5,885 matches
-
perlele în cochilii scufundate sub ocean, cu mai multă grijă și folos sufletesc, decât în albumele pe care, cu greutate din toate perspectivele, le izbutesc azi cântăreții?! O colecție de cântece însemnează pentru artist ceea ce-i parfumul pentru istoria florilor, bolta curcubeului pentru orizont, frunțile îngândurate, pentru poezie, arcada catedralei pentru linia dintre lumesc și spiritual, perla pentru scoica depusă pe funduri acvatice. Fiecare colecție de cântece nu duce mai departe în timp numai muzica, ci e zguduită și de rezonanța
POEME ŞI MELODII AIDOMA SUFLETULUI. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357187_a_358516]
-
Daniela Pătrașcu Publicat în: Ediția nr. 284 din 11 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Sărutul tău, aripa-mi frântă, Mi-a redresat-o peste nori, M-am luat cu visele la trântă Să nu mă rătăcesc prin flori. Privirea ta, bolta-nnorată, A-nseninat-o într-o seară, De parcă era prima dată Când brațul tău cu mine zboară. Cuvântul tău, șoapta-mi nebună, Din gură n-a lăsat să-mi scape, A îngenunchiat crunta furtună Cu sărutări fierbinți pe pleoape. Inima ta, mi-
ÎNMUGURIRE de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357242_a_358571]
-
de schi cu săritură de pe trambulină, din Alpii austrieci, abia începea. Toată lumea avea costum de schi indiferent dacă era concurent sau spectator. Frigul nu-i apăsa de loc. Niște pictori suprarealiști, veniți de la Paris, au agățat un puck galben pe bolta cerului, îmblânzind astfel, curenții reci, încolăciți în jurul spectatorilor. Febra așteptării creștea pe măsură ce timpul se îngrămădea. Primul la start a fost Cristian, un tânăr vânjos, încercat de vicisitudinile sorții. Înainte de pornire, s-a aplecat și și-a verificat legăturile, apoi s-
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
XXVI. ÎNMUGURIRE, de Daniela Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 284 din 11 octombrie 2011. Sărutul tău, aripa-mi frântă, Mi-a redresat-o peste nori, M-am luat cu visele la trântă Să nu mă rătăcesc prin flori. Privirea ta, bolta-nnorată, A-nseninat-o într-o seară, De parcă era prima dată Când brațul tău cu mine zboară. Cuvântul tău, șoapta-mi nebună, Din gură n-a lăsat să-mi scape, A îngenunchiat crunta furtună Cu sărutări fierbinți pe pleoape. Inima ta, mi-
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
furtună Cu sărutări fierbinți pe pleoape. Inima ta, mi-a redat visul ... Citește mai mult Sărutul tău, aripa-mi frântă,Mi-a redresat-o peste nori,M-am luat cu visele la trântăSă nu mă rătăcesc prin flori.Privirea ta, bolta-nnorată,A-nseninat-o într-o seară,De parcă era prima datăCând brațul tău cu mine zboară.Cuvântul tău, șoapta-mi nebună,Din gură n-a lăsat să-mi scape,A îngenunchiat crunta furtunăCu sărutări fierbinți pe pleoape.Inima ta, mi-a redat
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
creaturală” erau bine procesate, cunoscute și delimitate de toți maeștri gânditori ai vremii, ba chiar și înalții prelați le recunoșteau, cu deosebirea că întreaga papalitate îl plasa pe Dumnezeu în centru “scării creaturale”, pe Altar, sub o Cupolă uriașă numită Bolta cerului. După “schema alexandrină”, treptele procesiunii pe această “scară creaturală” erau următoarele: Trupul, Sufletul, Natura-mamă, Rațiunea, Intelectul Activ sau Intelectul angelic și universal, Stâlpul Central sau “Coloana soarelui de vis” și Dumnezeu. Ca o curiozitate, în legătură cu Stâlpul Central sau “Coloana
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
