2,615 matches
-
un rol mai degrabă ilustrativ: ele sugerează o cale de abordare a culturii specifice modernității recente, din perspectiva modernității se colului al XIX-lea, fără a sugera o filiație directă a celor două momente. Din punctul de vedere al lui Benjamin, experiența istorică este decisivă pentru înțelegerea fenomenelor culturale ale secolului al XIX-lea, prin urmare și a imaginii flaneurului. Absența istoriei din spațiul virtual, reducerea temporalității la simpla succesiune a momentelor, „eliberate“ de greutatea unei memorii aflate în primejdia de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
a momentelor, „eliberate“ de greutatea unei memorii aflate în primejdia de a se pierde, fac imposibile regă sirea, dincolo de mai multe corespondențe structurale, a unei lecturi „magice“ a informației. Capitolul 4 ORAȘUL CA TEXT Interesant este modul în care, pentru Benjamin, restaurarea conceptului de „experiență“ sau, altfel spus, regăsirea absolutului în detaliile imanenței se realizează prin intermediul instanțelor marginale, prin personaje uitate și locuri culturale trecute de obicei cu vederea. Forța mesianică, despre care vorbeam în capitolul 3, este slabă în sensul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
marginale, prin personaje uitate și locuri culturale trecute de obicei cu vederea. Forța mesianică, despre care vorbeam în capitolul 3, este slabă în sensul că nu urmează căile regale ale istoriei, cele încărcate de semnificație sau providență. Pare că, pentru Benjamin, semnificativul pătrunde în lume pe ușa din dos, pentru a nu inoportuna vocile care populează prezentul și fac, implicit, să amuțească chemarea mesianică a trecutului. Și în cazul lumii marilor orașe - configurație extremă a modernității - se întâmplă același lucru: salvarea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
prezent, flaneurul este cel care, pe de o parte, deconstruiește caracterul tehnic al orașului, confe rindu-i un chip, și, pe de alta, îi descoperă posibilitățile pierdute în memoria colectivă. Cartea lui Gérard Raulet Positive Barbarei. Kulturphilosophie und Politik bei Walter Benjamin poate preciza câteva dintre principiile „narațiunilor“ urbane ale lui Benjamin. Teza lui Raulet este că „Eine Metropole ist vielmehr gerade eine Stadt, deren Anteil am Modernisierungsprozess eine Mythologie erzeugt - eine Mythologie, ohne welche die Wel tstadt keine Metropole wäre, eine
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
caracterul tehnic al orașului, confe rindu-i un chip, și, pe de alta, îi descoperă posibilitățile pierdute în memoria colectivă. Cartea lui Gérard Raulet Positive Barbarei. Kulturphilosophie und Politik bei Walter Benjamin poate preciza câteva dintre principiile „narațiunilor“ urbane ale lui Benjamin. Teza lui Raulet este că „Eine Metropole ist vielmehr gerade eine Stadt, deren Anteil am Modernisierungsprozess eine Mythologie erzeugt - eine Mythologie, ohne welche die Wel tstadt keine Metropole wäre, eine Mythologie der Technik und der Moderne, gleichzeitig aber auch dessen
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Anteil am Modernisierungsprozess eine Mythologie erzeugt - eine Mythologie, ohne welche die Wel tstadt keine Metropole wäre, eine Mythologie der Technik und der Moderne, gleichzeitig aber auch dessen, was die Moderne nicht einlöst und aufopfert.“ Plecând de la scrierile lui Kracauer, Simmel, Benjamin sau Bloch, metropola este văzută de Raulet ca „fenomen simbolic“, loc al tensiunii istorice dintre trecut și prezent, dintre diferite forme sociale sau culturale. Astfel, ea devine o lume fantasmagorică, o imagine dialectică, în termenii lui Benjamin. Ieșind din regimul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
lui Kracauer, Simmel, Benjamin sau Bloch, metropola este văzută de Raulet ca „fenomen simbolic“, loc al tensiunii istorice dintre trecut și prezent, dintre diferite forme sociale sau culturale. Astfel, ea devine o lume fantasmagorică, o imagine dialectică, în termenii lui Benjamin. Ieșind din regimul tehnic al gesturilor cotidiene și din cel al analizei empirice care le reperează, lumea urbană devine locul unor noi forme de cunoaștere. Dintre acestea, Raulet menționează mai ales „literatura sociologică“ (soziologische Literatur) a lui Kracauer; fizionomiile care
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
mesianic prin excelență: memoria colectivă, involuntară este adusă în joc ca fundal al rescrierii fantastice a spațiului urban. Preistoria și post istoria modernității se întâlnesc, dialectic, în gestul acestei rescrieri. În fine, încă o precizare. La începutul lui Berliner Chronik, Benjamin enumeră personajele care i-au servit drept „ghizi“ în des coperirea orașului („die... die mich in die Stadt einge führt haben“). Tema este importantă, întrucât schițează, de fapt, un punct de convergență între autobiografie și constituirea conceptului de „experiență“: într-
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
