2,857 matches
-
politică și cea administrativă; 3. competiția dintre agenții pentru obținerea bugetelor implică și o luptă politică între acestea, ele mobilizează suport politic cooptând politicieni sau rețele de politici în susținerea propriilor cauze; 4. concentrarea expertizei la niveluri inferioare într-o birocrație determină și un substanțial control al informației și pârghii de influențare a politicilor la acest nivel administrativ în dauna nivelelor superioare, de natură politică; 5. funcționarii intervin decisiv în formularea normelor de aplicare și în implementarea politicilor, instanțe prin care
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
dauna nivelelor superioare, de natură politică; 5. funcționarii intervin decisiv în formularea normelor de aplicare și în implementarea politicilor, instanțe prin care ele pot fi substanțial modificate față de intențiile politicienilor ce le-au legiferat. Peters (1999, p. 242) conchide că birocrația (și, astfel, funcționarii)dispune de expertiză, stabilitate și tehnici necesare pentru a influența deciziile politice. Ea dispune nu doar de expertiză, ci are și capacitatea instituțională de a se implica prin mijloace mai mult sau mai puțin legitime în procesul
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
susținerea unor grupuri și rețele sau chiar a opiniei publice). Public și privattc "Public Și privat" Dincolo de problemele legate de raționalizarea și caracterul imparțial ale administrației, mai ales în privința relației dintre politicieni și funcționari - problemă la care se credea că birocrația oferă o soluție acceptabilă -, societățile moderne se confruntă tot mai mult cu problema gestionării eficiente a afacerilor publice în contextul solicitărilor unor servicii tot mai complexe și mai costisitoare venite din partea cetățenilor. Afacerile publice încearcă să rezolve probleme care privesc
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
deficitele bugetare începând să ia amploare. Pe de o parte, cererile de bunuri și servicii publice cresc, fiind considerate de cetățeni un drept legitim; pe de altă parte, bugetele se dovedesc insuficiente atât din cauza stagnării economice, cât și a tendinței birocrației de a crește în dimensiuni, fiind mare consumatoare de resurse (pentru mai multe informații despre tendința de creștere a sectorului public, vezi capitolul 2). Astfel de presiuni asupra statului determină creșterea nivelurilor de taxare care să susțină programele sociale. Totuși
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
gestiunii sale, urmând modelul corporațiilor din sectorul privat. Se considera că piața este instituția cea mai eficientă în alocarea resurselor, conducând la dezvoltare socioeconomică. Concepția mâinii invizibile a lui Adam Smith este invocată în contextul ineficienței tot mai mari a birocrațiilor publice. Astfel, se consideră că binele comun este realizat prin urmărirea rațională a intereselor individuale egoiste: În mod obișnuit, ce e drept, șindividulț nu intenționează să promoveze interesul public și nici nu știe cu cât contribuie el la această promovare
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
productive). Tendința de demonizare a intervenției guvernamentale este corelată cu o concepție negativă asupra sectorului public în general, care începe să fie considerat rigid, birocratic, ineficient și costisitor. În aceste condiții, sistemele administrative moderne de tip legalist (Rechtstaat), bazate pe birocrația rațional-legală, sunt supuse unor presiuni de schimbare. Constituirea statelor naționale moderne și a democrațiilor liberale actuale datorează foarte mult tipului de administrație clasică ce s-a impus în secolul XX. Cu toate acestea, postmodernismul coincide cu o etapă de chestionare
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
problematizate, pentru care căutarea unor noi soluții este un exercițiu continuu. Soluții de depășire a crizei statuluitc "Soluții de depĂȘire a crizei statului" Așadar, sfârșitul secolului XX este marcat de o chestionare profundă a principiilor de funcționare a statului, a birocrației publice și a mecanismelor acțiunii colective. Anii ’90 au făcut ca o serie de factori, până atunci mai degrabă latenți, să ducă la schimbarea contextului politicilor publice, supunând statul unei acute nevoi de schimbare. Nu doar criza financiară, acută în
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
sectorului public prin reformarea sa după modelul sectorului privat, prin introducerea stimulentelor pentru performanță și competiție. NMP accentuează virtuțile pieței și presupune că transferul mecanismelor specifice ei, competiția între furnizori și preocuparea față de rezultate (outputuri, spre deosebire de centrarea pe inputuri în birocrația modernă), în cadrul sectorului public va determina eficientizarea lui și sensibilizarea față de cetățeanul consumator. Ideea subsidiară era însă că sectorul public este, prin natura sa, ineficient și introduce distorsiuni în funcționarea corectă a piețelor (piața fiind văzută ca instituția naturală, firească
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