trece, nu se consumă, doar omul trece și se consumă în spațiu și timp. Azi regăsești la Andreea Răducan aceeași candoare, aceeași sensibilitate, aceeași sublimitate a bunei educații, același zâmbet cald și atractiv, aceiași ochi plini de lumină, ca două bolți de cer. Neexcesivă în opinii, nu vorbește niciodată înainte să asculte, nu pune mai multe întrebări decât răspunsurile pe care le dă, nu are radicalitate în nimic, este civilizată și se înmlădiază, ca altădată în baletul gimnastic, pe discuție și
ANDREEA RĂDUCAN. SPIRITUL NU TRECE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357443_a_358772]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > TRISTEȚEA UNIVERSULUI Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1267 din 20 iunie 2014 Toate Articolele Autorului TRISTEȚEA UNIVERSULUI A murit lumina-n îngeri Și în ceruri este frig. Se scufundă-n întuneric Bolta cerului plângând. Este trist tot Universul Și e ploaie și e nor. Se scufundă lumea-n beznă Și din ceruri cad ninsori. Elena Trifan Referință Bibliografică: TRISTEȚEA UNIVERSULUI / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1267, Anul IV, 20
TRISTEŢEA UNIVERSULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357508_a_358837]
-
avut pentru el lut! El e al Tău,mi-l iei la Tine, Când Te superi iar pe mine. Și ce frumos m-ai așezat! Mi-ai pus pămăntul la picioare Tălpile-mi să îl sărute; La cap, întins-ai bolta mare, Căci datu-mi-ai Tu gânduri multe. Ce-ai fi fără mine,Doamne? Ai fi nimic! N-ai fi de loc! Căci cine, fără întrupare, Ți-ar ridica-n genunchi rugare Și-ar pune focul în Altar? Când trupul
MONOLOG de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357782_a_359111]
-
Și mă întreb așa-ntr-o doară: De ce mereu se înroșește, Când vălurile-și risipește? Ce taină în adâncuri are, De mii de ani, frumoasa mare? În zori, din largu-i necuprins, Un tânăr prinț din ea desprins, Se ridica spre boltă, roată, Și o lăsa îmbujorată Sub mângâieri de raze blânde, Însângerând adânc și unde. Iar ea îi trimitea spre maluri, Iubiri pe crestele de valuri. Ascult frumoasa alintare A apei către dragu-i soare. Surprind apoi un gând hai-hui, Este amanta
SECRET ASCUNS DE MII DE ANI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357827_a_359156]
-
iar pe de altă parte, dacă am fi știut că nu vine, ne-am fi dus la o bere în „II-6” (cârciumile frecventate de studenții ieșeni aveau pe atunci nume de... amfiteatre sau biblioteci: „Copou” era „II-6”, „Vânătorul” era „III-10”, „Bolta Rece” era „Biblioteca Eminescu” etc.). Personal, eram surprins mai ales de curajul cu care asistentul iniția cu noi discuții libere pe diferite teme „sensibile”. La unul dintre aceste seminarii, s-a încins o discuție aprinsă - evident, din cauza mea - pe tema
UN STUDENT PROBLEMĂ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357776_a_359105]
-
Relatare > CAT DE MULT TE IUBESC.... - ROMAN - CAP. XIII Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1543 din 23 martie 2015 Toate Articolele Autorului 13. Lecția de istorie Pentru a vedea o lume într-un grăunte de nisip și o boltă cerească într-o floare salbatică, ține infinitul în palma ta și eternitatea într-o oră. William Blake Când s-au trezit din somn, tinerii și-au dat seama că trebuie să se grăbească pentru a coborî la restaurant, dacă voiau
CAP. XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357813_a_359142]
-
te întorci la izvorul veșnic al tuturor lucrurilor.” Mircea se roagă: „Fă-mă, Doamne, rând pe rând/ Dulce lacrimă de gând,/ Fă-mă coardă de vioară/ Și arcuș ce înfioară,/ Fă-mă dor din cea iubire,/ Parfumată amintire,/ Fă-mă boltă înstelată,/ Cel Luceafăr care-așteaptă/ Rugă stinsă de fecioară/ Spusă-n taină-n fapt de seară (...) Bunătatea pusă-n faptă,/ Vorbă veche, înțeleaptă,/ Clipa ultimă, iertare,/ La Măritul îndurare.// *** Fă-mă Doamne, rând pe rând/ Toate astea pe pământ,/ Și mă
