu Matei Nica, iar cea plastică de Șt. Danu și Gh. Bezviconi. În câteva numere Elena Alistar semnează un eseu despre mișcarea feministă din Basarabia. Rubrici: „Vitrina cărții basarabene”, „Profiluri literare”, „Eșarfe”, „Sub semnul spiritului”, „Portrete în cărbune”, „Opinii, efigii, chenare...”, „Muguri”, „Colțul feminin”, „Din literatura străină”, „Poeți tineri bucovineni”. Din decembrie 1938 până în iunie 1940 redactorii de aici își vor continua activitatea la revista „Itinerar”. L.Cr.
POETUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288867_a_290196]