1,794 matches
-
aranjament era ca fiecare sat să contribuie la cheltuielile comune proporțional cu beneficiile pe care le are în urma exploatării bunului comun. După cum afirma Stahl (1998, vol. I, p. 135), „pe nesimțite se ajunge și la condiția că, prin plăți de bir, poți căpăta drepturi depline asupra cotei-părți din munți. De la birul așezat pe munți se trece la munții așezați pe banii birului”. Astfel, și în cazul împărțirii dreptului de exploatare a munților se constată lipsa unor reguli de procedură, lipsă care
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
proporțional cu beneficiile pe care le are în urma exploatării bunului comun. După cum afirma Stahl (1998, vol. I, p. 135), „pe nesimțite se ajunge și la condiția că, prin plăți de bir, poți căpăta drepturi depline asupra cotei-părți din munți. De la birul așezat pe munți se trece la munții așezați pe banii birului”. Astfel, și în cazul împărțirii dreptului de exploatare a munților se constată lipsa unor reguli de procedură, lipsă care a avut ca efect producerea unei confuzii în privința regulilor de
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
După cum afirma Stahl (1998, vol. I, p. 135), „pe nesimțite se ajunge și la condiția că, prin plăți de bir, poți căpăta drepturi depline asupra cotei-părți din munți. De la birul așezat pe munți se trece la munții așezați pe banii birului”. Astfel, și în cazul împărțirii dreptului de exploatare a munților se constată lipsa unor reguli de procedură, lipsă care a avut ca efect producerea unei confuzii în privința regulilor de acces și, în final, contestarea regulilor de către cei implicați. Avem în
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
instituțională, conform căreia diferitele tipuri de reguli trebuie să vină unul în completarea celuilalt pentru că, în practică, se întrepătrund și prăbușirea unuia înseamnă prăbușirea tuturor. Ca atare, se constată dezvoltarea unor strategii contingente în care satele refuză să mai plătească bir, interpretând împărțirea munților ca fiind nedreaptă. Una dintre condițiile esențiale ale unei bune guvernări în comun este convingerea tuturor că regulile existente sunt cele mai avantajoase pentru toți, chiar dacă nu conferă tuturor același avantaj. În lipsa unor reguli de procedură foarte
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
existente sunt cele mai avantajoase pentru toți, chiar dacă nu conferă tuturor același avantaj. În lipsa unor reguli de procedură foarte stricte, se constată crearea unui cerc vicios în care niciuna dintre cele două soluții identificate de comunitate - împărțirea munților pe banii birului sau birul așezat pe munți - nu mai poate rezolva conflictele. Soluția împărțirii munților pe banii birului este contestată de cei care inițial au avut mai puțin munte și, implicit, au plătit mai puțin. Soluția birului așezat pe munți este contestată
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
cele mai avantajoase pentru toți, chiar dacă nu conferă tuturor același avantaj. În lipsa unor reguli de procedură foarte stricte, se constată crearea unui cerc vicios în care niciuna dintre cele două soluții identificate de comunitate - împărțirea munților pe banii birului sau birul așezat pe munți - nu mai poate rezolva conflictele. Soluția împărțirii munților pe banii birului este contestată de cei care inițial au avut mai puțin munte și, implicit, au plătit mai puțin. Soluția birului așezat pe munți este contestată de cei
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de procedură foarte stricte, se constată crearea unui cerc vicios în care niciuna dintre cele două soluții identificate de comunitate - împărțirea munților pe banii birului sau birul așezat pe munți - nu mai poate rezolva conflictele. Soluția împărțirii munților pe banii birului este contestată de cei care inițial au avut mai puțin munte și, implicit, au plătit mai puțin. Soluția birului așezat pe munți este contestată de cei care ajung astfel să plătească mai mult, motiv pentru care încep să revendice dreptul
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
