1,784 matches
-
întradevăr, dincolo de înțelegerea noastră. Ni se plângeau acești gospodari, dintr-un sat fruntaș, destul de sleit în ultima vreme de camăta care a devastat toată Bucovina, că agenții fiscali colindă casă cu casă și fixează ei un adaos la toate angaralele birurilor, unul după numărul ferestrelor. Ați citit bine? Bir pe numărul ferestrelor, întrun sat românesc." Despre birul acesta gazetarul - scriitor de largă notorietate, făcea comentarii de esență, trimițându-ne la un Tudor Vladimirescu, la revoluționarii boiernași de la '48, la vremurile când
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
gospodari, dintr-un sat fruntaș, destul de sleit în ultima vreme de camăta care a devastat toată Bucovina, că agenții fiscali colindă casă cu casă și fixează ei un adaos la toate angaralele birurilor, unul după numărul ferestrelor. Ați citit bine? Bir pe numărul ferestrelor, întrun sat românesc." Despre birul acesta gazetarul - scriitor de largă notorietate, făcea comentarii de esență, trimițându-ne la un Tudor Vladimirescu, la revoluționarii boiernași de la '48, la vremurile când atâția alții au dorit și au vrut prosperitatea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ultima vreme de camăta care a devastat toată Bucovina, că agenții fiscali colindă casă cu casă și fixează ei un adaos la toate angaralele birurilor, unul după numărul ferestrelor. Ați citit bine? Bir pe numărul ferestrelor, întrun sat românesc." Despre birul acesta gazetarul - scriitor de largă notorietate, făcea comentarii de esență, trimițându-ne la un Tudor Vladimirescu, la revoluționarii boiernași de la '48, la vremurile când atâția alții au dorit și au vrut prosperitatea satelor, visând la o înfățișare mai omenească a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ochiul de fereastră - de o palmă și lipit pentru veșnicie. Adică, totul să fie cum a mai fost - și încă mai rău, numai visteria statului să devină cuprinzătoare dar și bogată. La noi - ca la nimeni! Tot despre strângătorii de biruri și nomenclatorul acestora După cum susține Gh. Ghibănescu, ierarhie în judecarea pricinilor nu exista nici chiar sub Vasile Lupu Vodă. „Pentru chestii mari și mici, pentru prima și ultima înfățișare, totul mergea la Divan". Aici fixarea ordinei de zi nu era
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cheltuiala drumului căzând pe contul satelor. Uriadnicul sau dregătorul împreună cu șoltuzul și cu pârgarii aduceau la îndeplinire ordinile domnești referitoare la sarcinile căzute asupra locuitorilor care în termeni generici purtau denumirea de angarele. Șoltuzul și pârgarii făceau cislă pentru banii birului, îi strângeau de la târgoveți și de la locuitorii mahalalelor ca și de la sate, și-i duceau la Domnie. Într-o carte a lui Miron Barnovschi din anul 1629 se dădea știre șoltuzului și pârgarilor din târgul Hușilor să „strângă banii satelor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dădea știre șoltuzului și pârgarilor din târgul Hușilor să „strângă banii satelor Sfintei Episcopii și să-i aduceți voi cu dajdea târgului", iar oamenii să fie lăsați în pace. Cisluirea, spune Ghibănescu era numărătoarea satului pentru a se ști repartizarea birului, iar când cineva nu ar fi vrut să-și plătească partea, birarul satului avea posibilitatea să ajungă cu asprimea până la rășluirea de pământ a codebitorului, ajuns să-și piardă ocina. Birul în cislă se plătea proporțional cu averea, iar ispravnicii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Ghibănescu era numărătoarea satului pentru a se ști repartizarea birului, iar când cineva nu ar fi vrut să-și plătească partea, birarul satului avea posibilitatea să ajungă cu asprimea până la rășluirea de pământ a codebitorului, ajuns să-și piardă ocina. Birul în cislă se plătea proporțional cu averea, iar ispravnicii aveau ori dădeau instrucțiuni „să-i cislească după putere și din casă și din afară și cine precum îi va fi puterea va plăti". Respectată instrucțiunea aceasta, se întâmpla ca debitorul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ce se întâmplau între turci și locuitorii țării (Descrierea Moldovei, f. 178). Când era vreo reclamație asupra turcilor, Turcagiaga trimitea amploaiații săi pe la ținuturi să facă cercetare, împreună cu ispravnicii. Dăbilarii erau funcționarii care se ocupau de strângerea dabilelor sau a birurilor domnești: „Și voi toți dăbilari, care veți umbla cu toate slujbele Domniei mele printr-acel târg" zice Georgie Ghica în cartea de scutire a doi preoți și un diacon de la episcopie, cărora le ordonă a-i lăsa în pace. La
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
