2,274 matches
-
râvnă la întărirea sufletului național prin cultură, prin chemarea în conștiința generală a ideii de solidaritate și unitate prin cultul tradițiilor strămoșești, pr in păstrarea intactă, conservatistă a comorilor etice transmise și în sfârșit, prin educație civică a maselor. Pentru biruința acestui crez, pentru realizarea deplină a acestor idei, în cadrul restrâns al ținutului n ostru, noi cei strânși în jurul ”Țării de Jos” vom lupta cu înverșunat ă convingere, cu 433 încordarea tuturor energiilor de care dispunem. Desfășurând de pe zidurile vechii cetăți
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de la televiziune știe jocuri populare) și le-am povestit câte ceva din copilăria mea. Dialogul care a urmat (cu cei aproape 100 de copii) a fost o încântare pentru mine deoarece toți au fost activi și interesați. Am semănat credință în biruință și în 187 muncă pentru care ei, ca și noi, trebuie să vrea, să știe, să poată ! Am încheiat cu vorba lui M. Sadoveanu din "Bordeienii": "fă-te și tu ce-i putea numai om să te faci!". Zăbovesc nițel
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
prilej de reamintire a faptului că Ștefan "a căutat să aibă prieteni pe Matei Corvin, pe regele Poloniei și pe domnul din Țara Românească (s.n. C.M.)". În lupta dintre Ștefan și turci a învins "poporul", căci el a "dobândit marea biruință de la Vaslui". Chiar și dramatica înfruntare din 1476 a fost, până la urmă, transformată într-o victorie, căci "biruitor, Ștefan a înaintat până la București, ajutându-l pe Vlad Țepeș să urce a doua oară în scaunul domnesc (s.n. C.M.)". Această acțiune
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
între cronică și basm, căutând adresări din alte timpuri 225, entuziaste, capabile să sugereze mărturia, proaspătă și străveche, veridică și pitorească în același timp. Descrierea arhaizantă a devenit regula principală a povestirii, insistând să pună copii în fața unor formulări anacronice: "biruință", "îndeletniciri", "om falnic", "meșteșuguri", "vecini prădalnici", "voiesc", "îndârjire", "a pârjolit holdele", "drumeț", "tainic", "răufăcători". Această opțiune, specifică literaturii pentru copii, pornește de la premisa că așa li se poate induce ideea de vechime; în realitate, ei nu recunosc spontan decât stratul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Ferdinand, estomparea treptată a reginei Maria de pe scena politică și ascensiunea ambițiosului prinț Carol au avut, fără îndoială, rolul lor în această restrângere a gloriei foștilor "întregitori". Sentimentul că toate luptele au fost duse pentru unul și același război, că biruința militară, ca și cea politică Unirea s-au datorat exclusiv bătăliilor din 1917, a fost indus ulterior, când "s-a decretat că am fost toți eroi și că nu am pierdut un singur moment încrederea în victoria finală"87. În
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
regimul a îngăduit-o, selectiv, în anii '60-'70. O regăsim, fără o minimă explicație factuală, și în Istoria României în date, coordonată de Constantin C. Giurescu (Editura Enciclopedică Română, București, 1971, p. 308). "Ani de zile, consideram o mare biruință dacă puteam să menționăm cuvântul Basarabia", spunea, după 1989, academicianul Dan Berindei, vorbind despre interdicțiile fostului regim (vezi Istorici în dialog, în "Revista de istorie militară", nr. 3/1992, p. 50). Profesorii curajoși puteau dezvolta mai mult subiectul, pe propriul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
toate cele pământești nu poate egala fericirea drepților. Cu cât li se prelungeau chinurile, cu atât gândeau că le era prilejuită o răsplată mai mare. Așa s-au stins pentru lumea aceasta și așa și-au încheiat ei lupta și biruința. Pilda sfinților mucenici, trăitori și mărturisitori ai dreptei credințe a exercitat și continuă să exercite o influență binefăcătoare și astăzi pentru noi toți și ne îndeamnă să ne învrednicim de nimbul martiric. Pe lângă mărturisirea cu tărie, devotament și abnegație a
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
și amicul Panurge este revelatorie în acest sens: după victoria asupra dipsozilor, Pantagruel hotărăște să ridice un monument (în realitate "un stâlp înalt de lemn" în vârful căruia sunt ridicate armele folosite în luptă), altfel numit și "un semn al biruinței", alături de care Panurge ridică un altul "în cinstea iepurilor" destinați consumului. Fragmentul pe care-l găsim în capitolul XXVII al Cărții a doua conține o posibilă cheie a romanului. O dată finalizate stihurile pantagruelice dedicate "celor patru vrednici luptători,/ Ce-au
