2,226 matches
-
În București, cineva adusese un berbec foarte mare de talie, dintr-o rasă aziatică. În scurtă vreme acest berbec - proprietatea unui cârciumar - a devenit un personagiu foarte cunoscut și foarte popular în București. A fost botezat: Ghiță Berbecu. Dar acest berbec era și foarte inteligent. La ore fixe se ducea zilnic în locuri anumite, niciodată nu greșea ora, niciodată nu scăpa întâlnirea. De pildă: dimineața nu lipsea de la oarecare cafenele unde clienții îi dedeau capete de cornuri, bucățele de zahăr și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Regală, iar seara se instala lângă un rahagiu care, în toate serile, își întindea taraba cu zaharicale pe Calea Victoriei, lângă vechea poartă a casei unde era instalat Clubul Tinerimii. Femeile cari circulau își treceau toate mâinile prin lâna bogată a Berbecului, după cum multe din ele îi cumpărau câte un rahat sau o altă zaharica. În cele din urmă, Ghiță Berbecu, care căzuse și la darul fumatului, devenise un stricat și jumătate. Prin luna lui noiembrie, sub pseudonimele Bacon și Radu Țandără
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
își vedeau liniștite de treabă. Ideea le-a venit probabil pe loc rușilor. Unul dintre ei, un găligan de vreo doi metri, cu burdihanul strâns într-o rubașcă de doc caki, s-a apropiat de oi, a ochit unul dintre berbeci - oile erau în perioada mârlitului - l-a prins, luându-l ca pe o muscă în spate și l-a dus către tunuri. S-a întâmplat ca berbecul cu pricina să fie al lui Grigoruță. Bineânțeles că ne-am dat seama
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
rubașcă de doc caki, s-a apropiat de oi, a ochit unul dintre berbeci - oile erau în perioada mârlitului - l-a prins, luându-l ca pe o muscă în spate și l-a dus către tunuri. S-a întâmplat ca berbecul cu pricina să fie al lui Grigoruță. Bineânțeles că ne-am dat seama ce urma să se petreacă. Soarta berbecului era pecetluită. Grigoruță, săracul, a intrat în panică. s-a apropiat de rusnaci și a început să-i implore, cu
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
a prins, luându-l ca pe o muscă în spate și l-a dus către tunuri. S-a întâmplat ca berbecul cu pricina să fie al lui Grigoruță. Bineânțeles că ne-am dat seama ce urma să se petreacă. Soarta berbecului era pecetluită. Grigoruță, săracul, a intrat în panică. s-a apropiat de rusnaci și a început să-i implore, cu lacrimi în ochi. Nu-l tăia, bădie ! Îl trăgea de rubașcă Grigoruță pe găliganul cu satârul în mână. Mă omoară
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
a început să-i implore, cu lacrimi în ochi. Nu-l tăia, bădie ! Îl trăgea de rubașcă Grigoruță pe găliganul cu satârul în mână. Mă omoară ăl de taică-miu în bătaie dacă mă duc acasă fără Vasilică (ăsta era berbecul). Dă-i-l înapoi, bădie! Mă rog în genunchi. Să te ajute Dumnezeu s-ajungi cu bine la Berlin ! Nu știu dacă rusul înțelegea ceva din văicăreala lui Grigoruță, dar l-a mângâiat pe creștet, s-a cotrobăit prin buzunare
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Ruble sau copeici. Nimeni dintre noi nu se pricepea la monedele rusești. Vasilică a fost sacrificat urgent, a fost jupuit și pus pe un proțap la foc puternic de vreascuri uscate. Grigoruță s-a mai ales, în plus, cu pielea berbecului. Dar de plâns a continuat să plângă în timp ce tovarășii ruși înfulecau carnea mai mult crudă decât friptă, codimentată însă din belșug cu votcă de-a lor. După ce n-a mai rămas decât oasele din bietul Vasilică, rușii și-au înhămat
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
totuși munții nu lipseau din peisaj. Ținându-și privirea ațintită pe un munte mai înalt, ghidul ne-a atenționat: Vedeți, pe muntele acela s-ar spune că ar fi mers Heracle în căutarea lânii de aur. Aceasta provenind de la un berbec sacru care vorbea cu oamenii și chiar dacă nu avea aripi, putea să străbată aerul ca păsările în zbor, a fost motivul multor întâmplări din „Legendele Olimpului”. Se povestește că acest berbec a fost trimis de Nefele, zeița norilor să-i
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