într-un anume sens, primele pagini din Berliner Chronik pot fi citite ca o genealogie a experienței urbane și, plecând tocmai de aici, ies la iveală familiarități și corespondențe cu alte texte. Ocolul interpretativ prin stratul genealogic conferă conceptelor lui Benjamin un caracter concret, plastic, eliberându-le surprinzătoare laturi și accente literare. Primele incursiuni în lumea urbană sunt ghidate de doică (Kinderfräulein) și apoi de mamă, ambele asociindu-se cu o severă cenzură: „Hier taucht das Fräulein von neuem auf, als
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
unei inadecvări și al unor ca rențe, stângăcii în orientare și în percepția ritmurilor urbane, care reprezintă etapa „negativității“ în dialectica ulterioară a experienței. Următorul ghid, fără a fi menționat explicit, este Léon Daudet (Paris vécu), cu „tehnica“ deprinsă de Benjamin de a cartografia subiectiv un oraș. Redarea vieții (bios, notează autorul german) în mod grafic este modalitatea în care, în Berliner Chronik sau în Copilărie berlineză..., este asumat proiectul proustian al restaurării memoriei detaliului. Pe harta închipuită astfel sunt punctate
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în Copilărie berlineză..., este asumat proiectul proustian al restaurării memoriei detaliului. Pe harta închipuită astfel sunt punctate locurile cu însemnătate și care poartă un chip anume în istoria personală: „hotărâtoarele“ bănci din Tiergarten (entscheidenden Tiergartenbänke), cum le numește surprin zător Benjamin, drumurile spre școală, cafenelele, locurile de întâlnire ale Deutschen Jugendbewegung, casele prietenilor colorează spațiul urban, fără a-l transforma într o fantasmă individuală. Înrudirile dintre locuri și clădiri diferite sunt „auten tificate“, au permanența pe care experiența urbană o asi
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
sau frumuseților stihiale conferă profunzime percepției, fluidizând formele obiectelor și relativizându-le înțelesurile pe care folosirea lor cotidiană le instituie: leii de bronz de la intrare, cu ciocane de ușă, devin colaci de salvare, clădirea galbenă a gării de pe Chausseestrasse este, pentru Benjamin, o fata morgana a dunelor de la Marea Baltică. Al patrulea ghid este, surprinzător, Parisul însuși. Am vorbit deja despre structura speculativă a experienței urbane. Benjamin o spune explicit în acest loc: „Diese Irrkünste hat mich Paris gelehrt“. Labirintul urban al metropolei
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
cu ciocane de ușă, devin colaci de salvare, clădirea galbenă a gării de pe Chausseestrasse este, pentru Benjamin, o fata morgana a dunelor de la Marea Baltică. Al patrulea ghid este, surprinzător, Parisul însuși. Am vorbit deja despre structura speculativă a experienței urbane. Benjamin o spune explicit în acest loc: „Diese Irrkünste hat mich Paris gelehrt“. Labirintul urban al metropolei franceze reprezintă paradigma prin care este privit, retrospectiv, Berlinul. Imaginea nebuloasă a orașului natal își certifică propriul caracter ermetic prin oglindirea în aura tainică
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
prin care este privit, retrospectiv, Berlinul. Imaginea nebuloasă a orașului natal își certifică propriul caracter ermetic prin oglindirea în aura tainică a Parisului, locul în care flaneurul este un sacerdot, iar flanatul un ritual. Din toate întâlnirile urbane ale lui Benjamin, cea cu Parisul este decisivă: aici învață autorul german nu numai tehnica de a se pierde pe străzile sinuoase, ci și „fidelitatea“ în locuirea unui cartier. În Berlin, cartierul este o vecinătate funcțională (Bessergestellten), dar tocmai prin acest fapt, prin
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
cu „celebrarea“ berlineză a timpului petrecut împreună cu Benja min în Paris, este ultimul ghid urban menționat în Berliner Chronik și paznic (Hüter) al experienței urbane care își regăsește caracterul speculativ. 4.1. Metropola: text, rămășiță, alegorie „Scrierile urbane“ ale lui Benjamin formează o prea fragilă unitate ca să permită o discuție generală pe marginea lor. Dincolo de ideea comună, amintită deja, a înțelegerii metropolei ca o cristalizare a modernității în forme arhitecturale, personaje și gesturi cotidiene, diferențele radicale de stil, punctele de plecare
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
plecare teoretice și chiar orașele care intră în atenție (Napoli, Moscova, Berlin sau Paris) sunt greu de surprins într-o schemă. O minimă sistematizare este de regăsit la Mike Savage. Autorul, amintit deja în introducere, împarte scrierile urbane ale lui Benjamin în cinci categorii: scrieri scurte, cu caracter jurnalistic, redactate între 1924 și 1928, despre Napoli, Moscova și Marsilia; scrieri influențate de suprarealism și marxism, precum Einbahnstrasse (1925-1926); scrieri autobiografice, precum Berliner Kindheit um Neunzehnhundert (Copilărie berlineză la 1900, 1934) sau
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
neavând însă ca temă propriu-zisă lumea urbană ca atare. Interesul va cădea, în cele ce urmează, pe textele din cea de-a doua categorie. În special Berlinul va fi orașul ce urmează a fi descris prin filtrul teoretic al lui Benjamin, iar în acest caz „autobiografia“ ajunge să dea numele unei veritabile metode de cunoaștere. Deocamdată însă sunt de identificat o serie de repere ale acestei metode. O primă chestiune vizează interpretarea „fizionomică“ a orașului. Principiul acesteia urmează principiul fizionomiei care