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ca platoșele de fier, iar vuietul aripilor lor era ca vuietul unor care de luptă cu mulți cai ce aleargă în bătălie (Apoc 9, 9). Tot aici aflăm despre căderea Babilonului, despre bucuria și triumful lui Cristos în ceruri pentru biruința asupra fiarei și a falsului profet: Și-am văzut cerul deschis; și iată, un cal alb; și Cel ce ședea pe el se numește Credincios și Adevărat, și întru dreptate judecă și se războiește. Iar ochii lui, ca para focului
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lui (Mt 10, 34-36). Isus este Principele păcii, un Rege (In 18, 37), iar ca Rege trebuie să distrugă împărăția potrivnică, împărăția pământească a satanei și a păcatului. El nu trebuie să folosească sabia (Apoc 19, 15) pentru a învinge; biruința sa nu depinde de sabie ori de o luptă în sensul omenesc; lupta sa va fi spirituală, dar va fi tot o luptă... Isus a recurs la modul de a vorbi al diplomaților și al oamenilor politici, aparținând puterilor aflate
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în timp de război prezentându-i pe: Ezechia, care a făcut penitență și, într-o singură noapte, au fost exterminați 185.000 de asirieni de un înger (cf. 4Re 19, 35); Iozafat, care înălța laude Domnului, iar Domnul îi dădea biruință (cf. 2Cron 26, 21); Moise, care a luptat împotriva lui Amalec nu cu sabia, ci cu rugăciunea (Exod 17, 11). Dacă vrem să înviem, să ne aruncăm în genunchi. Prin aceste cuvinte și altele asemănătoare, dalmatul căuta să-i trezească
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de viziunea miraculoasă a crucii, care îl încuraja legitimându-i voința de preluare a conducerii Imperiului, tot astfel istoria secolului IV tindea să se încheie printr-o altă viziune în favoarea lui Theodosius (379-395) și a Bisericii creștine: un soldat visează biruința armatei creștine împotriva celei păgâne. În fața pătrunderii barbarilor în Imperiu, soldații păgâni se solidarizează cu cei creștini îmbrățișând treptat religia acestora cu multe lipsuri dar și cu multe progrese, pentru a rezista în fața pătrunderii barbarilor atât în imperiu cât și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cetate și-au lovit cu nespusă mânie și putere ostile aliate. S-a dezlănțuit o bătălie deznădăjduită, cruntă. Duduia pământul de tropotul cailor. Scapără văzduhul de izbirea spadelor și a lăncilor. După două ceasuri de necontenite izbiri se vedea că biruința avea să fie a cavalerilor teutoni. Erau mai numeroși, mai bine înarmați, mai dibaci în ducerea luptei. Deodată, în locul unde luptau călăreții români, comandați de spătarul Coman, s-a întâmplat ceva neașteptat: la un semn, s-au strâns om lângă
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
auzit apoi chemarea din cornul Mărieitale și s-au bucurat. Zoresc să-și adăpostească turmele și să vină la oaste. Ca ei sunt sute și mii. De aceea, povața mea-i asta: nu închina țara. Luptă, luptă în stăruință, că biruința fi-va a măriei-tale! Iar pentru pomenirea celor morți în bătălie Măria-ta să zidești o mănăstire! A mulțumit Ștefan pentru povață și-a ieșit din chilia lui Daniil Sihastrul. Sfatul îi înzecise puterile și-l înveselise, parc-ar fi
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
într-o zi îndrăznețul copilandru pierdu un deget de la mâna dreaptă, rupt de colțul unui lup. În zadar căuta maică-sa să astâmpere pornirile lui învăpăiate. El nu trăia cu plăcere decât în primejdie și nu visa decât lupte și biruințe. Mamă — zise el într-una din zile — spune-mi de ce mi se bate inima așa de tare în piept?... De ce ochii mei nu găsesc destul loc de privit împrejur?... Vezi tu vulturul acela de sus, care zboară printre nori? în locul
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
i a consacrat toată dragostea sa, c ând, în dimineața zilei de Sf. Ion, după ce în ajun participase la sărbătoarea Bobotezii, C. Hamangiu a plecat dintre noi ca un erou, pe care soarta nefastă l a răpus în drumul spre biruință. Vestea năprasnicei fapte sʹa răspândit ca ful geru l și a cutremurat o clipă mințile tuturor. Di ncolo de mijl ocul nopții, spre faptul zilei, o ființă omenească sʹa stins. În maiestatea nopții nimic nu sʹa clintit. Firea și-a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și încheie, de altfel, penultimul roman din ciclul Bizu. În primul capitol din Acord final, Bizu află întâmplător dintr-un ziar despre accident și nu-l încearcă, pe moment, decât senzația absurdului ("un tramvai nu putea măcelări un om în biruința primăverii"). Reproșându-și frigiditatea sufletească (nu simte cine știe ce compasiune pentru biata femeie), se arată neîncrezător față de ipoteza sinuciderii, furnizată de o servitoare. Pentru că, nefiind implicat direct, Bizu nu crede în romanțe și drame sentimentale. Când însă un anume Ciurescu, agentul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
