3,038 matches
-
lor - în folosirea de c)tre ele a tehnologiei și în capacitatea lor de a-si organiza economiile la scal) național). Totuși, pentru mulți care explic) imperialismul din punct de vedere economic, ideea c) s)racii îi îmbog)țesc pe bogați a devenit o opinie atr)g)toare. Dar și convingerea c) bogații îi s)r)cesc pe cei s)răci, aducând numeroase rele asupra lor este una, probabil, la fel de profund apreciat). Aceste gânduri descurajatoare, temporare pentru marxiștii de mod) veche
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
lor de a-si organiza economiile la scal) național). Totuși, pentru mulți care explic) imperialismul din punct de vedere economic, ideea c) s)racii îi îmbog)țesc pe bogați a devenit o opinie atr)g)toare. Dar și convingerea c) bogații îi s)r)cesc pe cei s)răci, aducând numeroase rele asupra lor este una, probabil, la fel de profund apreciat). Aceste gânduri descurajatoare, temporare pentru marxiștii de mod) veche, întrucat cauzele încorporate în sistem urmau s) duc) la distrugerea acestuia, devin
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
multinaționale - își genereaz) propriile efecte cu larg) r)spândire, datorit) vastelor capabilit)ți naționale care le susțin. Unică recomandare de a pune cap)ț acestui așa-zis imperialism e cea care le cere s)racilor s) devin) mai bogați, sau bogaților s) devin) mai s)răci. Și totuși, sistemul actual este înțeles că producând, perpetuând și l)rgind pr)pastia dintre națiunile bogate și cele s)race. Cei care subscriu la analiza neocolonialist) trebuie fie s) se lase cuprinși de disperare
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
fie s) cad) prad) imaginației. Irealitatea propriilor prescripții pentru a nu se ajunge la imperialism e ușor de observat. Definind imperialismul că exploatare a celor slabi de c)tre cei puternici, sau a celor s)răci de c)tre cei bogați, Galtung, de exemplu, poate s) prevăd) un sfârșit al imperialismului doar prin unirea și cooperarea celor slabi și s)răci pentru a deveni puternici și bogați, desi complicarea afirmației sale îi pune în umbr), într-o oarecare m)sur), aceast
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
un efectiv de poliție este puternic doar atunci când polițiștii trag cu armele. Pentru a varia tabloul, este comparabil cu a spune c) o persoan) cu largi posibilit)ți nu este bogat), dac) ea cheltuiește puțin, sau c) o persoan) este bogat) doar dac) cheltuiește o mare parte din bunurile sale. Ins) argumentul, pe care n-ar trebui s)-l pierdem din vedere, este acela c), exact în felul în care banii unui avar se pot deprecia enorm ca valoare de-a
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
1971, p. 98). El las) de-o parte faptul c) o tar) export) tractoare contra petrol doar dac) și-a dezvoltat deja o industrie a meterialului rulant. Se pare c) el dovedește s) sugereze c) s)racii îi fac pe bogați s)-si poat) dezvolta industria. Cf. Emmanuel (1972, pp. 48-52). Cartea avanseaz) bizară tez) cum c) sporirea salariilor reprezint) cauza dezvolt)rii economice naționale. *Ambivalenta lui Mao Tse Tung asupra acestor chestiuni e interesant). Chină nu a fost o colonie
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
viziune, același iz oriental de sorginte precumpănitor rusesc, dar și cu influențe occidentale pe care, curios, lasă impresia că nu le agreează 24. După șase săptămâni de ședere în București și de petrecere a timpului întro lume a contrastelor, printre bogați și săraci, între palate și cocioabe, printre grădini și mlaștini descrise cu minuțiozitate și asemuite ori comparate uneori cu elemente specifice decorului american, J.O. Noyes s-a îndreptat cu același poștalion spre țărmul bulgăresc al Dunării, glosând pe seama imaginilor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
culturii și literaturii românești, prima publicată la Berlin în 1837, în limba germană, iar a doua, în limba franceză, rămasă în manuscris, probabil din 1839, sub forma unei ciorne de discurs. Ambele cuprind un tablou al literaturii române, surprinzător de bogat și de închegat. Ideile din progamul „Daciei literare” apar de pe acum: literatura trebuie să fie națională, având drept „sâmbure” poezia populară, deosebit de elogiată, iar ca izvoare, tradiția istorică. Se face o enumerare a principalilor reprezentanți ai literaturii române (cronicarii, poeții
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
acest motiv, distincțiile de care ne servim aici pentru a face puțină ordine în extrem de bogata sa producție au mai mult o valoare practică și nu respectă neapărat un criteriu literar riguros. a) Opere în proză Înainte de toate, să amintim bogatul său epistolar: e compus din 297 de epistole, scrise de Ennodius, cele mai multe, în perioada milaneză, înainte de a fi numit episcop de Pavia, și adresate unor personaje de vază din cercurile de la Roma cu care, evident, el avea strânse legături. Printre
