1,377 matches
-
John Dalton, Avogadro, Lavoisier, Charles, Gay-Lussac, etc. Se pot, de asemenea, menționa sinteza și prepararea industrială a unor acizi anorganici precum ar fi acidul clorhidric, acidul azotic și acidul sulfuric, respectiv separarea, și mai apoi sinteza unor substanțe organice precum benzen și acid benzoic s.a.m.d. Știința devine normată. La „granița“ dintre chimie și fizică sunt introduse scările termometrice (atât Celsius cât și Fahrenheit), unele unitați de măsură ce vor deveni mai târziu nucleul Sistemului Internațional de Măsuri și Greutați
Revoluția științifică () [Corola-website/Science/298391_a_299720]
-
electronii liberi au o circulație liberă la nivelul aranjamentului de tip circular care este adoptat de atomi, strcutură circulară în care alternează simplele și dublele legături. Aceste legături sunt identice între ele, acest model fiind foarte asemănător cu cel al benzenului propus de Kekulé. Acesta a propus pentru benzen 2 formule de rezonanță care corespund alternării dublelor și a simplelor legături 1,3,5 ciclohexatrienică. Contrar acestei structuri benzenul este mult mai stabil, mai ales termic. Formulele de rezonanță se indică
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
aranjamentului de tip circular care este adoptat de atomi, strcutură circulară în care alternează simplele și dublele legături. Aceste legături sunt identice între ele, acest model fiind foarte asemănător cu cel al benzenului propus de Kekulé. Acesta a propus pentru benzen 2 formule de rezonanță care corespund alternării dublelor și a simplelor legături 1,3,5 ciclohexatrienică. Contrar acestei structuri benzenul este mult mai stabil, mai ales termic. Formulele de rezonanță se indică prin săgeată dublu sens, tocmai pentru a arăta
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
sunt identice între ele, acest model fiind foarte asemănător cu cel al benzenului propus de Kekulé. Acesta a propus pentru benzen 2 formule de rezonanță care corespund alternării dublelor și a simplelor legături 1,3,5 ciclohexatrienică. Contrar acestei structuri benzenul este mult mai stabil, mai ales termic. Formulele de rezonanță se indică prin săgeată dublu sens, tocmai pentru a arăta ca structurile rezonantice nu sunt compuși diferiți ci mai mult ipotetici. Prin cristalografie în raze s-a constatat ca legăturile
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
constatat ca legăturile simple C-C au valoare de 140 pm mai mari fața de legăturile C=C (valoare 1.35m) dar mai mici față de legăturile C-C simple din alcani 147pm. Teoretic legătura dublă ar deforma structura planară a benzenului, lucru contrazis de structura perfect plan hexagonală a benzenului. Acest fapt dovedește toate 6 legături C-C au aceeași lungime și au o valoare intermediară intre valoarea unei duble legături și a uneia simple. O reprezentare mai exactă este cea
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
140 pm mai mari fața de legăturile C=C (valoare 1.35m) dar mai mici față de legăturile C-C simple din alcani 147pm. Teoretic legătura dublă ar deforma structura planară a benzenului, lucru contrazis de structura perfect plan hexagonală a benzenului. Acest fapt dovedește toate 6 legături C-C au aceeași lungime și au o valoare intermediară intre valoarea unei duble legături și a uneia simple. O reprezentare mai exactă este cea circulară a orbitalilor π (inelul sau ciclul Armstrong), în
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
dat gradul mare de nesaturare consecința numărului de duble legături. La acea vreme însă Hofman nu putea face distincția între cele 2 clase de compuși. Elaborată pentru prima dată de Augustus Kekule în 1865, ține cont de formula moleculară a benzenului, de valențele atomilor de carbon și hidrogen astfel încât acesta atribuie benzenului o formulă 1,3,5 ciclohexatrienică. Aceasta fomrulă a fost mult timp unanim acceptată deoarece era în concordanță cu izomeria și cu o parte a reacțiilor chimice datorate acestei
