12,392 matches
-
din fier forjat, cu migală și artă împletit, se dezbracă, își trage cămașa largă de noapte, lucrată cu pui și arnici și se lasă locului două ore, ordonând servitoarei Argeșanu să nu fie deranjat. Nu s-a însurat nici acum boierul Negulici; trăiește tot cu servitoarea, o femeie frumoasă, zdravănă, din Stănești, cu care deja făcuse, în urma nopților de chinuri dulci și chiar a după-amiezilor de amor, un copil, o fetiță frumoasă și sănătoasă încă de la naștere, că altfel nu se
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
și chiar a după-amiezilor de amor, un copil, o fetiță frumoasă și sănătoasă încă de la naștere, că altfel nu se explică vârsta dânsei, de aproape o sută de ani, pe care o are acum. Ce putea oare ieși dintr-un boier stătut, frumos și o femeiușcă pictată, sănătoasă, o munteancă ce pârâia ca mărul crud mușcat de dinți sănătoși, alimentați cu proteina cărnii și calciul brânzeturilor din ugerul nesecat al vacilor bine hrănite din saivanele boierești!? Și, după ce se scoală odihnit
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
stătut, frumos și o femeiușcă pictată, sănătoasă, o munteancă ce pârâia ca mărul crud mușcat de dinți sănătoși, alimentați cu proteina cărnii și calciul brânzeturilor din ugerul nesecat al vacilor bine hrănite din saivanele boierești!? Și, după ce se scoală odihnit, boierul își trage peste cămașa apretată, cusută cu borangic și băieri negre, pantalonii de șai, de care agățase niște cozondraci, luați dintr-un magazin parizian, își încalță pantofii din lac negru, își soarbe cafeluța pe veranda din lemn lucrat cu migală
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
pe veranda din lemn lucrat cu migală de meșterii tâmplari din Domnești; poate de Nică lui Boșcănici, care precis îi migălise scăunelele și măsuța sculptată - pe care veșnic era o glastră din pământ cu mușcate roșii, că nu-i plăceau boierului florile rupte, în vaze cu apă, spunând că ele sunt „frumuseți moarte”, atâta timp cât pierd legătura cu pământul. Ura pe cei care rupeau flori din grădinița multicoloră din fața conacului - multe dalii în culori felurite. Uneori, juca pe genunchii osoși, servitoarea, apoi
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
sunt „frumuseți moarte”, atâta timp cât pierd legătura cu pământul. Ura pe cei care rupeau flori din grădinița multicoloră din fața conacului - multe dalii în culori felurite. Uneori, juca pe genunchii osoși, servitoarea, apoi fetița, produsul dragostei lor. Dar, de cele mai multe ori, chema boierul oamenii de încredere, cu care făcea socoteli: cât plătea argații, hrana animalelor, întreținerea conacului, dar și cât punea în bănci, să aibă ce lăsa prin testament Fondului cultural „Ioan Negulici” - peste trei milioane de lei, destinate orașului natal, Câmpulung, fondul
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
depusă la Casa de Depuneri și Consemnațiuni; bani pentru terminarea bisericii din Domnești, pentru înființarea unui „cor vocal” la biserica cea nouă; până când și judecătorului Apostolescu i-a lăsat bani, și fetelor domnului judecător Ciocârlie. Iată cât de omenos este boierul. La fiecare - câte ceva. Când pleci dincolo, nu iei nimic cu tine. A lăsat ceva până și celei ce-i oferea plăceri lumești - păi, nimic nu-i pe gratis! Este un progresist, vrea școală regională pentru agricultură, la Domnești, cursuri primare
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
ce-i oferea plăceri lumești - păi, nimic nu-i pe gratis! Este un progresist, vrea școală regională pentru agricultură, la Domnești, cursuri primare și superioare de tip agricol - gospodăresc, industrial sau comercial, din donațiile dânsului. Nu de puține ori, privește boierul din salonul de sus, în afara conacului, cu scârbă și dispreț pe „boierii în cioareci”, făcuți, nu născuți (d-alde Gigi și câți alți Căpoși), cărora cărturarul român Nicolae Filimon - pe care, dacă l-ar găsi Gigi, l-ar face măturător
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
un progresist, vrea școală regională pentru agricultură, la Domnești, cursuri primare și superioare de tip agricol - gospodăresc, industrial sau comercial, din donațiile dânsului. Nu de puține ori, privește boierul din salonul de sus, în afara conacului, cu scârbă și dispreț pe „boierii în cioareci”, făcuți, nu născuți (d-alde Gigi și câți alți Căpoși), cărora cărturarul român Nicolae Filimon - pe care, dacă l-ar găsi Gigi, l-ar face măturător în Ghencea - le-a dedicat frumoasa scriere „Ciocoii vechi și noi”, acelora
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
