1,799 matches
-
casetofon și țâșni pe scenă, uitând de introducerea lui Mișu. Baby, take off... Ropote de aplauze făcură să se cutremure pereții MaxiBarului. Mariana își aduse aminte brusc de introducere, își strânse bluzița Dolce&Gabanna deasupra decolteului, își trase fustița de blugi în jos și, încremenind în fața microfonului, suflă cu putere în el. - Mișu, vino să mă prezinți! Bețivii Vitanului, elevii de la liceul din apropiere, doamna Popa și doamna doctor, operatori și trei crainice de televiziune plus doi specialiști în mondenități își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
ce comunicat? încercă Mișu să mai tragă de timp. - Comunicatul pe care ți l-am trimis! - Nu cunosc nici un comunicat, nu te cunosc! - Nu mă cunoști? Mariana, trăgându-și în jos bluzița decoltată Dolce&Gabanna și în sus fustița de blugi, se hotărî să-și apere bărbatul: - Romeo, cum... - Îl cunoști?! Romeo?! Mișu nu se așteptase la asemenea trădare. - Nu tocmai... - Liniște! îndrăzni heruvimul. - Liniște! îl acompanie nea Ovidiu, ușor deranjat de reflectorul mutat acum pe nasul lui borcănat și roșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
și fustița. Sprijinită de Mișu, Mariana ajunse pe scenă, în aplauzele tuturor. Baby, take off your clothes... Și Mariana începu, pentru a treia oară în seara asta, să-și tragă în sus bluzița Dolce&Gabanna și în jos fustița de blugi. Caseta, de atâtea ori pornită și oprită, se agăță și se rupse. Mariana murea încet sub ochii tuturor spectatorilor și telespectatorilor și agenților F.B.I. Mariana murea dansând în liniște, dezbrăcând încet vălurile de plastic. Odată cu ultimul văl va cădea capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
ticăloșie. Agenții regretară că i-au cedat misiunea lui Smith. O țară întreagă regretă că nu e Mișu. Mariana murea încet în liniște, dansând pe bătăile inimii ei și pe ritmul lacrimilor lui Horațiu. Își descheie încetișor nasturii fustiței de blugi. Era atâta durere în ochii ei, atâta viață se zbătea în vinișoarele de la gât, încât nimeni, nici măcar cel mai pervers dintre perverșii din public nu se uită la bucile ei perfecte. Nici o femeie nu remarcă micile imperfecțiuni privind epilatul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
serviciu. Bine, Mișu, dacă ar fi vrut, putea să ia o limuzină, dar îi făcea plăcere acest modest anonimat. Era mai bine să treacă pe jos pe lângă cei câțiva amărâți. Uite, își spuse Mișu, eu merg pe jos acum, cu blugi și bluză de trening, și ăștia habar n-au cîți bani am în buzunar. Și câți o să am de-acum încolo! Se opri la magazinul Muzica. Mișu se gândise inițial să cumpere niște CD-uri cu colinde, să aibă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
acolo, în vis. Vei vedea că ne vom cunoaște mai bine. Domnul Popa scoase un oftat de durere, se întinse în pat, închise ochii și începu să numere contese mici care săreau goale peste gard. * Mișu își trase fermoarul la blugi. Îmbrăcă invers tricoul cu „I love New York”. Se uită în oglindă, se enervă, înjură, îmbrăcă tricoul bine. Se uită de jur-împrejur prin MaxiBar, se gândi puțin și se hotărî să ia cu el globul din ambalaje de ciocolată chinezească. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
în același timp. Așteptam nerăbdători să apară volumul, încrezători că ai reușit să-l vindeci pe Edi, dar pe plan editorial nu se petrecu nimic. Apăru în schimb Edi. Tras la față, cu părul prea lung și încâlcit și cu blugii slinoși, s-a așezat lângă noi la masă, ne-a fixat pe fiecare un timp și ne-a mărturisit totul. La început nu l-am crezut. Ne uitam la el și ni se părea că suntem îndreptățiți să spunem că
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
privirea spre chipul ei văzu că i se zâmbește. Îngheță. Închise repede ochii, ca nu cumva garoafele din buchet să îi zâmbească ca și Delia. — Bă, m-ai spart. — Ce mă? Ce ți-am făcut? În spatele vagonului două perechi de blugi largi și căzuți măturau podeaua. Cămășile în carouri se revărsau peste ei, căzând de pe umeri, acoperind degetele și unghiile celor doi puști de parcă nici nu le-ar fi avut. Unul era blond, cu fața roșie și cu piercing în nas
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