în căutarea lânii de aur. Aceasta provenind de la un berbec sacru care vorbea cu oamenii și chiar dacă nu avea aripi, putea să străbată aerul ca păsările în zbor, a fost motivul multor întâmplări din „Legendele Olimpului”. Se povestește că acest berbec a fost trimis de Nefele, zeița norilor să-i salveze copiii, deoarece soțul ei, regele Atamos se căsătorise cu o altă femeie și această mamă vitregă voia să-i ucidă. Berbecele cu lâna de aur i-a luat în zbor
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
mâna mea”. Am făcut de multe ori așa cum mă învățase mămica, dar tot cu frică, și tot trăgeam cu coada ochiului la câine. Eram, poate că și acum sunt, foarte fricos. Mă temeam de tauri că mă vor împunge, de berbeci și chiar și de oi. Învățasem de la copii de seama mea că dacă voi găsi o potcoavă, sau o bucată de potcoavă, s-o iau în mână, să scuip de tei ori pe ea și s-o arunc peste cap
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ba, de data aceasta va naște băiat. Și au dispărut în memoria din care au fost venit. Tulburată de vis, bătrâna s-a trezit și așezată pe marginea patului ei din blăni de lemn, având ca saltea câteva piei de berbec cu lână bogată, a memorat visul până spre zori, când a trimis vorbă pe un drumeț să vină la ea o prietenă. Când invitata a venit, isihasta i-a mărturisit visul, a rugat-o să nu-l spună nimănui, ci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
vrea să folosesc un eufemism, aș spune că m-am revizuit, cum îi plăcea lui Lovinescu să spună. Am să fiu însă onest și-am să spun că m-am contrazis. A.B.Faceți portretul criticului literar născut în zodia Berbecului, să vedem cum arată. Criticul literar născut în zodia Berbecului scrie bine, are cultul expresiei, are instinct artistic, e funciarmente un liric, face din literatură un spectacol al existenței, alternează ironia cu patetismul, maliția cu melancolia, are sensibilitate filozofică, e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
revizuit, cum îi plăcea lui Lovinescu să spună. Am să fiu însă onest și-am să spun că m-am contrazis. A.B.Faceți portretul criticului literar născut în zodia Berbecului, să vedem cum arată. Criticul literar născut în zodia Berbecului scrie bine, are cultul expresiei, are instinct artistic, e funciarmente un liric, face din literatură un spectacol al existenței, alternează ironia cu patetismul, maliția cu melancolia, are sensibilitate filozofică, e tenace, dar are și dese accese de dezabuzare, iubește cărțile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
un interviu. Iubea tot ce făcea, sprijinea poeții tineri, critica sa era corectă, verticală, iubea filosofia și oamenii. Ei, da, chiar dacă nu avea mulți prieteni, iubea oamenii. Era exigent și cu el, și cu ceilalți. "Criticul literar născut în zodia Berbecului scrie bine, are cultul expresiei, are instinct artistic, e funciarmente un liric," mi-a mai mărturisit când l-am întrebat cum este criticul născut în această zodie. Îmi aduc aminte că a zâmbit când i-am adresat întrebarea, spunând că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
oameni perfecți din lut, oameni cărora le-a dat viață cu razele soarelui și cărora le-a oferit focul furat de pe Olimp. În mitologia Egiptului antic, se spune că zeul Khnum, o divinitate cu trup de om și cap de berbec, este responsabil pentru apariția omului. Răbdător și priceput, el modelează ființe umane pe roata sa de olar, apoi le dă viață. Conform mitologiei egiptene, oamenii sunt indispensabili zeilor care se hrănesc cu ofrande. Potrivit Bibliei, omul a fost creat de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
umple pédurile de iepuri, iar toamnă, la Împérțit, n-o sé se mai știe care și-ai cui sînt. Fiecare o sé spuné cé-s ai lui. E greu cînd se Întorloacé doué turme de oi, toamna cînd le dai la berbec, pentru cé-s doi berbeci, unul al lui Zahăr Andreici și altul al lui moș Gheorghe. Pentru cé se bat berbecii Între dînșii și-atunci fac doué turme, pentru cé altfel se bat berbecii toaté ziua și nu mai umblé oile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
iar toamnă, la Împérțit, n-o sé se mai știe care și-ai cui sînt. Fiecare o sé spuné cé-s ai lui. E greu cînd se Întorloacé doué turme de oi, toamna cînd le dai la berbec, pentru cé-s doi berbeci, unul al lui Zahăr Andreici și altul al lui moș Gheorghe. Pentru cé se bat berbecii Între dînșii și-atunci fac doué turme, pentru cé altfel se bat berbecii toaté ziua și nu mai umblé oile. Dar și din cauza banilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