deci, în vederile slujbașilor, când spuneai două parale în loc „de a spori ideea în cantitatea ei", o micșorau, adică ei nu dădeau „nici două parale" pe ceea ce luau din gospodăria omului. În prețeluirea fiscală a lucrurilor, sechestrul aplicat pentru neplata birului era în profitul stăpânirii. „Și cine citește zapisele vechi, continuă Ghibănescu, nu rareori întâlnește hârtii din cele care îți rup inima de durere, că se vedea bietul român silit să-și vândă moșia pe bani din neputința lui de a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în atribuții purtarea de grijă asupra tuturor măcelăriilor, a vitelor de carne pentru asigurarea alimentării curții domnești; a bucătăriei domnești. - ilișu este enumerat încă din anul 1448 într-un hrisov dat de Petru Voievod pentru scutirea satelor mănăstirii Probota de „bir, posad, podvodă, ilis", dar Melchisedec nu-și poate da cu părerea exact ce înseamnă termenul ilișu, dar crede că ar proveni de la activitatea de „pescuit pentru curtea domnească", pentru că „în Bucovina, nu departe de Suceava este un sat anume Iliseșcii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ce e percepea asupra peștelui prins și dat în consumație publică." - untu se asigura, negreșit, pentru curtea domnească și, poate, și pentru curtea Sultanului; - bezmenul de ceară era darea de ceară pentru luminarea curții domnești. „Cămerașul de lumini avea seama birului de ceară și săpun", „cheltuit la lumânări" și „opaițuri pentru curte", zice Cantemir în Descrierea Moldovei; - ialovițe de siliște - vaci sterpe - și grase, ținute la suhat, bune pentru oastea turcească când aceasta era în expediții - duse la „Vizirul, la Caracal
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
drumul mare, unde „toți tătarii și mârzacii (căpiteniile sau boierii tătărești) ce merg la Bârlad și la Focșani, la Bender și la Hotin fac supărare târgoveților", deși au „hrisov de la Domnia sa Ion Theodor Voievod" ca 50 de oameni scutiți de bir să fie „numai pentru treaba mezilului (poștă)" cu „cheltuiala și caii lor", poruncea ispravnicului de ținut ca numai „acei 50 de oameni ce s-au socotit ca să fie pentru treaba mezilului, să fie scoși din bir, trimițând și izvod anume
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de oameni scutiți de bir să fie „numai pentru treaba mezilului (poștă)" cu „cheltuiala și caii lor", poruncea ispravnicului de ținut ca numai „acei 50 de oameni ce s-au socotit ca să fie pentru treaba mezilului, să fie scoși din bir, trimițând și izvod anume de numele lor la vistierie, iscălit și de Dumneata ca să se știe care sunt de treaba mezilului"... Restul târgoveților, milostivindu-se Domnul, rămâneau. „să poată trăi la acel loc" în „odihnă și liniște". Serviciul de poștă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
tălhări" de se vor afla... să aveți treabă numai cu aceia"... La 6 ianuarie 1622, Ștefan Tomșa scrie o carte în românește către uriadnicii, șoltuzii și pârgarii de Huși, prin care îi înștiințează că a scutit de alte angării, afară de bir, pe doi fântânari, pe Iliașu și Palcău, ce „sunt de treaba fântânei domnești". Le scria și avertiza: „Bine să știți că dacă se va strica fântâna apoi capetele voastre vor ști". La 1626, 22 iunie, dintr-o carte în limba
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
robiei mahomedane"... Alianța lui Cantemir cu Țarul s-a făcut pe temeiul unui tratat, din care, spre știință generală, spicuim doar câteva condiții: „Țara Moldovei cu Nistrul să-i fie hotarul și cu toate cetățile tot a Moldovei să fie!... „Bir să nu dea țara nici un ban. Pre domn să nu-l mazilească Împăratul până la moarte și pe urmă din fiii lui să fie, pre carele și-ar alege țara. Neamul lui să nu iasă din domnie; numai când s-ar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
judecătorească să fie exprimată cu alte vorbe de înțeles: că produsele sunt scumpe pentru că sunt „cu ciubote roșii" ori „banii sunt cu ciubote roșii". În așezământul făcut Episcopiei de Mihai Racoviță pentru 20 de scutelnici ai Episcopiei sunt enumerate, afară de bir și următoarele dabile: Rânduele erau niște obligații, în afara birului și a celorlalte dabile arătate, care se „aruncau pe țară pentru acoperirea deficitului visteriei domnești" în anumite perioade, și „se aruncau de atâtea ori până se acoperea deficitul visteriei". Astfel, în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
că produsele sunt scumpe pentru că sunt „cu ciubote roșii" ori „banii sunt cu ciubote roșii". În așezământul făcut Episcopiei de Mihai Racoviță pentru 20 de scutelnici ai Episcopiei sunt enumerate, afară de bir și următoarele dabile: Rânduele erau niște obligații, în afara birului și a celorlalte dabile arătate, care se „aruncau pe țară pentru acoperirea deficitului visteriei domnești" în anumite perioade, și „se aruncau de atâtea ori până se acoperea deficitul visteriei". Astfel, în cartea sa de apărare a argaților Episcopiei, Mihai Racoviță
