5,219 matches
-
și Deleuze, citit cu delicii mărturisite public de Le Clézio și amuzându-l teribil pe Queneau, se vede din nou în atenția presei literare franceze cu un al doilea roman, în care relatează cât se poate de incoerent și de bizar moartea mamei sale. Romanul a mai cunoscut o ediție în 1984, iar în 2009 s-a tipărit un întreg dosar Wolfson, și nu oriunde, ci la Gallimard. Cu excepția lui Paulhan, acum patruzeci de ani, care i-a respins prima carte
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4617_a_5942]
-
de frunte, atestând faptul că prozatorul a recuperat, în sfârșit, din deficitul de receptare. Fără a face procese de intenție cuiva, merită spus totuși că lectura lui Blecher a întâmpinat, de-a lungul timpului, piedici de facturi diferite. Pe lângă sexualitatea bizară (fetișistă și proiectată asupra imaginarului infantil), la fel de puțin comodă în interbelic ca în pudibondul regim ceaușist, a contrariat indecizia formulei. Atât de apropiate au fost romanele lui Max Blecher de confesiune și de jurnal, încât chiar cei mai entuziaști și
Resurecția biografiei by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4627_a_5952]
-
hotărîrea Comisiei Superioare de Disciplină din cadrul Colegiului Medicilor privind acuza de malpraxis în cazul decesului scriitorului Cezar Ivănescu. În urmă cu patru ani, suportînd o banală operație de hemoroizi la o clinică particulară din Bacău, poetul a murit. Cazul e bizar, căci o intervenție de rutină chirugicală nu poate sfîrși cu decesul decît dacă o greșeală medicală s-a strecurat în cursul operației. Cum moartea nu a avut loc la clinica particulară, ci la Spitalul Județean unde poetul a fost adus
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4641_a_5966]
-
Circulau, de asemenea, informații fantasmagorice despre existența din exil. În ultimii ani ai ceaușismului, scrierile lui păreau să aparțină samizdatului: eu însumi am citit Caractere și Biografii comune prin bunăvoința unui prieten care făcuse un adevărat cult pentru acest autor bizar, greu clasificabil - ba chiar și greu conceptibil - în literatura deceniului opt din România. Tipologic, Monciu-Sudinski aparține unei tradiții inaugurate, în regimul notației calme, dublată de identificarea nodulilor de expresivitate nevrotică, de Cehov, și dusă la apogeu, prin intensificare stilistică, de
Despre Monciu-Sudinski by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4644_a_5969]
-
autor căzut parcă de pe altă planetă. Chiar și sintezele dedicate postmodernismului românesc - zonă căreia Monciu-Sudinski ar putea să-i aparțină - l-au ocolit. Mircea Cărtărescu se rezumă să-l citeze alături de Ion Iovan și Mircea Ciobanu ca autor de „scrieri bizare”. În monumentala sa Istorie critică, Nicolae Manolescu îl ignoră complet. Abia în ultimii ani se constată un oarecare interes exegetic față de prozele sale, prin abordările lui Ion Manolescu ori Andreea Grinea. Urmărit de Securitate, Monciu- Sudinski devine eroul unei operații
Despre Monciu-Sudinski by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4644_a_5969]
-
străinătate pentru că autorul a învățat și patentat o rețetă funcțională. Cumva cunoscută. Exotismul livrat cititorului occidental trebuie numaidecât să conțină doze specifice de sociologie implicită, travestiuri livrești, rețete comerciale despre condiția umană, precum și un amestec compozit de misticism, umor și bizar. Nimic nou la prima vedere. Însă avantajul literaturii scrise de Dan Lungu provine din capacitățile lui plurivalente. Sociologul și scriitorul Dan Lungu se reinventează în fiecare roman prin artificii eficiente. Cărțile lui sunt în primul rând dosare de existență. Ele