comunitate - împărțirea munților pe banii birului sau birul așezat pe munți - nu mai poate rezolva conflictele. Soluția împărțirii munților pe banii birului este contestată de cei care inițial au avut mai puțin munte și, implicit, au plătit mai puțin. Soluția birului așezat pe munți este contestată de cei care ajung astfel să plătească mai mult, motiv pentru care încep să revendice dreptul de proprietate asupra părților respective de munte, negând astfel dreptul Sfatului cel mare de intervenție asupra acelor părți, fapt
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
și inutil împotriva morții; el nu duce practic la nimic, însă se naște dintr-un sentiment infinit și duce la alt sentiment infinit. Românii au stat sub moarte ca sub turci, au acceptat-o. Și asta înseamnă a-i plăti birul. Nenorocirea noastră este c-am integrat moartea în ordinea firească și am primit-o cu duioșie și fără dramatism. Mai bine ne-am fi dispensat de ea, așa cum au făcut francezii, care au creat o cultură fără spirit tragic. Dar
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
fie frică de moarte, rostește pe neaștep tate Pusio. Tot ce, în aparență, piere se transformă de fapt. — Ce-ai zis? se tulbură Rufus. — Moartea de care ne înspăimântăm atâta și de care fu gim... — Eu n-am dat niciodată bir cu fugiții înaintea morții, co mentează sarcastic gladiatorul. — Moartea nu pune punct vieții, ci doar o întrerupe. Instructorul se scarpină nedumerit în creștet. Păi tot morți suntem, se strâmbă Ganymedes. — Da, dar ne vom întoarce. — Unde? face Rufus din ce în ce mai uimit
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cât le cere domnia, ci numai cât făgăduiesc ei domnilor; iar această învoială o înnoiesc, prin trimișii lor, de câte ori se așază domn nou peste Moldova. Dacă un domn vrea să se poarte mai aspru cu ei și să le pună biruri noi, ei nu stau mult la tocmeală, ci cu toții nu mai vroiesc să le plătească și fug în părțile cele mai nestrăbătute ale munților. De aceea nici domnii nu au cerut de la ei mai mult decât au făgăduit ei să
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Situația a permis evitarea pericolelor atât de prezente în cazul obștilor sătești izolate, acumularea infrastructurii necesare și diversificarea bunurilor și serviciilor publice cu drumuri, biserici, protecție socială (în principal împrumuturi interne sau între indivizi și obști), rețele diplomatice, inclusiv negocierea birului cu domnia. Cu alte cuvinte, prin comparație cu celelalte obști, aranjamentul din Munții Vrancei avea astfel o rezistență mult superioară: după cum vom vedea, impactul perturbațiilor exogene, spre exemplu, plata taxelor ori procesele costisitoare, putea fi dispersat în interiorul unui sistem mai
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
pentru că statul nu avea capacitatea administrativă de a colecta taxele, iar capacitatea administrativă lipsea tocmai din cauza inexistenței resurselor bugetare pentru a o menține (Mureșan și Mureșan, 2003, p. 78). Sistemul aflat în uz încă din cele mai vechi timpuri era birul colectiv sau taxarea comunităților (și nu a indivizilor) - procedeul cislei. Pentru comunitățile sătești, taxarea colectivă a rămas în vigoare până în secolul al XVIII-lea. După cum s-a văzut și în citatul din Descrierea Moldovei, acest procedeu avea dezavantajul că taxa
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
rămas în vigoare până în secolul al XVIII-lea. După cum s-a văzut și în citatul din Descrierea Moldovei, acest procedeu avea dezavantajul că taxa era practic negociabilă. În general, și nu doar în relația dintre domnie și obștea Vrancei, colectarea birului era foarte ineficientă și inechitabilă. În primul rând, neexistând recensăminte, nu erau informații suficiente despre numărul și capacitatea de plată a supușilor. În al doilea rând, aceștia se puteau sustrage ușor plății. Este cunoscut un mare număr de cazuri în
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Khaldoun-Laffer) joasă și aplatizată - una în care taxații beneficiază atât de asimetrie informațională, cât și de ample mijloace de a se sustrage plății. Statele române au început târziu să iasă din cercul vicios, crescând progresiv capacitatea administrativă și eficiența taxării. Birul în produse începe să fie înlocuit de cel în bani abia la începutul secolului al XV lea, iar la sfârșitul secolului al XVI-lea apare delimitarea între veniturile statului (ale vistieriei) și cele ale domnitorului (Mureșan și Mureșan, 2003, p.