se făcuse dor de pozele cu mama și cu tata din album sau de scaunul cu spătar al bunicii. Unii își găsiseră jucăriile de când erau mici, alții își căutau pantofii norocoși, magnetofoanele cu muzică de acum douăzeci de ani sau blugii cu talie înaltă. — Uite un stilou cu peniță. — Și un fier de călcat cu cărbuni. — Ăsta trebuie să fie un pieptene de fildeș. — Și un disc de vinil. Întreg orașul venise alături de tine la râu, toți aveau câte ceva de recuperat
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
se lipise de spatele lui. Costumele albe mișunau pe hol. Se multiplicau În fiecare clipă. Totuși Îi făceau loc lui Noimann să Înainteze. Noimann Își făcu curaj și Începu să Întrebe dacă nimeni n-a văzut o doamnă Îmbrăcată În blugi, cu poșetă neagră și picioare neobișnuit de lungi. Toți o sesizaseră: era o doamnă Într-adevăr frumoasă. Picioarele Îi erau lungi ca niște catalige. Domnișoara tocmai trecuse În celălalt vagon. Nu era vorba de nici o domnișoară, ci de-o doamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
aceleași fețe... Câțiva călători se luară după el și Începură să-și caute, chipurile, consoartele... Intrau dintr-un comaprtiment În altul, Întrebau de-un nume, apoi, arătându-l cu degetul pe Noimann, izbucneau În râs. Soțiile tuturor erau Îmbrăcate În blugi. Picioarele lor erau ca niște lumânări ce atingeau tavanul... Înaintând cu greu, Noimann ajunse În vagonul restaurant, unde, călcându-și pe inimă, bău o bere. Oamenii Îmbrăcați În costume albe comandară și ei câte o bere. Băură În cinstea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
gât e împăturită, și cutele strânse sunt vârâte în gulerul albastru apretat, închis până sus. Cu toate astea, doar stând acolo, înghițind în sec, excesul de piele se revarsă peste guler așa cum se revarsă colăceii fetei din fotografie peste talia blugilor. În poza asta parcă nici nu-i aceeași fată. Mai ales pentru că fata din poză zâmbește. Uitându-se pe monitorul din camera verde, spilcuitul îi arată cum camera de luat vederi care transmite nu panoramează niciodată asupra publicului, nu dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Și Flint, cu peruca lui blondă și gura ca de clovn, se urcă pe-un scaun, apoi pe-o masă, și începe să cânte. Tot barul se uită la el, și Flint dă tot ce poate, mângâindu-și coapsele prin blugi. Cu ochii închiși, așa încât nu se vede decât fardul albastru strălucitor de pleoape. Și pata aia rujată cântă. Exact la momentul potrivit, Webber ridică mâna să-l ajute să coboare. Flint îi ia brațul ca o femeiușcă, dând încă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
pentru mine, nu știu, deja cred că nu mă mai respect pe mine.“ Pe albastru, negru. Îmi plac costumele clasice, pantofii clasici. La cravată. Foarte des. Seara umblam în costum, dimineața într-o ținută sport și la prânz, în general, blugi, ciocate. Mă îmbrăcam ceva asemănător cu rockerii, cum era dispoziția de moment, și depinde cu cine intram în contact, unde mergeam. Preferam să merg la un coniac Napoleon. Bine, era original atunci, pe vremea aia. Era sticla ștanțată și bronată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
cu Blend a med de șapte ani, fiindcă Blend a med-ul nu mi-a cauzat sângerarea gingiei, celelalte da, le-am încercat pe toate. Verde deschis e culoarea preferată la periuță. Mă duce gândul la copaci. Roșu și vișiniu. blugii Nu-mi place să mă îmbrac în verde sau roșu. Și deși nu-mi place albastru, blugii mă reprezintă. Albaștrii și negrii. Dar aici nu am, mi-au fost reținuți și păstrați în magazia penitenciarului. Blugii nu se admit aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
gingiei, celelalte da, le-am încercat pe toate. Verde deschis e culoarea preferată la periuță. Mă duce gândul la copaci. Roșu și vișiniu. blugii Nu-mi place să mă îmbrac în verde sau roșu. Și deși nu-mi place albastru, blugii mă reprezintă. Albaștrii și negrii. Dar aici nu am, mi-au fost reținuți și păstrați în magazia penitenciarului. Blugii nu se admit aici. bărbieritul de vineri Mă bărbieresc la săptămână. Mă tai cam deosebit. Am ritmul meu preferat, dar e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
