1,501 matches
-
formidabil, un nas menit să miroase la distanță și să descurce în tufișul vieții poteca cea bună."” În aprilie 1917 a revenit în Basarabia, ca emisar al lui președintelui Guvernului Provizoriu Alexandr Kerenski, în fruntea unui grup de 40 de basarabeni, studenți și profesori din Petrograd, cu scopul de a adânci cuceririle Revoluției din Februarie. A fost ales deputat în primul parlament al Basarabiei, „Sfatul Țării”, împreună cu alți basarabeni veniți din Petrograd, din partea deputaților-țărani. Inițial concepția politică a lui Inculeț era
Ion C. Inculeț () [Corola-website/Science/307238_a_308567]
-
președintelui Guvernului Provizoriu Alexandr Kerenski, în fruntea unui grup de 40 de basarabeni, studenți și profesori din Petrograd, cu scopul de a adânci cuceririle Revoluției din Februarie. A fost ales deputat în primul parlament al Basarabiei, „Sfatul Țării”, împreună cu alți basarabeni veniți din Petrograd, din partea deputaților-țărani. Inițial concepția politică a lui Inculeț era una de transformări politice în cadrul unei Rusii democratice și înnoite. Însă, după preluarea puterii la Petrograd de către bolșevici prin putch-ul din octombrie, Inculeț a evoluat spre alianța cu
Ion C. Inculeț () [Corola-website/Science/307238_a_308567]
-
sau Pan Halippa (n. 1 august 1883, Cubolta, ținutul Soroca - d. 30 aprilie 1979, București) a fost un publicist și om politic român basarabean, unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia și pentru unirea acestei provincii cu România. A fost președintele Sfatului Țării care a votat unirea în 1918. A ocupat funcții de ministru în diferite guverne. A fost
Pantelimon Halippa () [Corola-website/Science/307231_a_308560]
-
a fost varianta internațională a postului public de televiziune din Moldova. A fost transmisă gratuit prin satelitul Eutelsat, având o acoperire de 90% din Europa, nordul Asiei și America de Nord. A fost un post de televiziune foarte vizionat de diaspora de basarabeni din Italia, Spania, Portugalia și Canada. Emisia TVMi a fost formată din 60% emisiuni proprii și 40% de emisiuni preluate de la postul public de televiziune Moldova 1. Începând cu 1 ianuarie 2013, emisia acestui canal a fost sistată. Din ianuarie
TV Moldova Internațional () [Corola-website/Science/308169_a_309498]
-
Paris unde a explicat publicului european despre unitatea națională a românilor. După aceea a fost ales parlamentar în repetate rânduri: Se stabilește cu traiul la București în 1932. După cedarea Basarabiei către URSS în iunie 1940, circa 120.000 de basarabeni și bucovineni s-au refugiat în capitala României și în alte locuri din țară. La București s-a înființat - Cercul Basarabenilor. Conducerea cercului avea următoarea componență: președinte de onoare - Ion Inculeț, președinte executiv - Daniel Ciugureanu, vicepreședinți - Gherman Pântea și Nicolae
Daniel Ciugureanu () [Corola-website/Science/307513_a_308842]
-
stabilește cu traiul la București în 1932. După cedarea Basarabiei către URSS în iunie 1940, circa 120.000 de basarabeni și bucovineni s-au refugiat în capitala României și în alte locuri din țară. La București s-a înființat - Cercul Basarabenilor. Conducerea cercului avea următoarea componență: președinte de onoare - Ion Inculeț, președinte executiv - Daniel Ciugureanu, vicepreședinți - Gherman Pântea și Nicolae Bosie-Codreanu, membrii - Pantelimon Halippa, Ion Pelivan, Petru Cazacu și alții. Acest cerc a avut ca scop ajutorul material al refugiaților basarabeni
Daniel Ciugureanu () [Corola-website/Science/307513_a_308842]
-