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
acea vreme însă Hofman nu putea face distincția între cele 2 clase de compuși. Elaborată pentru prima dată de Augustus Kekule în 1865, ține cont de formula moleculară a benzenului, de valențele atomilor de carbon și hidrogen astfel încât acesta atribuie benzenului o formulă 1,3,5 ciclohexatrienică. Aceasta fomrulă a fost mult timp unanim acceptată deoarece era în concordanță cu izomeria și cu o parte a reacțiilor chimice datorate acestei structuri. Însă pe parcursul timpului au fost observate anumite comportări chimice în
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
în dezacord cu această structură: Descoperirea electronului de către J. J. Thomson, 1897-1906, a dus la o îmbunătățire a teoriei privind structura benezenului, prin alocarea fiecărui atom de carbon a unui electron. O posibilă explicație referitoare la stabilitatea foarte mare e benzenului este oferită de Robert Robinson care în anul 1925 definește pentru prima oară denumirea de "sextet aromatic ", un grup de 6 electroni ce conferă stabilitaea ciclului aromatic. Conceptul de sextet aromatic este însă introdus în anul 1922 de Ernest Crocker
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
1951), Prin hidrogenarea benezenului se degajă o energie egală cu -210kj/mol iar la hidrogenarea ciclohexenei -120kj/mol. Prin hidrogenarea 1,3, ciclohexatrienei (cf formula Kekule) se degajă 360kj. Diferența dintre energia 1,3,5 ciclohexatrienei și a molecului de benzen este dată de energia de rezonanță. Aceasta este cea care conferă stabilitate molecului de benzen fiind numită și energie de stabilizare sau de conjugare. Astfel criteriile pentru apariția stării aromatice sunt: Regula Hückel a dat posibilitatea de a evalua caracterul
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
ciclohexenei -120kj/mol. Prin hidrogenarea 1,3, ciclohexatrienei (cf formula Kekule) se degajă 360kj. Diferența dintre energia 1,3,5 ciclohexatrienei și a molecului de benzen este dată de energia de rezonanță. Aceasta este cea care conferă stabilitate molecului de benzen fiind numită și energie de stabilizare sau de conjugare. Astfel criteriile pentru apariția stării aromatice sunt: Regula Hückel a dat posibilitatea de a evalua caracterul aromatic al unei molecule. Conform acestei reguli teoretic ciclobutadiena și ciclooctatetraena (anulene) nu au caracter
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
unei simetrii icosaedrice. În particular buckminsterfulerenele cu 60 electroni π, nu au caracter aromatic, din moment ce 60/2 = 30, care nu este un pătrat perfect. Pentru ca o moleculă să aibă caracter aromatic trebuie să îndeplinească anumite condiții: Conform acestor reguli în timp ce benzenul are caracter aromatic (6 electroni, 3 duble legături), ciclobutadiena nu manifestă caracter aromatic (numărul de electroni π delocalizați este 4). Există sisteme așa zise aromatice, în care fiecare atom al sistemulu aromatic are electroni neparticipanți care nu participă la sistemul
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
să iasă din această stare si structură. Anulenele sunt o clasă de compuși cu formula (CH)n unde n este un număr întreg par. Ele respectă cel puțin teoretic regula lui Huckel pentru n=6,10,14,18. Nu numai benzenul și omologii săi manifestă caracter aromatic. Heterociclii aromatici (piridină, pirazină, imidazol, pirazol, oxazol, tiofen) au un atom de carbon substituit cu un heteroatom. Această substituție poate avea drept efect o scădere a caracterului aromatic, concomitent cu o creștere a reactivității