Impostura maturității by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4649_a_5974]
-
nu foarte fericită. Nu pot să înțeleg, sunt stupefiat, este o greșeală politică cu consecințe negative asupra PNL. Nu-mi aduc aminte ca Andrei Chiliman să fi avut poziții publice împotriva președintelui PNL. De ce să-l pedepsești politic pe proceduri bizare și cu efecte negative în pre-campanie electorală”, a afirmat el, manifestându-și speranța ca în CNeX propunerile de schimbare ale lui Andrei Chiliman, Dan Cristian Popescu și Geani Dinu să nu fie totuși validate. Citește și:
Ludovic Orban, stupefiat de schimbarea lui Chiliman () [Corola-journal/Journalistic/45448_a_46773]
-
domestică, în „fericirea mea ca o gânganie urâtă într-un chihlimbar”. Ceea ce părea o propedeutică a morții - un fel de „Învățăturile părintelui sinucigaș pentru fiul său” - se transformă destul de repede, sub ochii noștri, într-o celebrare în toată regula. Un bizar aer festiv se întinde peste tărâmul de apoi. El nu provine însă, ca la autorul Artei Popescu, din ilogismul substanțial al lumii, ci mai degrabă din forța plasticizantă a poeziei, elogiată și ea în fel și chip de-a lungul
Cel mai iubit dintre morți by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4546_a_5871]
-
dar comercializate în traducere. „Când înveți o limbă, nu-ți însușești un simplu mijloc de comunicare, ci îți faci intrarea într-o cultură nouă, care te interesează”, spune autorul, și suntem de acord. Atâta că precizarea „în traducere” ar părea bizară, însă ea se sprijină pe un studiu realizat de autorul textului împreună cu Universitatea IULM din Milano și cu câteva organizații cu profil literar. Făcând un sondaj simplu într-o librărie din Amsterdam, de pildă, poți afla că respondenții dețin în
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4574_a_5899]
-
care fug de teoria adevărului pentru a nu-și pierde siguranța de sine. E ca în reacția profanului care, pus să răsfoiască cîteva tomuri de medicină, constată că suferă de mai toate bolile despre care citește. În cazul epistemologiei, consecința bizară e clătinarea convingerilor: îți dai seama că încrederea în tine însuți e direct proporțională cu ignorarea motivelor care o întrețin. Cînd te apuci să le analizezi, cazi în gol din neputința de a găsi un reper fix. În final rămîi
Umorile adevărului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4583_a_5908]
-
Răzvan Voncu Destinul postum al operei lui Urmuz este la fel de bizar ca și autorul Paginilor bizare și are contingenț e mai degrabă cu detectivistica decât cu filologia. Mort înainte de a-și vedea textele tipărite în volum, Urmuz pare că a pus o pecete de taină asupra lor și asupra propriei biografii
„Caietul roșu“ al lui Urmuz by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4356_a_5681]
-
Răzvan Voncu Destinul postum al operei lui Urmuz este la fel de bizar ca și autorul Paginilor bizare și are contingenț e mai degrabă cu detectivistica decât cu filologia. Mort înainte de a-și vedea textele tipărite în volum, Urmuz pare că a pus o pecete de taină asupra lor și asupra propriei biografii, împlinind un deziderat de non-existență
„Caietul roșu“ al lui Urmuz by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4356_a_5681]
-
operei. Până nu demult, în ciuda unei semnalări din 1975 a lui George Muntean cu privire la existența unui anumit caiet la Academie, opera lui Urmuz ne era cunoscută într-o singură versiune: cea tipărită de Sașa Pană în 1970, sub titlul Pagini bizare. Aceasta cuprindea mai vechea ediție din 1930, (intitulată Urmuz. Opera completă), și câteva pagini de însemnări, recuperate de Sașa Pană dintr-un „lădoi” de manuscrise rămase de la Urmuz, la care avusese acces pentru scurt timp în 1930 și care, în