MIRCEA DORIN ISTRATE-ÎNDULCITELE IUBIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357913_a_359242]
-
caut /rătăcirile de-odinioară/prin poiană,/...și-așvrea/să fii și tu în rătăcirea mea.”( Claustrare) Tabloul naturii degajă armonie și farmec, la realizarea lui contribuind lunca, grădina, parcul, pădurea. „Tu ești poveste, carmen ești,/poem de glume tinerești,/stea luminândă-n bolți cerești/și-arzând în focuri pământești.” Jumătate înger, jumătate pământean. Un semizeu. Să ai aripi, dar să poposești pe pământ, măcar până înnebunești de dor pe cineva. Revelante personificări: „A adormit pe plajă marea/și-a plâns/ cu capul pe
RECENZIE VOLUMULUI DE POEZII ,ARC DE CURCUBEU”- AUTOR VASILE POPOVICI, REALIZATĂ DE PROF. MARIA VASILIU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357927_a_359256]
-
nu ne vom pierde/ unul de altul -/ zarea e liberă/ pentru cei ce-s sortiți/să se-mprejmuie” („Răstălmăcind adormitele-mi zodii”). Uneori, discursul poetic este esențializat într-o respirare de gând, în spirit de haiku: „Trează/ de iubire,/ țin frâiele bolții/ cu inima” („Am pierdut din minte scrisoare”). Față de textele descriptive, într-un limbaj despodobit de mijloace artistice fără rafinamente de limbaj, aceste respirări sunt benefice. Dincolo de unele stângăcii stilistice și nedelicateți de limbaj, așa înțelege Olga Alexandra să-și cânte
CRONICĂ LITERARĂ LA CARTEA OLGĂI ALEXANDRA DIACONU ZBOR DE DRAGOSTE TÂRZIE. SCRISORI ÎNFLORITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357945_a_359274]
-
de mare puse-n ordine firească fauna să-și odihnească. Fremătând, marea-I oferă un spectacol de magie dăruindu-i primitoare icre și fructe de mare. Ploua iar în miezul verii, fulgere brăzdează cerul și perdele reci de apă limpezesc bolta-nstelată. Un șuvoi sprinten de apă se strecoară printre stânci și coboară în cascadă, de pe muntii-nalți, abrupți. Apă este-nvolburată, sclipiri calde de argint, si goneste-nfrigurată înspre mare, licărind. Observând-o, intrigata Luna-și zice în sinea ei, că
GELOZIE... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358384_a_359713]
-
Evident, judecata mea, aici, se întemeiază pe supoziția că nu voi avea ocazia de a face modificări în această ierarhie personală. Domul din Milano, simbolul religios al Lombardiei, dedicat Fecioarei Maria, e construit numai din blocuri de marmură si are bolta susținută de patru rânduri a câte nouă coloane. Cele treizeci și șase de coloane îți dau impresia, prin masivitatea lor, că pot sprijini, precum elefantul mitologic, întreg Pământul. Vitraliile încastrate în peretele de la Răsărit, fundalul Altarului Mare (acesta, un vestigiu
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL (II) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358414_a_359743]
-
Publicat în: Ediția nr. 502 din 16 mai 2012 Toate Articolele Autorului TE VISEZ MEREU Te visez în realitate, Nescrisă în altă carte, Aproape și nu departe. În mine totul se revoltă, Când ești așa dezinvoltă, Sub a nopții infinită boltă. *** ȚARA ASTA! Țara asta, frântă, suptă, Cu copacii în picioare, Este în continuu ruptă, Și băgată-n buzunare! Referință Bibliografică: Te visez mereu / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 502, Anul II, 16 mai 2012. Drepturi de Autor
TE VISEZ MEREU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358429_a_359758]
-
pentru că este! N-are cum să fie altfel! Lucrurile, pe pod, luaseră o coloratură aproape politică și Adelina nu știa cum să mai scape din ghearele energicei femei care, de-ar fi avut ocazia, ar fi demontat Carul Mare de pe bolta cerească, sub motivul că e inutil fără boi. Vax Albina, responsabilul cu protecția socială, își număra victimele de sub pod, care adunau ziare vechi, sticle goale de coca-cola, pepsi, suc, apă gazoasă, limonadă și socată, ambalaje de ciocolată cu alune, zmeură