anumite grupuri de interese restrânse. Al doilea nivel are în vedere asimetria în privința alocării corecte a resurselor publice. Asimetria apare, la acest nivel, în special din cauza absenței unor criterii de eficiență care să ghideze interacțiunile dintre interesele grupurilor de producători (birocrația și grupurile profesionale) și cele ale grupurilor de consumatori. Al treilea nivel se referă la diferența dintre consumul de bunuri și servicii în sectorul public și decizia de a plăti aceste consumuri. În timp ce consumul de bunuri și servicii este aproape
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
cu care interacționează. Rolul guvernului este de a promova competiția prin activități de reglementare care să descurajeze tendințele agenților economici de a acționa ca monopoliști sau de a se implica în carteluri. Pe lângă cererile de servicii publice venite din partea cetățenilor, birocrații cer ei înșiși serviciile pe care le produc 1. Birocrații au un dublu beneficiu de pe urma furnizării acestor bunuri - în calitate de cetățeni beneficiari și ca furnizori plătiți. Luarea deciziei în beneficiul birocraților este cauzată și de faptul că ei sunt și votanți
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
prin activități de reglementare care să descurajeze tendințele agenților economici de a acționa ca monopoliști sau de a se implica în carteluri. Pe lângă cererile de servicii publice venite din partea cetățenilor, birocrații cer ei înșiși serviciile pe care le produc 1. Birocrații au un dublu beneficiu de pe urma furnizării acestor bunuri - în calitate de cetățeni beneficiari și ca furnizori plătiți. Luarea deciziei în beneficiul birocraților este cauzată și de faptul că ei sunt și votanți cu o probabilitate mare de participare la scrutin (Tullock, 1997
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
eșalonare și anulare a datoriilor publice ale unor companii de stat sau private. Un exemplu al modului în care grupurile bine organizate controlează decizia publică și au capacitatea de a câștiga în detrimentul altora este cel al organizațiilor sindicale și al birocrației guvernamentale. Posibilitatea ca anumite grupuri de interese să se formeze și să-și exercite influența asupra societății are un rol fundamental în modul de dezvoltare a societății respective. În societățile postcomuniste aflate în tranziție, grupurile formate în contextul vechiului regim
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
în perioada comunistă, ci și în primele etape ale perioadei de tranziție. Grupurile apărute în contextul vechiului sistem au beneficiat de avantaje în ceea ce privește politicile sociale (Cerkez, 2006, p. 81). În sistemul economic socialist, există negocieri atât între grupurile sociale și birocrații guvernamentali, cât și între reprezentanții diferitelor grupuri. Negocierile cu reprezentanții guvernamentali au ca scop maximizarea nivelului de resurse disponibile 3 și sunt posibile datorită asimetriei informaționale 4. Prioritizarea industriei a dus la apariția diferențelor de tratament în ceea ce privește politicile bugetare. Având
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
guvernamentale în influențarea deciziilor și acțiunilor guvernului. În cele ce urmează, vom lua în discuție activitatea grupurilor de presiune din interiorul structurilor guvernamentale. Grupurile din interiorul guvernului care influențează activitatea sa în direcția creșterii permanente a sectorului public sunt grupurile birocrației. Peters (1995, pp. 27-35) analizează creșterea puterii birocrației publice în funcție de numărul de angajați publici și de creșterea cheltuielilor în scopuri guvernamentale generale. Grupurile de interese ale birocrației guvernamentale sunt grupuri bine sudate, care pot duce în timp la apariția unor
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
cele ce urmează, vom lua în discuție activitatea grupurilor de presiune din interiorul structurilor guvernamentale. Grupurile din interiorul guvernului care influențează activitatea sa în direcția creșterii permanente a sectorului public sunt grupurile birocrației. Peters (1995, pp. 27-35) analizează creșterea puterii birocrației publice în funcție de numărul de angajați publici și de creșterea cheltuielilor în scopuri guvernamentale generale. Grupurile de interese ale birocrației guvernamentale sunt grupuri bine sudate, care pot duce în timp la apariția unor crize sociale fundamentale chiar și într-o țară
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
care influențează activitatea sa în direcția creșterii permanente a sectorului public sunt grupurile birocrației. Peters (1995, pp. 27-35) analizează creșterea puterii birocrației publice în funcție de numărul de angajați publici și de creșterea cheltuielilor în scopuri guvernamentale generale. Grupurile de interese ale birocrației guvernamentale sunt grupuri bine sudate, care pot duce în timp la apariția unor crize sociale fundamentale chiar și într-o țară puternic dezvoltată din punct de vedere economic 1. Birocrația are tendința de a se extinde, pentru că angajații guvernamentali au
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
creșterea cheltuielilor în scopuri guvernamentale generale. Grupurile de interese ale birocrației guvernamentale sunt grupuri bine sudate, care pot duce în timp la apariția unor crize sociale fundamentale chiar și într-o țară puternic dezvoltată din punct de vedere economic 1. Birocrația are tendința de a se extinde, pentru că angajații guvernamentali au interes ca importanța propriului birou să crească în așa fel încât să poată atrage cât mai multe fonduri. Birocratul este conștient de faptul că „perspectivele carierei sale, șansele sale de