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aruncau de atâtea ori până se acoperea deficitul visteriei". Astfel, în cartea sa de apărare a argaților Episcopiei, Mihai Racoviță la 1708, ordonă boierilor și slujitorilor domnești din ținutul Fălciului: „după aceste trei rânduele ce s-au scos pentru neajunsul birului, să le dați bună pace de toate dările și angăriile de acum înainte căci s-au ras și din vistierie". Deci, gata cu îndestularea birului, căci visteria nu mai avea datorii, s-ar înțelege din ceea ce spunea Mihai Racoviță. Musafiricul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
slujitorilor domnești din ținutul Fălciului: „după aceste trei rânduele ce s-au scos pentru neajunsul birului, să le dați bună pace de toate dările și angăriile de acum înainte căci s-au ras și din vistierie". Deci, gata cu îndestularea birului, căci visteria nu mai avea datorii, s-ar înțelege din ceea ce spunea Mihai Racoviță. Musafiricul a fost altă angărea pe țară, destul de aspră. De aceea, pentru apărarea localnicilor se recurgea la cărțile de privilegii, de scuteală și apărare față de slujbașii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
până atunci, de au dat hârtii de scriu fetele oamenilor, de la mic până la mare", socotind măsura impusă ca o „pedeapsă a săracilor". Se înțelege că introducerea „conscripțiilor" respective a făcut ca nimeni să nu se mai poată sustrage de la plata birului impus: galbenul pentru hârtia primită. Pecetluituri sau banii peceților erau o modalitate de cunoaștere a plătitorilor dărilor. În vremea lui Mihai Racoviță ori Antioh Vodă erau un impozit fix care se stabilea și se plătea anual la vistierie în rate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
erau „cu prilej celor mai înstăriți", să dea mai mult, ori să-i ia „după obicei", iar banii să fie aduși la „Domnia noastră", cât mai curând, în acești ani de mari „greutăți". Cartea doamnei Casandra probează că de încasarea birurilor se ocupau, uneori, nu numai domnitorii, ci și doamnele lor. În „Descrierea Moldovei" Dimitrie Cantemir povestește cum culegeau țiganii noștri aur din râuri și plăteau soției domnitorului 4 ocale de aur (5 kg) în fiecare an, drept dare la vistierie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sunt pre alți preoți în țara Domniei mele". La 25 mai 1658 Domnul Ghica dă ordin șoltuzului și pârgarilor și tuturor târgoveților de Huși de a nu „amesteca satele Episcopiei la angăriele târgului". Oprirea era măsura arbitrară a strângătorilor de biruri față de preoți, cărora, pentru a-i sili să plătească mai lesne angăriile, debilarii le luau molitvenicul, „cartea cea sfântă", fără de care nu mai puteau „să săvârșească datoriile lor religioase" în parohie, iar a-și procura alta era dificil pentru că, pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
făcute atunci supușilor: „...să dea cu ruptă câte trei ugri de om într-un an visteriei, și acești bani să-i dea pe patru sferturi. Iar altă nici mai mult nici mai puțin peste ani să nu dea, nici la bir, nici la rânduieli, nici la hârtii, nici la pecetluituri, nici la fumărit, nici sulgiu, nici ilișu, nici la alte oricâte ar mai ieși și s-ar izvodi prin altă țară... Așijdia m-am milostivit Domnia mea și pentru desiatina de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
câte 80 lei de dascăl pe an, care „bani să-i ia pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie", banii să-i dea Sfinția sa „Mitropolitul, din banii preoților", iar acei dascăli „să aibă și scuteală de biruri, visteriei nici un ban să nu deie, numai să păzească slujba lor, grijindu-se de învățătura copiilor". Episcopii urmau „să facă necontenit cercetarea școlilor, adesea luându-le seama, cum învață copiii și la ce să sporească, ca și dascălii să se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe care o întreținea cu cheltuiala comună a breslei. Adesea bisericile căpătau numele breslei care o întreținea - cum era cazul la Iași cu „Biserica Curelarilor", „Biserica Tălpălarilor", dar și breasla curelarilor, a tălpălarilor... Starostele breslei avea ca îndatorire principală strângerea birului de la breslașii săi, rezolva diferite litigii ivite între membrii comunității. Breslele cuprindeau totalitatea meseriașilor: meșterii, calfele și ucenicii branșei respective. Numai membrii breslei puteau să exercite meseria. Breasla fixa prețul produselor, ea se interesa de starea materială a membrilor ei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]