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
de cunoaștere. Deocamdată însă sunt de identificat o serie de repere ale acestei metode. O primă chestiune vizează interpretarea „fizionomică“ a orașului. Principiul acesteia urmează principiul fizionomiei care descrie modalitatea privirii flaneurului și despre care a fost vorba mai sus. Benjamin descrie orașul prin ochii unui flaneur potențial, doar că obiectul său predilect nu mai este mul țimea trecătorilor care îl învăluie, ci spațiul urban ca atare: „For Benjamin, the buildings, spaces, monuments and objects that compose the urban environment both
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
descrie modalitatea privirii flaneurului și despre care a fost vorba mai sus. Benjamin descrie orașul prin ochii unui flaneur potențial, doar că obiectul său predilect nu mai este mul țimea trecătorilor care îl învăluie, ci spațiul urban ca atare: „For Benjamin, the buildings, spaces, monuments and objects that compose the urban environment both are a response to and reflexively structure, patterns of human social activity.“ Fizionomistul este acela care sesizează această interpenetrare și o descrie în manieră monadologică (Gilloch preia aici
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
este acela care sesizează această interpenetrare și o descrie în manieră monadologică (Gilloch preia aici termenii din Ursprung des Deutschen Trauerspiels). Nu trecerea de la regimul „material“ al orașului către cel „ideal“ este importantă. Ba chiar, din punct de vedere metodologic, Benjamin invalidează acest transfer. „Caracterul“ orașului reprezintă tocmai tensiunea dintre diferitele forme de manifestare, actuale și posibile, ale spațiului urban, aproximarea infinită a vieții care se dezvoltă între limitele sale, și nu esența sau nota sa caracteristică. Ceea ce este orașul e
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Ceea ce este orașul e revelat ca fantasmă în interiorul experienței urbane. Conturarea unei fizionomii a orașului presupune de fapt deconstrucția formulelor sale impersonale și eliberarea câmpului de posibilități pe care memoria le înscrie în clădiri, străzi sau tipologii umane. Monada lui Benjamin este istorică și, în acest fel, o expresie mesianică. Una dintre reprezentările ei cel mai des întâlnite este textul jurnalistic, la fel cum pot fi invocate în acest sens și filmul, fotografia sau foiletonul. În ceea ce privește Berlinul, acest lucru este cu
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
un obiect. El „se produce“ continuu, ca text și ca fantasmă imanentă, încorporată în piatră. Ordinea subiectivă și cea obiectivă ale orașului creează pentru Lefebvre o tensiune care se exprimă ca realitate culturală. Cititorul unui ziar, de exemplu, este pentru Benjamin în același timp un autor, în măsura în care „Ihr [der Zeitung] Inhalt, Stoff, der jeder anderen Organisationsform sich versagt als der, die ihm die Ungeduld des Lesers aufzwingt.“ Cititorul devine scriitor întrucât el modelează faptul cotidian prin selecția acestuia, prin limbajul pe
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
sehr vorurteilslose, ja kühne, zugleich aber auch zarte gewesen, nämlich im Sinn des Goethischen Wortes: Es gibt eine zarte Empirie, die sich mit dem Gegenstand innigst identisch macht und dadurch zur eigentlichen Theorie wird.“ August Sander, fotograful despre care vorbește Benjamin, îi con feră fotografiei o valoare documentară, ajungând să descrie ti puri umane, în maniera pe care Benjamin o con sideră a fi „fizionomică“. Orașul devine imagine, cuvânt, text și, astfel, chip ce poate fi recunoscut, descris, recuperat prin exercițiul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
zarte Empirie, die sich mit dem Gegenstand innigst identisch macht und dadurch zur eigentlichen Theorie wird.“ August Sander, fotograful despre care vorbește Benjamin, îi con feră fotografiei o valoare documentară, ajungând să descrie ti puri umane, în maniera pe care Benjamin o con sideră a fi „fizionomică“. Orașul devine imagine, cuvânt, text și, astfel, chip ce poate fi recunoscut, descris, recuperat prin exercițiul me moriei. Tipologia care ia naștere prin fotografie, caracterul individual, dar în același timp general al subiectului creează
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
prin reprezentare în imagini a ceea ce este deja trecut, a potențialității pierdute pe care obiectele o încorporează. Fotograful devine și el agentul mesianic al lumii istorice, iar tipologia urbană, „indexul“ contingenței acestei lumi aflate în primejdie de a fi uitată. Benjamin îl citează pe Döblin, pentru care opera lui August Sander este echivalentul cultural artistic al anatomiei comparate, capabilă să sesizeze „natura“ și „istoria“ organelor - caracterul lor - mai degrabă decât anatomia umană. Metoda fizionomică devine, astfel, echivalentă unui montaj al reprezentărilor
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]