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
istoria civilizației occidentale a fost și evanghelizarea Angliei, inițiată tot de papa Grigorie. a) Administrarea Bisericii Energica și neprețuita activitate a papei, tradusă în modalități nenumărate, nu numai în plan politic ci și în viața Bisericii, este reflectată într-un bogat și foarte interesant Epistolar (Registrum epistolarum) un document de importanță majoră pentru istoria acelor vremuri: sunt 854 de scrisori împărțite în paisprezece cărți; împreună cu cele ale lui Grigorie, au fost adunate și alte epistole care aparțin predecesorului său, papa Pelagius
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
săraci dintre salariați erau pensionarii celor mai prost plătite ramuri industriale, precum industria ușoară. În postcomunism, cei mai săraci dintre salariați sunt șomerii și pensionarii primilor ani de după revoluție, adică ai anilor cu cea mai ridicată rată a inflației. Nici bogații nu mai sunt aceeași. Bogați existau și în societatea comunistă, lucru dovedit de faptul că, la începuturile tranziției postcomuniste, ultimele două decile din scala veniturilor din societatea românească consumau peste 30% din venitul național. Comparativ cu valorile tipice pentru societățile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
era pur și simplu capitalizată, fie în metale prețioase, mai ales aur, fie în obiecte prețioase, cum ar fi operele de artă, fie în bani. În comunism, bogăția depindea de doi parametri: statut sau accesul la piața nereglementată. Ca urmare, bogații României comuniste constau mai ales din înalți funcționari și din liber profesioniști. La aceștia se adăuga o pătură extrem de îngustă de mici întreprinzători, precum țăranii care deserveau piețele alimentare ale marilor aglomerări urbane. La care mai putem adăuga micul număr
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în comunism sau după aceea. Ceea este Important este că explicația sa cu privire la avuția acumulată în comunism a fost credibilă și pentru el, și pentru întreaga populație a țării. Ei bine, acești bogătași ai comunismului nu au mai contat între bogații noii societății postcomuniste. Structura clasei superioare de venituri s-a preschimbat considerabil, deși, ca urmare a „moștenirii comuniste”, doi parametri nu s-au modificat esențial. Dintre aceștia, în primul rând ponderea în consumul național al celor mai bogați 20% din
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
comparatiste, semnate de Cora Valescu și D. Al. Nanu, portrete critice de Ion M. Gane, articole despre literatura universală de N.I. Rusu (de pildă, despre Rudyard Kipling), recenzii de George Dumitrescu, D. Murărașu, N.N. Crețu, Radu Gyr ș.a. Traducerile completează bogatul sumar al publicației, fiind la rândul lor destul de diverse: transpuneri din scriitori greci și latini (Homer, Lucrețiu, Horațiu, Catul), orientali (Omar Khayyam, în versiunea lui Al. T. Stamatiad), versuri din clasici (Racine, Goethe), romantici (Hugo, Leopardi, Alfred de Vigny), simboliști
RITMUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289284_a_290613]
-
și melodicitate, degajată și sinceră. Și-a descoperit repede formula - cea a „citirii” într-un mod nou a proverbelor populare (Citirea proverbelor, 1979). Echilibrul între reflecție și simțire, expresia concentrat-metaforică reprezintă particularități ale manierei sale lirice. Asimilând poetica folclorică și bogatul ei registru de formule și tipare, ritmuri și tonalități, definiții metaforice și repetiții stilistice, R. a împrumutat, de fapt, și fondul etosului popular. Volumele de versuri mai târzii - Din tată în fiu (1984), Ce am pe suflet (1988), Note de
ROMANCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289307_a_290636]
-
vizează pe interpreți, sfătuiți „a imita natura”, se referă la decoruri și costume și nu pierd din vedere publicul. În afara unei piese scrise la Paris, Femeia fără zestre, R. a realizat și câteva tălmăciri: drama Chatterton de Alfred de Vigny, Bogatul și săracul de Émile Souvestre, Doctorul negru, după Anicet-Bourgeois și Philippe Dumanoir. I s-a atribuit Omul muntelui, „romanț original” publicat în „Românul” (1857-1858) și semnat în volum Doamna L. După alte ipoteze, Doamna L. nu ar fi decât un
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
la bogăție) - Însăși esența visului american. Dar ce fascina În legătură cu acest studiu era Întrebarea următoare. Când erau chestionați despre maniera În care vor acumula această bogăție, 71% dintre cei care erau angajați credeau că nu aveau vreo șansă să devină bogați din slujba lor44. Atunci, ce putem spune despre posibilitățile viitoare de lucru? O majoritate copleșitoare de 76% dintre tinerii cu vârste Între 19 și 29 de ani cred că, indiferent de slujbă, americanii nu sunt la fel de „dornici să lucreze din