vol. [[Scriitori basarabeni]], Buc., 1942; Cimpoi Mihai, [[O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia]], Ch., [[1997]]; Matei Claudia, [[Poezia lui Tudose Roman]], in rev. [[Philologia]], nr.2, Ch., 2011 [[Categorie:Poeți români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Români basarabeni]] [[Categorie:Nașteri în 1887]] [[Categorie:Decese în 1921]] [[Categorie:Poeți necunoscuți ai Basarabiei]]
Tudose Roman () [Corola-website/Science/307657_a_308986]
-
la Cotul Donului. A revenit la ai săi în 1948, iar curând după aceea, cu toată familia, în 1949, au fost deportați în Siberia, apoi strămutați în stepele Kazahstanului, la minele din Karaganda. De unde, cum s-a întâmplat cu mulți basarabeni, s-au întors, în 1958. După absolvirea școlii medii ruse din Drochia, R. Moldova, a urmat studiile la Harkov (Ucraina), la Școala superioară de aviație militară, pe care a absolvit-o cu onoruri. Primește diploma de pilot militar pe supersonice
Ion Costaș () [Corola-website/Science/307686_a_309015]
-
aplică nici într-o altă țară. Cu această ocazie, lui Mordoveț i s-a schimbat titulatura în cea de ministru al securității statului din RSS Moldovenească. Iosif Mordoveț a coordonat activitatea represivă din RSS Moldovenească, ocupându-se de deportările românilor basarabeni (considerați "culaci") din iulie 1949. Astfel, el a trimis la Moscova la 17 ianuarie 1949 o notă informativă "Despre metodele și formele de luptă ale elementelor culăcești și naționaliste" apoi, după exact o lună, a mai trimis o altă notă
Iosif Mordoveț () [Corola-website/Science/307687_a_309016]
-
cu ingratitudine serviciile pe care el le-a adus cauzei naționale. Țărănimea, pentru emanciparea căreia a luptat din răsputeri cu condeiul, cuvântul și fapta, n-a știut să facă zid în jurul celui mai aprig și destoinic susținător al ei. Doar basarabenii au meritul de a fi încercat o rezistență. Cele 36.000 de voturi cu care ei au trimis pe Stere în Parlament sunt dovada unei conștiințe cetățenești care face cinste Basarabiei. Impresionantă manifestație, dar incapabilă să apere de prigoană pe
Constantin Stere () [Corola-website/Science/306554_a_307883]
-
constituit Republica Democratică Moldovenească, urmând ca pe 24 ianuarie 1918 aceasta să-și proclame independența. Heraldistul Paul Gore redactase în mai 1917 un studiu în limba rusă intitulat „Culorile naționale ale românilor din Basarabia”, care își propunea să demonstreze că basarabenii trebuie să utilizeze în mod firesc tricolorul românesc: Din această perspectivă, heraldistul Silviu Andrieș-Tabac îl consideră pe Gore drept autor moral al drapelului Republicii Democratice Moldovenești. Acesta era un tricolor albastru-galben-roșu, cu fâșiile plasate orizontal, având stema în centrul câmpului
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
în aquaforte" de Federico Mayor (1998), „Demonul meu” de M. Lermontov (2006). În anul 1974 devine membru PCUS. Începând din anul 1988, poetul Ion Hadârcă se angajează în mișcarea de eliberare națională, de trezire a conștiinței de neam a românilor basarabeni. Este fondatorul și primul președinte al Frontului Popular-Creștin din Moldova (1989-1992). În anul 1989, este ales în funcția de deputat al poporului în Parlamentul U.R.S.S. În anul 1990, este ales din nou ca deputat în Parlamentul Republicii Moldova în prima
Ion Hadârcă () [Corola-website/Science/307966_a_309295]
-
Ion Stănescu a fost membru fondator al Partidului Socialist al Muncii și al Partidului Alianța Socialistă în care a deținut funcția de vicepreședinte. A decedat la 5 iunie 2010, într-un accident. În vara anului 1970, în timp ce lucra la Securitate, basarabeanul Alexandru Usatiuc-Bulgăr, care se afla la București, a vrut să-i transmită lui Nicolae Ceaușescu un memoriu din partea Frontului Național Patriotic, organizație clandestină de pe teritoriul RSS Moldovenești. Documentul conținea mai multe date și argumente despre politica oficială de deznaționalizare a