Filimon - pe care, dacă l-ar găsi Gigi, l-ar face măturător în Ghencea - le-a dedicat frumoasa scriere „Ciocoii vechi și noi”, acelora care au mâncat starea stăpânilor lor, ce nu i-au lăsat să moară în mizerie, căci boierii adevărați erau cu călimări la brâu și anteriu, cei făcuți erau și sunt în frac și mănuși albe. Și cât de bucuros a fost boierul Negulici când a primit, cu ospitalitatea-i caracteristică pe avocatul și scriitorul Delavrancea care, auzind
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
au mâncat starea stăpânilor lor, ce nu i-au lăsat să moară în mizerie, căci boierii adevărați erau cu călimări la brâu și anteriu, cei făcuți erau și sunt în frac și mănuși albe. Și cât de bucuros a fost boierul Negulici când a primit, cu ospitalitatea-i caracteristică pe avocatul și scriitorul Delavrancea care, auzind că se întoarce Sultănica, a încălecat pe capra caleștii trasă de cai albi și s-a grăbit să ajungă la conac, la Domnești, chiar dacă a
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
albi și s-a grăbit să ajungă la conac, la Domnești, chiar dacă a doua zi trebuia să fie la București, să apere pe prietenul Caragiale în procesul Caion, care-l acuzase de plagiat. Îl cunoștea mai de mult timp pe boier, de când i se întâmplase necazul frumoasei domnișance Sultănica, fata Stancăi, cea care s-a îndrăgostit de căprarul Drăgan, o iubire tragică, cu final greu de închipuit, că „așa se întâmplă” zise boierul șoptind în barbă, „ cu fetele care nu ascultă
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
plagiat. Îl cunoștea mai de mult timp pe boier, de când i se întâmplase necazul frumoasei domnișance Sultănica, fata Stancăi, cea care s-a îndrăgostit de căprarul Drăgan, o iubire tragică, cu final greu de închipuit, că „așa se întâmplă” zise boierul șoptind în barbă, „ cu fetele care nu ascultă de sfatul bătrânilor și fac de capul lor”. Barbu râde pe sub mustața în furculiță, dându-i dreptate și scuzându-se totodată că „Sultănica” este prima lui nuvelă, operă de debut, în care
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
-se mai mult structura osoasă decât musculatura. Ambele figuri sunt solemne, grave. Și tare s-a mâhnit Sultănica, găsindu-și icoana la muzeul de artă religioasă feudală degradându-se pe zi ce trece și că nimeni nu lăcrimează...poate doar boierul Negulici, că „cei făcuți” au alte preocupări: să vadă cum poporului îi curg cât mai multe lacrimi, sărăcindu-l, stropindu-l cu noroi din mașinile lor luxoase, hălăduindu-se ca zmeii în palate de aur, argint și aramă - uitând de
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
un chefliu „La-ncurcă lume”. Din partea dreaptă a scenei intră Anton Pann răsfoind o carte pe care se vede titlul «POVESTEA VORBII». Lică și Tilică, băieți de prăvălie, trec în fugă pe lângă el salutându-l cu plecăciuni adânci: «Să trăiți boierule!» Își fac semne, râd, își dau ghionturi, bat din palme, se rotesc de câteva ori sărind ștrengărește peste un taburet, își strâng mâinile ca după obținerea unei victorii sportive și dispar în spatele a două uși batante, auzindu-li-se vocile
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
Dinu, cu Ilie învățătoru’,cu Ghică Popescu, cu Nae Sterescu... Apoi ce-mi vine mie : să-l dau dracu de sat căci neam de neamul nostru tot cu râtul în pământ a stat, nimeni nu s-a îmbogățit de pe urma pământului, boierii de ce-l vând ? simt ei ceva, nu se poate, că ei sunt oameni deștepți,mă găsii eu mai cu moț să cumpăr pământ... Cu banii ăștia aș putea să mă duc în lumea mare, unde nu sunt nici războaie, nici
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
păstrat Țara Românească pentru Domnia Ta, însă văzând cerințele vremii și zăbavă din partea Domniei Tale, m-am încumetat și eu și l-am făcut Domn al Țării Românești pe banul Mihai; l-am preferat socotind că este mai bun decât ceilați boieri vicleni, mincinoși din fire, intriganți, nepricepuți . Mihai Viteazul , prin toată activitatea sa de voievod al Valahiei, războaiele purtate cu cotropitorii țării cât și ceea ce a reușit să înfăptuiască, rămâne un mare voievod în legendă .” Și cum spuneau Ștefan Szuhay și
PORTRET IN LEGENDA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 596 din 18 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/364169_a_365498]
-
nr. 945 din 02 august 2013 Toate Articolele Autorului Dr.Mite Măneanu, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) Cuvinte chee: morărit, moară, râșniță, Vestul Olteniei, întreprinzători în domeniul morăritului Printre cei mai mari boieri și arendași din județ, care posedau un număr important de instalații de morărit, se remarca comisul Costache Glogoveanu care avea 2 mori și o făcae la Glogova, marele proprietar și negustor Ghiță Opran care avea patru mori la Bistrița, în