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de promovare și menținere ca angajat sporesc dacă dimensiunea componentei bugetare cu care este el asociat crește” (Buchanan, 1997, p. 226) și de aceea întotdeauna va exista tendința de susținere a lărgirii sectorului public și a creșterii cheltuielilor publice. Birocrațiatc "Birocrația" Discuția privind birocrația ca factor de creștere a dimensiunii sectorului public are la bază argumentele teoreticienilor alegerii publice și pe cele ale economiștilor neoclasici. Ambele tipuri de argumente se bazează pe premisa existenței unei strategii comportamentale rațional maximizatoare. Strategia maximizatoare
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
menținere ca angajat sporesc dacă dimensiunea componentei bugetare cu care este el asociat crește” (Buchanan, 1997, p. 226) și de aceea întotdeauna va exista tendința de susținere a lărgirii sectorului public și a creșterii cheltuielilor publice. Birocrațiatc "Birocrația" Discuția privind birocrația ca factor de creștere a dimensiunii sectorului public are la bază argumentele teoreticienilor alegerii publice și pe cele ale economiștilor neoclasici. Ambele tipuri de argumente se bazează pe premisa existenței unei strategii comportamentale rațional maximizatoare. Strategia maximizatoare presupune că singurul
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
a acesteia. Comportamentul maximizator al birocraților este posibil datorită tentației oficialilor de a distorsiona informația transmisă către superiori sau politicieni în așa fel încât să prezinte propria activitate într-o lumină cât mai favorabilă. Pe lângă posibilitatea de distorsionare a informației, birocrații pot influența modul în care sunt implementate deciziile luate la nivel politic. Influența asupra etapei de implementare a deciziei conduce la punerea în aplicare cu precădere a deciziilor care sunt în interesul birocraților și le întârzie pe celelalte. De asemenea
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
pe celelalte. De asemenea, în momentul în care trebuie să aleagă între politici asemănătoare, oficialii vor urmări întotdeauna rezultatele care să corespundă propriilor interese (Downs, 1967, pp. 77-78). Teoria alegerii publice (Niskanen, 1971; Tullock, 1997) afirmă că principalele scopuri ale birocrației guvernamentale sunt maximizarea bugetului și creșterea importanței biroului. Comportamentul maximizator al birocratului este asociat cu tendința de creștere a bugetului biroului său. În cazul maximizării bugetelor, apare tentația furnizării unei cantități de output care să o depășească pe cea necesară
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
p. 64), determinarea relației optime dintre output și buget în funcție de cerere și ofertă este greu derealizat atât timp cât rezultatele birourilor nu pot fi evaluate, iar raportul dintre cerere și ofertă e dificil de măsurat. Maximizarea bugetului este posibilă datorită faptului că birocrații pot să mascheze costurile de producție fără a fi controlați. Posibilitatea de a ascunde costurile de producție se datorează asimetriei informaționale existente între birocrați și politicieni (Peters, 1995, p. 26). Asimetria informațională în negociere are la bază faptul că aceia
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
guvernamentali. Cea mai simplă metodă prin care se pot controla cheltuielile necesare furnizării de servicii publice este încercarea de a crea concurență între agențiile guvernamentale. Concurența dintre birouri, în afară de faptul că oferă informații legate de costurile corecte de funcționare a birocrației, poate conduce și la creșterea performanței instituționale și a posibilității de a promova în cadrul birocrației 1. Una dintre cele mai criticate disfuncționalități ale intervenției guvernamentale ține de luarea deciziilor publice de către clasa politică și implementarea lor de către structurile administrative. Principala
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
publice este încercarea de a crea concurență între agențiile guvernamentale. Concurența dintre birouri, în afară de faptul că oferă informații legate de costurile corecte de funcționare a birocrației, poate conduce și la creșterea performanței instituționale și a posibilității de a promova în cadrul birocrației 1. Una dintre cele mai criticate disfuncționalități ale intervenției guvernamentale ține de luarea deciziilor publice de către clasa politică și implementarea lor de către structurile administrative. Principala problemă este mărimea sectorului public și extinderea activității lui pe o sferă cât mai largă
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
este mărimea sectorului public și extinderea activității lui pe o sferă cât mai largă. Murray Rothbard (1995, p. 7) consideră că, spre deosebire de piață, care este interesată de nevoile consumatorului pentru că bunăstarea agentului privat vine dinfurnizarea unor bunuri dorite de consumator, birocrația nu știe ce vrea beneficiarul unei politici, pentru că existența ei nu depinde de eficiență și e interesatădoar de extinderea sa și de obținerea unei cote cât mai mari din bugetul național. De asemenea, Dunleavy și O’Leary (2002, p. 111
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]