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
serie de alți compuși de tipul ciclopropenei (ion ciclopropenil 2e electroni) ciclopentadiena (ion ciclopentadienură), ionul tropiliu. Un caz special de aromaticitate o constituie homoaromaticitatea, în care conjugarea este întreruptă de un singur atom hibridizat sp. Este cazul unor compuși ai benzenului: borabenzenul, silabenzenul, germanabenzenul, stanabenzenul, fosforină sau sărurile de piriliu în care caracterul aromatic este păstrat. Caractrerul aromatic se manifestă și la compușii anorganici cu structură similară benzenului de tipul silicazinei (SiH) și borazinului BNH). Un alt tip de aromaticitate este
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
este întreruptă de un singur atom hibridizat sp. Este cazul unor compuși ai benzenului: borabenzenul, silabenzenul, germanabenzenul, stanabenzenul, fosforină sau sărurile de piriliu în care caracterul aromatic este păstrat. Caractrerul aromatic se manifestă și la compușii anorganici cu structură similară benzenului de tipul silicazinei (SiH) și borazinului BNH). Un alt tip de aromaticitate este cel întâlnit la metale de tipul aluminiului și poartă denumirea de aromaticite metalică, acest tip fiind întâlnit mai ales la compușii de tip cluster ai aluminiului. Möbius
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
miros înțepător de migdale amare, fiind toxic. Nitrobenzenul are densitatea de 1,20 g/cm, punctul de topire 210,85 °C; și arde la 88 °C. Este greu solubil în apă, dar solubil în solvenți organici ca alcool, eter sau benzen, temperatura nu influențează în mod deosebit solubilitatea. Nitrobenzenul se comportă față de acizi sau baze, cu afinitate de absorbire a ionilor, sau realizând reacții de substituire, fiind inert în prezența oxidanților. Nitrobenzenul, este un produs intermediar la obținerea unor substanțe ca
Nitrobenzen () [Corola-website/Science/319079_a_320408]
-
măsură mai mică este folosit ca diluant, la obținerea unguenților, carburanților, filmelor fotografice sau explosivilor. În trecut era folosit ca aromatizant la obținerea săpunurilor, azi fiind interzisă folosirea lui la fabricarea produselor cosmetice. Nitrobenzenul se obține pe cale tehnică prin nitrificarea benzenului în prezența radicalului nitric, în prima fază reacționează acidul azotic cu acidul sulfuric cu eliberarea de ioni de nitrat, care va reacționa în faza a doua cu benzenul, cu eliberare de protoni. Nitrobenzenul este toxic când ajunge în contact cu
Nitrobenzen () [Corola-website/Science/319079_a_320408]
-
lui la fabricarea produselor cosmetice. Nitrobenzenul se obține pe cale tehnică prin nitrificarea benzenului în prezența radicalului nitric, în prima fază reacționează acidul azotic cu acidul sulfuric cu eliberarea de ioni de nitrat, care va reacționa în faza a doua cu benzenul, cu eliberare de protoni. Nitrobenzenul este toxic când ajunge în contact cu pielea, mucoasele respiratorii sau digestive. Intoxicația se manifestă prin cianoză, sângele va avea o nuanță albastră. Apar simptome a unor tulburări nervoase ca amețeală, dureri de cap, vomitări
Nitrobenzen () [Corola-website/Science/319079_a_320408]
-
anionul acid CHBCl, extrem de stabil și care poate fi substituit cu substituenți electronegativi. H(CHBCl) este uncil acid cunoscut care poate protona C fulerenă fără a le descompune.. De asemenea este unicul anion capabil să formeze o sare stabilă cu benzenul protonat CH. Unul dintre cei mai intens studiați carborani este CBH, cu pucnt de fierbere 320 C. Este preparat prin reacția dintre acetilenă și decaboran, sau o altă variantă ce utilizează dimetil acetilenedicarboxilat ce dă naștere la CBH(COC H
Carboran () [Corola-website/Science/317521_a_318850]