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
important de instalații de morărit, se remarca comisul Costache Glogoveanu care avea 2 mori și o făcae la Glogova, marele proprietar și negustor Ghiță Opran care avea patru mori la Bistrița, în plasa Ocolul, și 2 la Brabova în Dumbrava. Boierii deținători de numeroase mori se găseau și în plășile sudice, între aceștia un Costache Oteteleșanu care avea la Gârla Mare 6 făcăi, Ștefan Gănescu 4 făcăi la Obârșia, iar la Caraula, în aceeași parte, clucerul Constantin Brăiloiu deținea alte 6
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
austriac. Mutarea stabilimentelor austriece de transport pe Dunăre (DDSG) de la Schela Cladovei și Cerneți la Tr Severin , în 1852, dezvoltarea portului, șentierului naval și a cartierului nemțesc, în Tr Severin, au atras și întreprinzători din domeniul morăritului, panificației și industriei boierii 40, Între aceștia Conrad Graff( originar din ora;ul Ulm-Germania), despre care tradiția ( cuoscută și de Ion Ionescu de la Brad ) arată că avea moară plutitoare pe Dunăre, în locații succesive din sudul Ungariei și Banat, stabilindu-se în cele din
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
sau păstori, cârciumă sau loc de găzduire, etc. Astfel de cazuri sunt menționate în morilor de la Cireșu, Vârciorova și mai ales la Moara Mătușii , de pe râul Hușnița de lângă Strehaia.49În cazul acesteia din urmă, construită de o descendentă a marilor boieri Filișanu, se dusese vestea, păstrată până azi în tradiția populară, în satele din tot bazinul Hușniței, precum și în așezările dinspre sudul Mehedințiului din zona Bălăcița, regiune spre care se îndreptau, din vechime păstorii transilvăneni în transhumasnța lor către bălțile Dunării
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
cel Mare și Sfânt, Mihai Viteazu, Brâncoveanu, Țepeș, Lăpușneanu și... toți, de fapt. Ștefan cel Mare a construit și un port acolo. A reparat multe biserici și a construit altele noi... În afară de ei au dat ajutoare în bani foarte mulți boieri și familii înstărite... - Păi, ce făceau călugării cu banii? N-aveau ce mânca acolo? Îndrăzni Laura să întrebe ducându-și mâna la gură. Era convinsă că a pus o întrebare fără sens, dar se pare că și alți copii s-
MUNTELE SIHAŞTRILOR (2.) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364251_a_365580]
-
pe ogoare și trebuia să-i dea foc și să pârjolească satele din fața cotropitorilor. Și cu siguranță va urma o iarnă grea, specifică acestor meleaguri cu ger și ninsori abundente care vor ucide multe vieți din rândul săracilor. Dar nici boierii nu erau lipsiți de griji, deoarece conacele și hambarele le vor fi prădate ca de obicei de către năvălitori. Ca să nu cadă în mâna acestora, o parte din avuție o ascundeau, iar ce mai rămânea o lăsau săracilor ca s-o
II. NĂLUCA DIN IUREŞUL BĂTĂLIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363257_a_364586]
-
săracilor ca s-o ducă în adâncurile codrului. Vestea că vrăjmașul va năvăli peste ținuturile lor produse panică în rândul poporului. Dar nu dură mult și dușmanul năvăli peste Dunăre. Voievodul își adună oștenii, de la tineri țărani până la fii de boieri și se retrase cu oștirea într-o zonă deluroasă aflată între năvălitori și cetatea de scaun a țării. Cu cetele de oșteni ascunse în dosul copacilor urma să hărțuiască vrăjmașul sărindu-i în spate. Vor avea și avantajul râului ce
II. NĂLUCA DIN IUREŞUL BĂTĂLIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363257_a_364586]
-
-mi strecoare fiorii credinței în fiecare fibră - mânăstirea care s-a înălțat la marginea satului meu natal, Țigănești-Teleorman. Orice mânăstire este un dar dumnezeiesc, dar aceasta are ceva aparte. Odinioară, mânăstirile de pe întinsul țării au fost construite, de domnitori sau boieri în semn de credință, de mulțumire și de jertfa bineplăcuta lui Dumnezeu și acestea au fost înzestrate cu o bună stare materială. Cu mâinile goale, dar cu o nestăvilită încredere în mila și atotputernicia lui Dumnezeu, s-a abătut pe
MĂNĂSTIREA „SFÂNTUL GHEORGHE” DIN COMUNA ŢIGĂNEŞTI-TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368551_a_369880]
-
de ziuă nu vă revărsați! Voi ziori de zi Dar și aceste colinduri de la poartă difereau în funcție de starea familiei respective. Dacă era de neam ales și bogată se cânta: Sub umbriță de portiță Sub umbriță de portiță Dormoș, dormoș mari boieri, Frumos mai dorm mari boierii, Dormoș, dormoș mari boieri, Cu cocoane lângă ei Dormoș, dormoș mari boieri, Cu pistoale la picioare, Dormoș, dormoș mari boieri, Și cu-n stol de porumbei, Dormoș, dormoș mari boieri, Porumbeii ghioroiară, Dormoș, dormoș mari
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]