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
A reușit să tipărească sute bune - chiar mii - de pagini cu poeziile sale, dar a mai publicat alte sute de poezii ale altor poeți, din cei mai diverși: ingineri, fotografi, cadre militare etc,etc. Aici e de fapt cheia de boltă a înțelegerii sensului creației poetului: să nu se vadă doar pe sine însuși ca buric al pământului, ci să poată compara, forma, susține, iubi și semăna în lume și poezia altora. Lucrul acesta nu e mic: implică altruism limpede, curat
METAFORE APRINSE 2012 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358474_a_359803]
-
ceară, dealurile pasc ierburi nebune ... Hei, pustnic grăbit, împrumută-mi lanțurile tale, în seara asta vor avea câteva grame-lumină mai mult! Îmi porți în ochi inima că un descântec, leacuri vulcanice împletesc fulgere în pieptul tău, ai lăsat ceasul pe bolta stâncilor ... . Și nu regretă că ai împărțit cu mine un vis otrăvit, am pierdut un ocean, mai avem o pădure, punctele cardinale nu par atât de negre, ai curaj să mă strigi într-un zbor? http://issuu.com/paunmihai/docs
LANŢURI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357994_a_359323]
-
Gol de gand. Țipatul instant. În spațiul acesta incert, o imagine vie se proclama stăpâna. Un strigăt. Două. Apoi, din nou prăpastiile vuind, tiuind, mugind după vântul necontenit. Spectacol de frunze. Pe cearceaf, stele și lune, puzderie. Mă culc pe bolta și strivesc constelațiile. Senzație de imponderabilitate. Ăăăă...e de la sindromul vertiginos. Mă țin de marginea patului. De aici n-am unde să cad, cel putin. Mi-e teamă să mă mișc în așternut. Am rău de mișcare. Senzația această durează
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358089_a_359418]
-
Acasa > Orizont > Selectii > MASA LUI CARAGIALE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 588 din 10 august 2012 Toate Articolele Autorului Adesea scriitorii se întâlneau la Dragosloveni vara, sub răcoarea bolții de vie, la conacul lui Vlahuță. De fapt în casa lui Vlahuță, Caragiale era un subiect permanent. O telegramă sosită de la Berlin de la Caragiale, îl ruga pe Vlahuță să-i cumpere o masă de scris, voia să scrie în liniște
MASA LUI CARAGIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358108_a_359437]
-
Acasa > Stihuri > Momente > EMINESCU Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 568 din 21 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Eminescu Eminescu avea ochii căprui, Părul arcuit în cântări de vânt, „Băiet”și azi-i lângă izvorul lui, Sub bolta codrului ascet și sfânt. Iubirile îi erau născute Pe rotunda clipă a unui vis. Parcă plecat doar de minute, E mai departe azi cu un abis. Ușa vârstei tale e-ncuiată, Ca o iertare arată-te din nou, Mâna-ți cándidă
EMINESCU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358124_a_359453]
-
fost fulgere niciodată aruncate în ochiurile de apă ale fântânii. Gesturile mele îmbrățișau soarele. Cântecele mele luminau cerul. Bucuria mea se revărsa peste alibi ostoindu-le setea de curgere... Cine am fost eu... la urma urmei? Un steag fluturând pe bolta întunecată a negărilor... un sunet profund rostogolit pe ultima treaptă a infernului Nu știu când (poate-n toamnele nevinovatelor escaladări pe abruptele culmi) s-a strecurat o fisură între materie și gând... Nu știu cine orbit de nemărginire și senin a strivit
DISTORSIONAT ... (REFĂCUT) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358132_a_359461]