o sé spuné cé-s ai lui. E greu cînd se Întorloacé doué turme de oi, toamna cînd le dai la berbec, pentru cé-s doi berbeci, unul al lui Zahăr Andreici și altul al lui moș Gheorghe. Pentru cé se bat berbecii Între dînșii și-atunci fac doué turme, pentru cé altfel se bat berbecii toaté ziua și nu mai umblé oile. Dar și din cauza banilor fac ei doué turme. Fiecare cu berbecul lui. Și nu mai poți sé le alegi cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
de oi, toamna cînd le dai la berbec, pentru cé-s doi berbeci, unul al lui Zahăr Andreici și altul al lui moș Gheorghe. Pentru cé se bat berbecii Între dînșii și-atunci fac doué turme, pentru cé altfel se bat berbecii toaté ziua și nu mai umblé oile. Dar și din cauza banilor fac ei doué turme. Fiecare cu berbecul lui. Și nu mai poți sé le alegi cînd se-ntorloacé doué turme. Darmite iepurii, care nici mécar nu sînt Însemnați și cresc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
altul al lui moș Gheorghe. Pentru cé se bat berbecii Între dînșii și-atunci fac doué turme, pentru cé altfel se bat berbecii toaté ziua și nu mai umblé oile. Dar și din cauza banilor fac ei doué turme. Fiecare cu berbecul lui. Și nu mai poți sé le alegi cînd se-ntorloacé doué turme. Darmite iepurii, care nici mécar nu sînt Însemnați și cresc de capul lor În pédure și nu le taie nimeni nici o ureche, ca la oi. Nu-i mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
mai la deal și acolo văzui, pe lângă focuri mari și aprinse-n lumina soarelui - focuri ce lingeau cu galbenele lor limbe lungi aerul cel senin și rece - șezând roată de jur împrejur cete de români, iar pe frigări lungi frigând berbeci și oi, chiuind, cântând, horind - într-o parte unii jucau pisând pământul pietros cu opinca cea ușoară, pe când unul șezând pe-un bolovan fluiera în fluier de soc. Chiuiturele vesele, fumul înălțîndu-se din focurile multe, fețele cele curioase cu ochii
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cu parii, strașnicii și înțelepții Ftoma lui Culbeci și mărinimosul Toader Zurgalău. Și pe cine mai zărește ochiul meu în strălucitele șiruri? Oare nu-i acela teribilul Damian Cușmălungă? Și oare cine te întrece în fapte strălucite pre tine, de berbeci adunătorule Curcă? Și v-am văzut și pe voi pe calea mărirei, pre tine, între toți isteții mai cu cap Văsălie Cotcodac, și pe tine, Neagule a lui șolomon. Iară asemenea unui chip nepieritor prin chipuri omenești și trecătoare, asemenea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Creștinătății de ghearele celui necurat[? ] Înainte mergea cu o prăjină lungă Vasile Buruiană, lui îi urmează barbatoșii Toma lui Culbeci si Toader Zurgălău și [mai] cu sama teribilul Damian Cușmălungă, iară * după ei, cu parul și c-un drug, de berbeci adunătorul Curcă. Și cine povestește fără să i se bucure sufletul de faptele lui Gheorghe a lui Ion a lui Sava * Cotcodac care, c-un prapure-n mână, răcnea de-l luau năbădăicile. Și pe lângă ei tot satul, mari și mici
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
care scrie. II Pe înserat am ajuns la primul popas, de unde se intră pe via Postumia. Mi s-a dat voie să mă culc pe fânul din grajd, fiind miluit cu o strachină de fiertură de boabe și carne de berbec. Hangiul, înștiințat de mine asupra destinației, m-a trezit în zori, poftindu-mă să iau o căruță care mergea în Ceneda. Era a unor negustori romani care transportau vin. Tineri și voinici, în stare să se apere de tâlhari cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
cel mai bine. Eu însă nu puteam să-i fiu de folos. Cu îndoielile și slăbiciunile mele aș fi provocat doar pagube. Drept care m-am gândit, nu știu de ce, să-l duc la călugărul Garibaldo. Înfofoliți în blănuri groase de berbec și cu căciuli de vidră și acoperind caii cu valtrapuri, am pornit spre biserică. Era atât de frig, că ne-ngheța răsuflarea pe mustăți. Cerul era gros și-ntunecat, dar nu ningea. Am străbătut acea lume în alb și negru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]