basmului, G. Călinescu definește această creație - populară sau cultă - ca un „gen vast, depășind cu mult romanul, fiind mitologie, etică, știință, obser vare morală etc.“. Basmului i se atribuie origine indoeuropeană și surse mitice, legen dare. Tema generală a basmului - biruința binelui asupra forțelor malefice - determină natura conflictului (conflict moral exterior). Lumea basmului ființează întrun spațiu și o durată indeterminate. Cele două categorii ale existenței sunt modelate în matricea fabulosului, exprimând nostalgia omului de a suprima limitele cel condiționează onto logic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
desemnând nu numai ființa biologică, ci și mâna care scrie. Astfel, versul degetele subțiri care vor săpa canalen pădure și se vor întoarce acolo mereu și vor intra încetul cu încetul în putrefacție? degetele subțiri nu mă mai tulbură sugerează biruința poetului asupra tero rilor morții, prin actul creației. Odată dus la bun sfârșit travaliul creator, puterea terifi antă a morții asupra eului dispare cu totul. 8. O caracteristică a genului liric este transmiterea nemijlocită a unor idei, reprezentări, sentimente, stări
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
fiecare zi” (cap.41 Cartea a VI-a, în 22 de capitole, combate duhul desfrânării. Împotriva acestui duh, lupta începe din primul moment al tinereții și se încheie după înfrângerea celorlalte păcate. Bătălia se dă pe două fronturi, deoarece pentru biruință nu e suficient doar postul ci, trebuie să-i preceadă căința inimii însoțită de rugăciune (cap. 1). De la inimă pornește vindecarea, cum tot de la inimă izvorăsc și păcatele, dacă avem în vedere cuvântul Domnului: ,,Din inimă ies gândurile rele, ucideri
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
este modalitatea de analiză a bărbatului desăvârșit, care este numit la, figurat, ,,ambidextru”. Această virtute, în sens sufletesc, duhovnicesc, o are ,,bărbatul desăvârșit“ și, prin efort, o poate dobândi fiecare dintre noi. Avva Teodor explică: ,,bărbatul duhovnicesc are dreapta, adică biruințele duhovnicești și, la fel are și stânga atunci când este prins în vârtejul ispitelor.... Așadar, cel ce în mijlocul acestora, pe care le-am numit că sunt de partea dreaptă, nu se trufește și nu intră în el înfrângerea deșartă, iar
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
hristologice dogmatizate la Calcedon (451). Unii dintre partizanii monofiziți ai formulelor Sfântului Chiril își motivau poziția lor prin aceea că la marele Sinod câțiva combatanți împotriva anatematismelor ierarhului alexandrin fuseseră reabilitați. Cât privesc hotărârile pronunțate acolo, ele erau socotite o biruință a Papei Leon și a nestorianismului. De aceea erau necesare unele precizări ale înțelegerii celebrei definiții hristologice, atât împotriva monofiziților cât și împotriva nestorienilor. După moartea lui Timotei Elurul din Alexandria, Sever al Antiohiei relua doctrina acestuia puțin deosebit, ceea ce
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
De când au început să înceteze pretutindeni vrăjitoriile, dacă nu de când S-a arătat pe pământ Mântuitorul? De când au început să fie disprețuiți așa numiții de poeți zei și eroi, ca niște simpli oameni muritori, dacă nu de când Domnul a săvârșit biruința asupra morții și de când a făcut nestricăcios trupul luat de El, înviindu-l din morți? De când 43 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Ca să se întâlnească cu moartea, Cuvântul trebuia să o întâlnească într-un trup, adică acel trup trebuia să moară. Dar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și afectele trupului erau ale Lui, al Căruia era și trupul. Iar fiind ale Lui afectele (pătimirile), cum sunt mai ales: a fi judecat, a fi biciuit, a înseta, crucea și moartea și celelalte slăbiciuni ale trupului, ale Lui sunt biruințele și harul. De aceea în mod consecvent și cuvenit se numesc acestea afecte (pătimiri) ale Domnului și nu ale altuia, ca și harul să ne poată fi dat de El. Și să nu ne facem închinătorii altuia, ci cu adevărat
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și au silit și pe cei ce au văzut învierea să o tăgăduiască, dacă acestea s-ar fi întâmplat pe ascuns, câte motive n-ar fi născocit aceia pentru necredința lor? Apoi cum s-ar fi dovedit sfârșitul morții și biruința asupra ei, dacă n-ar fi fost adus El la judecată și n-ar fi fost dovedit ca mort prin osândirea în fața tuturor, desființând apoi moartea prin nestricăciunea trupului?” (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]