-
minerală, cerozina; cerina) este o substanță ceroasă obținut din ozocherită. Cerezina este o substanță ceroasă albă sau galbenă; forma albă este inodoră, forma galbenă are un miros ușor; densitate 0.92-0.94, punct de topire 68-72 °C. Solubilă în alcool, benzen, cloroform, petrol, insolubilă în apă. E constituită din "n"-parafine superioare (C—C) și din hidrocarburi parafinice cu nuclee ciclice. Combustibilă. Rafinarea ozocheritei prin tratare cu acid sulfuric concentrat și filtrare prin cărbune animal. Se întrebuințează la apretare, la fabricarea
Cerezină () [Corola-website/Science/326235_a_327564]
-
de oxigen. Două exemple tipice de anhidride acid organice sunt: anhidrida maleică și anhidrida ftalică. Anhidridele acide sunt obținute industrial prin diverse metode. Anhidrida acetică este produsă în general prin carbonilarea acetatului de metil. Anhidrida maleică este produsă prin oxidarea benzenului sau a butanului. Majoritatea metodelor utilizate în laborator au la bază deshidratarea acizilor corespunzători anhidridelor. Condițiile de reacție variază de la acid la acid, dar în general agentul deshidratant folosit este pentoxidul de fosfor: Clorurile acide sunt de asemenea precursori folositori
Anhidridă acidă () [Corola-website/Science/331964_a_333293]
-
țeavă) care generează acid cianhidric, izocianați, oxizi de azot, oxizi de sulf, precum și din arderea policlorurii de vinil (prezentă în plastice de orice fel) care generează hipoclorit, acid clorhidric, acid fluorhidric, și a cauciucului care generează hidrogen sulfit, acroleină, aldehide, benzen, fenoli, dioxid de sulf, etc. Toate substanțele enumerate mai sus provoacă efecte toxice care se manifestă imediat, că urmare a acțiunii directe, dar mai multe dintre aceste substanțe determina și manifestări toxice la distanță în timp față de expunerea inițială ceea ce
Incendiul din clubul Colectiv () [Corola-website/Science/335029_a_336358]
-
Acest compus formează cristale care prezintă un miros aromatic, asemănător celui de naftalină. Poate fi folosit pe post de combustibil. Sub lumină fluorescentă, are o culoare violet-albăstruie , de unde vine și denumirea sa. Este insolubil în apă, dar este solubil în benzen și eter. Este izomer cu fenalenul și are caracter aromatic. În scopuri comerciale, poate fi obținut prin distilări ale gudronelor de cărbune de pământ (în acest caz de antracen. Se obține prin încălzirea la temperaturi înalte a difenilmetanului.
Fluoren () [Corola-website/Science/331689_a_333018]
-
t împotriva acelorași ținte. Producția de combustibil a germanilor în noiembrie a fost estimată la doar 31% din volumul produs în primăvara anului 1943, cea mai mare parte provenind din uzinele de producere a cocsului, care aveau ca produs secondar benzenul, uzine care nu fuseseră socotite ținte principale până în acea toamnă. Pölitz și Merseburg-Leuna au fost puternic afectate de bombardamente, dar doar în aperațiuni cu obiective limitate. Toate uzinele de combustibil sintetic din vestul Germaniei au fost scoase din funcțiune, iar
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
clorura de fier (III) într-o reacție Grignard, folosind ciclopentadienil-magneziu-brom. Clorura ferică se află într-o suspensie în eter dietilic anhidru, fiind adăugată reactivului Grignard. Pentru această reacție, reactivul este preparat prin reacția dintre ciclopentadienă cu magneziu și bromoetan în benzen anhidru. Sarea de fer (III) a fost aleasă întrucât se încerca cuplarea inelelor de ciclpentadienil pentru formarea dihidrofulvalenei, care putea trece în fulvalenă, dar în schimb printre produșii de reacție s-a numărat și ferocenul; formarea oxidativă a dihidrofulvalenei produce
Ferocen () [Corola-website/Science/337363_a_338692]