Ion Stănescu () [Corola-website/Science/308339_a_309668]
-
s-a căsătorit din nou, cu militanta socialistă română Alexandrina (Adina) Alexandrescu (cunoscută și ca Ileana Pralea), profesoară de matematică, prietenă cu C.Dobrogeanu Gherea și cunoscută a lui I. L Caragiale, și care fusese în trecut soția activistului narodnic basarabean Filip Codreanu. În anii 1912-1913 alături de Ecaterina Arbore, Ion C. Frimu, Mihail Gheorghiu Bujor a ținut lecții la școala de propagandă a Partidului Social Democrat. Internaționalist convins, în timpul Primului Război Mondial s-a alăturat curentului social-democrat pacifist, de stânga, care se opunea
Cristian Racovski () [Corola-website/Science/307455_a_308784]
-
doi de scrutin, Chirtoacă obținând 53,54% din voturi și câștigând cel de-al treilea mandat consecutiv de primar al municipiului Chișinău. Dorin Chirtoacă este nepotul fraților Gheorghe Ghimpu și Mihai Ghimpu, politicieni și figuri importante în renașterea națională a basarabenilor la sfârșitul anilor 1980 - începutul anilor 1990. Chirtoacă este nașul de botez al Sofiei Anais, fiica Elenei Băsescu și a lui Bogdan Ionescu, și nepoata fostului președinte al României, Traian Băsescu, aflat în funcție în acel moment. Botezul a avut
Dorin Chirtoacă () [Corola-website/Science/302631_a_303960]
-
germanii numărau 7,3 mii persoane (cca 0,2 % din populația republicii), dar aceștea sînt descendenți ai germanilor transnistreni și ai germanilor de la Volga (care au fost împrăștiați de Stalin pe întregul cuprins al fostei Uniuni Sovietice), nu ai celor basarabeni. În Germania există o Societate a germanilor basarabeni cu centrul la Stuttgart. Horst Köhler a relatat într-un interviu faptul că pe teritoriul Basarabiei, germanii au întemeiat inițial 25 de localități, numărul acestora s-a extins ulterior (în mod special
Germani basarabeni () [Corola-website/Science/302669_a_303998]
-
germanii basarabeni încetau să fie cetățeni români și intrau sub protecția Reich-ului. Ulterior, prin proceduri individuale, fiecare a primit cetățenie germană. Carol Schmidt, primar al Chișinăului între 1877-1903, considerat unul din cei mai merituoși primari ai orașului, a fost german basarabean după tată, iar după mamă polon. Părinții fostului președinte al Germaniei Horst Köhler au fost germani basarabeni care în 1940 s-au strămutat pe teritoriul actual al Poloniei, în urma Pactului Hitler-Stalin din 1939. Horst Köhler s-a născut în 1943
Germani basarabeni () [Corola-website/Science/302669_a_303998]
-
mm, la care se poate atașa fie un spectrograf, fie un spectroheliograf autocolimator” (Mircea Herovanu), precum și multe alte aparate. Era al șaptelea observator din Europa cu spectroheliograf și singurul din Europa Orientală. A avut asistenți pe Leonid (Lev) Oculici (Okulitch, basarabean, pe la 1936 era directorul unui observator din Polonia), baronul Emanuel A. von der Pahlen (1882-1952, un crater de pe lună îi poartă numele), doctor în matematică de la Gottingen și Andrei Baicov (1886-1958). Între anii 1918 -1944 a locuit și lucrat la
Nicolae Donici () [Corola-website/Science/299496_a_300825]
-
noii capitale, după el sultanul Baiazid a mai exilat în Constantinopol armeni din Chilia și Cetatea Albă, ocupate de el, astfel încît nucleul coloniei armenești din Constantinopol l-a constituit elementul armean provenit direct sau indirect din Crimeea. Inițial, armenii basarabeni au fost dependenți administrativ de eparhia din Lvov (Galiția), avîndu-și propriii clerici. Astfel, în 1699, misionarul Pidou îl găsește în Cetatea Albă pe episcopul Sahac. Principalele centre din Basarabia populate de armeni au fost Cetatea Albă și Chilia, de unde, însă
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