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
fost susținută de o administrație regională incipientă formată din vornici și pârcălabi, perioadă în care au început să fie realizate și primele recensăminte . Același lucru s-a întâmplat și cu Vrancea, care era obligată la plata, ca întreg , a unui bir anual prestabilit, fiind astfel declanșat un joc de repartizare a efortului financiar între sate și, ulterior, în interiorul satelor. Cele două niveluri sunt similare ca logică și criterii, unul fiind oglinda celuilalt. Modul de plată al taxelor a fost un element
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
unul fiind oglinda celuilalt. Modul de plată al taxelor a fost un element definitoriu pentru organizarea aranjamentului analizat în perioada devoluției sale, reprezentând principala și cea mai longevivă problemă de acțiune colectivă. Procesul propriu-zis începea cu repartizarea între sate. „Aruncarea birului pe sate” se făcea de către adunarea cea mare a Vrancei, „ținând seama de puterea de plată a fiecărui sat în parte, adică de populația sa și de buna lui stare” (Stahl, 1998, vol. I, p. 135). Criteriul obiectiv era suprafața
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a fiecărui sat în parte, adică de populația sa și de buna lui stare” (Stahl, 1998, vol. I, p. 135). Criteriul obiectiv era suprafața de pământ pe care satul o folosea din totalul averii colective vrâncene. Astfel, regula era „așezarea birului pe munți”. Stahl susține (1998, vol. I, p. 135) că aceasta a fost punctul de plecare al regulii inverse, adică distribuția averii devălmașe în funcție de contribuția la plata birului. Astfel: Odată stabilită corespondența dintre cota-parte de bir și suprafața deținută în
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
satul o folosea din totalul averii colective vrâncene. Astfel, regula era „așezarea birului pe munți”. Stahl susține (1998, vol. I, p. 135) că aceasta a fost punctul de plecare al regulii inverse, adică distribuția averii devălmașe în funcție de contribuția la plata birului. Astfel: Odată stabilită corespondența dintre cota-parte de bir și suprafața deținută în munți, de la ideea foarte limpede a contribuirii la o sarcină comună în proporție cu folosul pe care îl ai de la bunul comun, s-a trecut la regula inversă
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Astfel, regula era „așezarea birului pe munți”. Stahl susține (1998, vol. I, p. 135) că aceasta a fost punctul de plecare al regulii inverse, adică distribuția averii devălmașe în funcție de contribuția la plata birului. Astfel: Odată stabilită corespondența dintre cota-parte de bir și suprafața deținută în munți, de la ideea foarte limpede a contribuirii la o sarcină comună în proporție cu folosul pe care îl ai de la bunul comun, s-a trecut la regula inversă, potrivit căreia nu ți se acordă decât atâta
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
la regula inversă, potrivit căreia nu ți se acordă decât atâta folos cât ești în stare, proporțional, să contribui la cheltuielile comune pe care acest bun le aduce după sine. Astfel, se ajunge și la concluzia că, prin plăți de bir, poți căpăta drepturi depline asupra cotei-părți din munți. De la birul „așezat pe munți” se trece astfel la munții „așezați pe banii birului”. Ca atare, satele se proclamă proprietare dacă au apucat să plătească (Stahl, 1998, vol. I, p. 135). Operația
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
atâta folos cât ești în stare, proporțional, să contribui la cheltuielile comune pe care acest bun le aduce după sine. Astfel, se ajunge și la concluzia că, prin plăți de bir, poți căpăta drepturi depline asupra cotei-părți din munți. De la birul „așezat pe munți” se trece astfel la munții „așezați pe banii birului”. Ca atare, satele se proclamă proprietare dacă au apucat să plătească (Stahl, 1998, vol. I, p. 135). Operația matematică a fost una simplă. Un proces verbal asupra împărțirii
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
pe care acest bun le aduce după sine. Astfel, se ajunge și la concluzia că, prin plăți de bir, poți căpăta drepturi depline asupra cotei-părți din munți. De la birul „așezat pe munți” se trece astfel la munții „așezați pe banii birului”. Ca atare, satele se proclamă proprietare dacă au apucat să plătească (Stahl, 1998, vol. I, p. 135). Operația matematică a fost una simplă. Un proces verbal asupra împărțirii (Stahl, vol. I, p. 136) evocă dificultatea evaluării directe a munților, care
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
anume arenda, sau renta, produsă anual de fiecare munte (rezultată din închirierea lor ciobanilor). Munții nearendați au fost echivalați cu cei arendați și prețul total al tuturor munților a fost astfel stabilit la 240 lei. Apoi, s-a identificat valoarea birului plătit pe toată Vrancea, o valoare de 645 lei, și ca urmare s-a putut stabili corespondența 1 leu-bir la 2,68 lei-munte. Pe baza corespondenței s-au repartizat munții. Au existat însă și sate care s-au plâns că
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
care au rămas cu diverse solduri datorate lipsei de corespondență exactă a suprafețelor munților cu calculul au „decontat” reciproc „creditele” și „debitele” respective prin cedări parțiale de cote-părți de munte, calculate după aceeași regulă. Procedura este oglindită, identic, în repartiția birului și uzului resurselor comune în interiorul satelor. La ambele niveluri există și o procedură de avarie: dacă un individ sau un sat defectează, total sau parțial, de la plata obligațiilor care îi revin, nivelul imediat superior (satul, respectiv confederația) preia responsabilitatea acoperirii
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]