copaci. Roșu și vișiniu. blugii Nu-mi place să mă îmbrac în verde sau roșu. Și deși nu-mi place albastru, blugii mă reprezintă. Albaștrii și negrii. Dar aici nu am, mi-au fost reținuți și păstrați în magazia penitenciarului. Blugii nu se admit aici. bărbieritul de vineri Mă bărbieresc la săptămână. Mă tai cam deosebit. Am ritmul meu preferat, dar e lumina proastă, bec de 25 de Wați. Vineri seara, după baie. Înainte, mă bărbieream dimineața și alergam la fotbal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
plecat o conservă de carne și pateu, nu că le-am luat, dar eu zic puteți da orice pedeapsă, dar rușine spuneți că furat. Crima MANDIN ceas mina, 2 cartoane viceroy, 1 ness Fapta? Păi, normal noi furam geci de blugi din discotecă. Pe 29 aprilie 91 am fost la discotecă și pe seara aia nu s-a făcut nimic. Fiind cu Dacia cu un prieten, am luat sabia din portbagaj și am apucat să omor pe unul. Nu tu beat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
trecut în Valea Plângerii? E vreo barieră, te fluieră vreun jandarm, nu pe-colo, te-ai rătăcit, omule...? Și dacă nebunul meu cu acte are dreptate? Dacă el are dreptate? Dacă ar apărea acuma Mesia, dac-ar veni Isus în blugi și-n tricou mototolit, cu mânecile tăiate, neras, cu tatuaj pe-un umăr, o sirenă c-o săgeată înfiptă-n coadă sau cu zarul albastru între degetul mare și arătător, cu o Gorgonă înfășurată-n șerpi pe piept, puțind a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
câte cinci sute... Efectul e cel scontat. Mestecă de-acum, ca niște cățelandri, sfoara trecută prin seu. *** - ...știi că Pârvulescu avea o amantă, mult mai tânără? îmi strecoară una dintre vagile mele cunoștințe. Mă scutur, mi-am dat scrum pe blugi. - Îmmm... Are tonul acela, ehehehe, ehe, știm noi, păi cum, ehehehe, de parc-ar fi spus Pârvulescu avea branhii și dormea cu burta-n jos în fântâna arteziană de lângă Prefectură, Pârvulescu plimba elefanți prin Piața Unirii și-i boteza în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
o postată bună de șantier, «Mai departe eu nu intru, don’șoară, am lovit burta mașinii de destui bolovani pân-acu’...», și-o luăm agale, pe jos, pe urma tractorului. Cad, am un genunchi vânăt și umflat, mi-am rupt blugii, fumez în ciuda avertismentelor americanului că nu-i sănătos, dear Sara, ajungem și admirăm câteva gropi, cu mătasea-broaștei pe ochiurile de apă, cu niște mustăți de fier forjat ieșind din ele și cinci muncitori jucând table. Dacă n-au venit ăia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
mic restaurant libanez dintr-o clădire dărăpănată. În drepul ușii erau Îngrămădite cioburi de sticlă și gunoaie menajere. La Început nu mi-am dat seama că mi-a vorbit În japoneză. Era un bărbat cu plete foarte lungi, Îmbrăcat În blugi și În bluză de trening, peste care purta un hanorac pe care scria Nihon Terebi. Îmi făcea semn cu mâna să mă apropii. Nu era Yazaki. — Ești japonez? m-a Întrebat. Am dat din cap În semn că da, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
ele, cu scaune Îmbrăcate În piele neagră. Scrumierele erau din ceramică de Limoge, de culoare albastru-Închis, cu margini aurii. O femeie Îmbrăcată În costum de catifea roșie și un bărbat cu părul lung, Într-un bluzon de piele și În blugi, vorbeau cu voce scăzută. Femeia era mai În vârstă, dar nu păreau să fie mamă și fiu. Din când În când femeia ridica câte-o șuviță de păr care cădea pe fruntea bărbatului care stătea cu capul plecat. Câteodată Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Ce să le zic? Trag 6 dintr-o țigară și se dau bărbați! Marius este mai copt un pic, dar și el are apucături de copil. Uite, îl vezi pe acela ce coboară din tramvai? L-am cunoscut, este libian. Blugii prespălați sunt de la el și bluza, și colierul. Se uită la mine, mi-a făcut semn și ieri mi-a făcut semn, mâine vorbesc cu el. E brunet, are ochii negri. Sigur, face sport. Ai văzut cum stă cum stă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
găozul te interesează. Bă, mâine în gardă vă împușc, dacă mai mâncați căcat aiurea! Luați 5 lei și lăsați-mă dracului în pace! Să văd cum îl duceți acolo. De asta mă ocup eu. I-am împrumutat de câteva ori blugii, nu mă refuză. E ziua lu sor-mea, îl iau cu mine la Cisnădie, mă ajută la bagaje. De lunea până sâmbăta, programul "Apolo", promis de sergent se executa întocmai: timp pentru respirație 15 minute, în pauza de gustare. Felia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]