a exprimat dorința întregii adunări, de unire a Basarabiei cu România, dar n-a putut fi prezent la ședința Sfatului Țării care a proclamat solemn Unirea. După exemplul armenilor din Moscova, la începutului lui decembrie 1917, în Chișinău, reprezentanții armenilor basarabeni de toate confesiunile (apostolici, ortodocși, catolici, protestanți) au înființat un organism de apărare a intereselor naționale și materiale ale etniei, NaCoBa (Comitetul Național al Armenilor din Basarabia), condus de avocatul Mitridat Muratov și activînd pe secții specializate. Comitetul a organizat
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
Bei Mîrzaian (Emanuel Mîrzaian), figura cea mai remarcabilă a comunității armene din Basarabia. Familii importante înrudite cu cea a lui Mirzaian au fost Deleanovii (Delanian), Ohanovii (Ohanian), din care au făcut parte mari boieri, dregători, moșieri. Alte familii de armeni basarabeni, care au dat personalități reputate, au fost Pruncu, Lebedev, Anuș, Muratov, Goilav, Cerkez, Asvadurov, Popovici, Alaci, Marcarov și alții. Dintre aceștia unii aparțineau armenilor catolici care, plecînd din Polonia spre Moldova, au trecut din Galiția în Basarabia, unde s-au
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
care 4.436.272 ruși (86,6%), 274.566 armeni (5,36%), 131.774 ucraineni (2,57%), 26.540 greci (0,52%), 26.260 bieloruși (0,51%). În ținutul Krasnodar au fost colonizate în secolul XIX câteva comunități de români basarabeni care se autoidentifică prin infranimul de moldoveni și care actualmente sunt atestați în 8 localități. În unele dintre acestea romanii sunt majoritari (Moldovanskoe, Mekerstuk, Șabanovskoe).
Ținutul Krasnodar () [Corola-website/Science/304681_a_306010]
-
care Alexandru Xenopol scria: „Multe pagini frumoase, numeroase ca stelele în cer a înscris această familie în Letopisețul suferinței poporului nostru”. Posibil, cel mai ilustru membru al acestei familii de nobili moldoveni a fost sărdarul Mihalcea Hâncu. „Fruntaș al vitejilor basarabeni”, el s-a remarcat, mai ales, în răscoala contra despotului Gheorghe Duca, cît și prin întemeierea unui Locaș Sfînt, care acum îi poarta numele. La poalele codrilor falnici, într-un un loc liniștit și pitoresc, prin binecuvîntarea Bunului Dumnezeu, în
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
împărțea astfel: Ultimele cifre, conform spuselor academicianului Ștefan Ciobanu, „nu pot fi nici măcar aproximative”, o dată ce lipseau oficiile stării civile și nu erau organizate recensăminte corespunzătoare, numărul nemților fiind exagerat, lipsind numărul armenilor, polonezilor, grecilor și fiind micșorat intenționat numărul românilor basarabeni (al moldovenilor). Conform unor date statistice rusești, între anii 1894-1897 numărul românilor basarabeni din Chișinău constituia 54,8 mii, ceea ce era egal cu aproape jumătate din populația orașului. În așa fel, numărul băștinașilor, în ciuda colonizărilor dirijate și artificiale întreprinse de
Demografia Chișinăului () [Corola-website/Science/312561_a_313890]
-
aproximative”, o dată ce lipseau oficiile stării civile și nu erau organizate recensăminte corespunzătoare, numărul nemților fiind exagerat, lipsind numărul armenilor, polonezilor, grecilor și fiind micșorat intenționat numărul românilor basarabeni (al moldovenilor). Conform unor date statistice rusești, între anii 1894-1897 numărul românilor basarabeni din Chișinău constituia 54,8 mii, ceea ce era egal cu aproape jumătate din populația orașului. În așa fel, numărul băștinașilor, în ciuda colonizărilor dirijate și artificiale întreprinse de autoritățile țariste, iar apoi de cele sovietice, a continuat să crească în cifre
Demografia Chișinăului () [Corola-website/Science/312561_a_313890]