„Caietul roșu“ al lui Urmuz by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4356_a_5681]
-
ediție critică a operei și o nouă exegeză a ei, cu ajutorul criticii genetice. Deocamdată, Ion Pop a procedat la alcătuirea ediției, fixând doar, în studiul introductiv, direcția unei interpretări ulterioare. Ea a fost realizată pe baza următoarelor surse: a) Pagini bizare, din 1970, care a furnizat textul de bază, b) „caietul roșu” de la Biblioteca Academiei, cu care a fost confruntat textul de bază, c) Bilete de papagal, pentru Algazy &Grummer (întrucât e chiar ultima versiune antumă), d) revista Punct, pentru Plecarea
„Caietul roșu“ al lui Urmuz by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4356_a_5681]
-
ușa aceea ar fi trebuit să se deschidă și să lase să treacă băiatul tenebros care avea pentru noi prestigiul geniului și al frumuseții și, de asemenea, prestigiul indisciplinei, căci beneficia de o proastă reputație care îi dădea o aureolă bizară. De atunci, da, știu foarte bine, candidați la titlul de profesor au scris teze în scopul de a stabili că nu fusese niciodată exmatriculat din Universitate din motive de beție, dar se pare că legenda este mai solidă decât documentarea
JULIEN GREEN America mea () [Corola-journal/Journalistic/4358_a_5683]
-
Senatorul PSD, Dan Șova, consideră că este o ”coincidență bizară” între afirmațiile președintelui Traian Băsescu, începutul campaniei pentru referendum și lansarea acestor zvonuri, arătând că i se pare ”umoristic” să-ți imaginezi că liderii USL se duceau la Băsescu să facă trafic de influență. Este o “coincidență bizară” între începerea
Șova: Coincidență bizară între afirmațiile președintelui și lansarea acestor zvonuri () [Corola-journal/Journalistic/43710_a_45035]
-
o ”coincidență bizară” între afirmațiile președintelui Traian Băsescu, începutul campaniei pentru referendum și lansarea acestor zvonuri, arătând că i se pare ”umoristic” să-ți imaginezi că liderii USL se duceau la Băsescu să facă trafic de influență. Este o “coincidență bizară” între începerea campaniei electorale de la referendum și zvonurile privind referirile la USL dintr-o anchetă DNA deschisă asupra unor membri CSM, a declarat, miercuri, senatorul PSD Dan Șova pentru NewsIn. Social-democratul a fost întrebat în ce măsură zvonurile potrivit cărora un membru
Șova: Coincidență bizară între afirmațiile președintelui și lansarea acestor zvonuri () [Corola-journal/Journalistic/43710_a_45035]
-
a mai fost întrebat dacă există vreo legătură între campania pentru referendum și aceste zvonuri. “Nu știu, acuma nu pot să îmi imaginez că DNA-ul este oficial în campanie electorală. Sper să nu fie așa, Doamne ferește! Este o coincidență bizară între afirmațiile președintelui (Traian Băsescu, n.red.), începutul campaniei și lansarea acestor zvonuri. Dar eu cred că cel mai simplu s-ar rezolva dacă astăzi, nu mâine, astăzi purtătorul de cuvînt al DNA-ului ar ieși public și ar spune
Șova: Coincidență bizară între afirmațiile președintelui și lansarea acestor zvonuri () [Corola-journal/Journalistic/43710_a_45035]
-
ia de soție. Acțiunea se petrece succesiv la Neapole, Veneția, Brenta, pe drumuri din Italia, Franța și Spania și în final la casa părintească a lui Alvare, din Estramadura. În tot acest timp, el trece prin tot felul de întâmplări bizare, furtuni, arătări fantastice, locuri și persoane care apar și dispar, ceea ce îl face să spună: „Totul îmi pare un vis. Dar ce este altceva viața? Eu visez mai extraordinar decât alții. Asta este tot”. Fermecat și înspăimântat în același timp
Sigiliul lui Paolo Taglioni - O piesă prețioasă păstrată la București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5773_a_7098]