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a Începe o viață nouă Într-un alt continent. Acești noi emigranți erau plini de nesiguranță, dar și de speranță. Ei scăpau, majoritatea lor, de o lungă istorie de privilegii ereditare și diferențe de clasă, care Îi mențineau pe cei bogați la putere și pe cei săraci la locul lor. Au părăsit un continent, unde comportamentul era condiționat de credința că fiecare trebuie să știe și să accepte, situația sa În viață și au venit Într-un nou continent, unde fiecare
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
distribuția veniturilor, Statele Unite ale Americii sunt pe locul douăzeci și patru printre națiunile dezvoltate din punctul de vedere al inegalității veniturilor. Numai Rusia și Mexic se situează mai jos2. Toate cele optsprezece națiuni dezvoltate din Europa au o mai mică disparitate Între bogați și săraci. În Statele Unite ale Americii, venitul persoanei tipice cu venit mare este de 5,6 ori mai mare decât cel al persoanei tipice cu venit mic, după ce facem ajustările pentru taxe, transferuri și mărimea familiei 3. Prin contrast, acest
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
chestiunile gemene ale disparității veniturilor și sărăciei. În timp ce americanii Încurajează eforturile private pentru a ușura sărăcia și a asigura o mai mare mobilitate socială, suntem, În mare măsură, puțin Înclinați să folosim banii din taxe pentru acest scop. Dacă cei bogați sunt bogați fiindcă sunt mai inteligenți și muncesc mai mult, iar cei săraci sunt săraci fiindcă sunt leneși sau netalentați, atunci nimic din ceea ce Întreprinde guvernul nu va face vreo diferență. și, În plus, ar transmite un mesaj greșit, anume
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
lui Dumnezeu pe Pământ. În acest fel, Luther și discipolii săi au pus la Îndoială legitimitatea Imperiului Roman Sfânt și a aranjamentelor sociale feudale. Luther a fost foarte dur În atacurile sale asupra proprietății Bisericii, argumentând că Vaticanul a adunat bogații fabuloase, În decursul secolelor, pe socoteala oamenilor și a violat credința creștină, care predica abstinența și evitarea luxului lumesc. Fervoarea Reformei a Înlocuit o clasa de proprietari cu alta. Pământurile Bisericii au fost confiscate În Europa de Vest și Nord - chiar și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pot fi transformate În capital, nu pot fi schimbate Înafara cercului Îngust În care oamenii se cunosc și au Încredere Între ei, nu pot fi folosite drept element colateral pentru Împrumuturi sau drept aport la o investiție”28. Ceea ce separă bogații de săraci și lumea dezvoltată de cea În curs de dezvoltare, spune de Soto, este că America și Europa au stabilit „o lege formală universală a proprietății și au inventat procesul de conversie În această lege care le permite să
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
noastră de guvernământ reprezentativ nu mai promovează visul american, ci, din contră, Îl subminează, stabilitatea sistemului Însuși ar fi pusă la Îndoială - acest lucru Începând să se Întâmple datorită influenței În creștere a corporațiilor asupra politicilor guvernamentale, polarizării crescânde dintre bogați și săraci și continuei Înrăutățiri a situației economice a clasei mijlocii și a muncitorilor americani. Observatorii politici sunt Îngrijorați că un număr crescând de americani sunt alienați de procesul politic, ajungând să creadă că interesele speciale - În primul rând marile
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
criminalitate sau de alte comportamente antisociale există însă și în interiorul unei țări sau culturi. Mulți analiști ai vieții sociale susțin că înmulțirea și creșterea în violență a infracțiunilor sunt strâns legate de masificarea filosofiei consumatorist-hedoniste, asociată cu vizibilitatea contrastului dintre bogați și săraci, fenomene la care au contribuit substanțial mass-media și planetizarea ei, dar și alte dimensiuni ale globalizării (turismul, sportul, migrația circulatorie etc.). Disparitățile de avere și posibilități de trai sunt concentrate și acut trăite în marile aglomerări urbane. Cartierele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în cazul definițiilor și modelelor). Comunicarea este un domeniu inclus, în mod natural, atât în dinamismul proceselor sociale - văzute în toată aplicabilitatea lor -, cât și, în mod simultan, un factor explicativ al acestora; datorită acestei perspective extinse, comunicarea capătă un bogat istoric într-o varietate de teorii ale fenomenelor sociale în ansamblu. Dificultatea însă abia acum începe: în contemporaneitate, mulți cercetători din domeniul științelor sociale (și nu numai) au reclamat studiul aleatoriu al unui domeniu atât de important și au subliniat
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]