-
și întreaga trilogie a deshumării - Agata murind, Captivul și Pudra. Tot aici pot fi incluse romanele onirice ale lui D. Țepeneag („realitatea obiectivă e necontenit dublată de o infrarealitate”) sau Corin Braga. Într-un fel, ele parazitează realul cu excrescențe bizare, cu ingrediente gothice. Lumea de gradul unu, realitatea cotidiană, este lăsată în voia unor structuratori onirici evoluând câteodată în marginea parodiei, dar transcriind asiduu și programatic fiori. Pe un filon al ei, proza lui Ștefan Bănulescu e inceptivă - ficțiunea recuză
Forme „ceptive“ ale prozei contemporane by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5780_a_7105]
-
aleatoriu. Însă nu întâmplător atât regizorul cât și naratorul aleg ca metaforă a vieții filmul, iar ca decupaj al său fotografia sau cadrul. Tatăl lui Brodski a lucrat ca operator pentru marina militară, iar fiul a avut printre nenumăratele meserii bizare și pe aceea de mașinist. Numai că metafora filmului suportă legile capricioase sau mai precis fărădelegile memoriei care sare de la una la alta, scurtcircuitează tradiționalul traseu autobiografic al Bildungs-ului. Iată-l pe copilul Brodski, care anticipează cu o replică viitorul
Josef Brodski – „Pseudopoetul în pantaloni de velur“ by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5862_a_7187]
-
freiburgheze, doctorandul lui Heidegger conservîndu-și lăuntric toate obișnuințele tehnice pe care le căpătase în Germania, ba chiar cultivîndu-le pînă la a le preface într-o a doua natură. Privit din afară, autorul acesta mucalit și vitriolant, care nu avea nimic bizar sau excentric în înfățișare, era pe dinlăuntru un spirit vagant pe tărîmuri fenomenologice, adică un tenace cercetător al unor teme clasice și aparent uitate. În al treilea rînd, izolarea discretă în care își scrie însemnările îl preschimbă pe Dragomir într-
Extravagantul de rasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5885_a_7210]
-
Am ajuns în celebrul sat Buzescu. Realitate sau ficțiune? Ne-am dus pînă la capătul lui și ne-am întors, călcînd discret linia continuă, ca să mai vedem, încă o dată, casele țiganilor așezate la coada satului, ca unul dintre cele mai bizare apendice. Am privit, minute în șir, fără să scot un sunet. O casă se dorește copie fidelă după Tribunalul din Caracal - aveam să descopăr asta peste o oră - multe parcă sînt butaforie pe un platou de filmare ațipit, altele poartă
Promisiunea (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5524_a_6849]
-
Covrig Roxana Fostul premier italian Silvio Berlusconi a avut un comportament cel puțin bizar. Fiica sa cea mare, Marina Berlusconi, a motivat comportamentului lui prin "starea psihică fragilă". Mai mult, prim-ministrul Enrico Letta i-a urat, sâmbătă, în ajunul împlinirii a 77 de ani, "ani lungi de seninătate". Berlusconi declanșează criza politică. Prim-
Berlusconi, în derivă. Declarații uluitoare, după declanșarea crizei politice by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/55317_a_56642]
-
strofă din primul volum publicat de Heliade, la 1830: este traducerea poemului L’isolement de Lamartine. Sensul termenilor francezi ai celebrului poem răzbate doar aproximativ sub haina românească de împrumut (vederea-mi se răpune ori cu-ncetul și treptat sună bizar în limba română, chiar într-o traducere); Heliade urmărea însă doar senzația melodică generală, iar melodia lamartiniană se înfiripa lent, cu efort. Dincolo de mesajul ideatic al poemului, traducătorul român căuta o cadență interioară, întruchipare a stării de melancolie dominantă în
Întemeietorul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5539_a_6864]