1,441 matches
-
Fericitului Augustin către „Iuliana văduva”, „religiosae famulae Dei”, falsă epistolă, de fapt (să ne amintim că și Neagoe Basarab își intitulase o orație funebră Scrisoare către oasele maicii sale...), cuprinde tratatul (autorul îi și spune astfel undeva în text) De bono viduitatis. Intrând în aceiași serie cu cărțile De bono conjugali, De sacra virginitate, Despre chipul în care trebuie să ne rugăm lui Dumnezeu, pentru văduve, Despre căsătorie și senzualitate, pentru cei căsătoriți și confirmând constanța cu care Părintele apusean a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
epistolă, de fapt (să ne amintim că și Neagoe Basarab își intitulase o orație funebră Scrisoare către oasele maicii sale...), cuprinde tratatul (autorul îi și spune astfel undeva în text) De bono viduitatis. Intrând în aceiași serie cu cărțile De bono conjugali, De sacra virginitate, Despre chipul în care trebuie să ne rugăm lui Dumnezeu, pentru văduve, Despre căsătorie și senzualitate, pentru cei căsătoriți și confirmând constanța cu care Părintele apusean a abordat chestiunile căsătoriei și familiei, tratatul consacrat foloaselor văduviei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
anumite circumstanțe - un rău (malum), dar mai bună este văduvia, căci „bonum est pudicitia conjugalis, sed melius bonum est continentia vidualis”. Și scriitorul exaltă funcția înaltă a cumpătării (continentia), fără a nega, însă, foloasele căsătoriei („Bonum viduitatis non mimitur laulato bono conjugii, sed augetur”). Este limpede că văduva Iuliana (și văduvele, în genere, sfătuite să aibă grijă de buna lor reputație - „Famae bonae cura” - și să-și înfrâneze instinctele, căci meritele le sunt direct proporționale cu virtutea), nu este îndemnată spre
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să fie scuzabil sau motivabil, întrucât relațiile dintre bărbat și femeie se desfășoară sub oblăduirea acestei Sfinte Taine care este căsătoria” 173 -, ci către un trai dus în pietate și în cumpătare doar în compania „lucrurilor spirituale” (lectio, oratio, psalmus, bona cogitatio, bonorum operum freqventatio ... în alt loc sunt repetate „izvoarele” deliciilor spirituale: „Jejunia quoque ac vigiliae in quantum valetudinem non perturbaut, si ornando, psallendo, legendo, et în lege Dei meditando insumantur, în delicias spirituales etiam ipsa quoe videntur laboriosa vertuntur
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Roma, 1970, p. 654. 159. Vezi Joëlle Beaucamp, Le statut de la femme à Byzance (IV-e - VII-e siècle), vol. II, Paris, 1992, p. 172-175. 160. Alice-Mary Talbot, în Omul bizantin, [vers. rom.], p. 151. Comițând - zisese Fericitul Augustin în tratatul De bono viduitatis - un soi de adulter, căci văduvelor „primite în Biserică” Hristos le devenea - prin intermediul Bisericii ale cărei membre deveneau - un fel de soț spiritual. în I Timotei 5, 9-10, Sfântul Apostol Pavel precizează: „Văduva care are mai puțin de șaizeci
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vezi Nicolae Stoicescu, Dicționar..., pp. 349, 399, 410, 437). 3. Violeta Barbu, „Câteva diate muntenești din a doua jumătate a secolului al XVII-lea” în Revista de istorie socială, I, Iași, 1996, pp. 501, 502, 500. 4. Violeta Barbu, De bono coniugali, p. 149. Autoarea se referă la situația din secolul al XVIII-lea, dar remarcă imediat că „nici mai devreme de acest interval discursul nu oglindește vreo reflecție, fie ea și convențională, asupra acestei legături [a omului cu Dumnezeu] esențiale
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Opere, ediție de Gabrie Ștrempel, Editura Minerva, București, 1972, pp. 391-393. 6. Vezi Violeta Barbu, „«Sic moriemurț. Discourse upon Death in Wallachia during the Ancient Regim”, în Revue roumain d’histoire, XXXIII, 1994, nr. 1-2, pp. 101-121; Violeta Barbu, De bono coniugali, pp. 148-149. 7. A. Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei și țării Românești, vol. IX, București, 1937, pp. 254-255; Șarolta Solcan, Femeile..., p. 73. 8. Și nu numai la noi. Vezi Margarida Durăes, „Condiçăo feminina a repartiçăo do
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
historica e perspectivas actuals, Coimbra, 1986, p. 123. 9. DRH. A. Moldova, vol. XXI, p. 371. 10. Radu Șerban cheamă în ajutor Sfânta Treime (vezi doc. F 42 / XXV de la B. A. R.). Diata fostului Voievod - spune Violeta Barbu (De bono coniugali, p. 147) - seamănă cu o „vorbire de dincolo de mormânt”: „Deci tâmplându-mi-se mie a întrarea pe calea a toată lumea și a trecerea dentr-această viață...”. 11. Violeta Barbu, Câteva diate muntenești..., p. 502 (după copia în românește aflată la Arhivele Statului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ist. CCI / 25). 12. Violeta Barbu, op. cit., p. 502. 13. Pierre Chaunu, La mort à Paris aux XVI-e, XVII-e, XVIII-e, siècles, Fayard, Paris, 1978, p. 233. 14. Pierre Chaunu, Histoire, science sociale, Sedes, Paris, 1974, pp. 260-272; Violeta Barbu, De bono coniugali, p. 150. 15. Violeta Barbu, Câteva diate muntenești ..., pp. 501-502. 16. Vezi Șarolta Solcan, Femeile din Moldova, Transilvania și țara Românească în Evul Mediu, Editura Universității din București, București, 2005, p. 73. 17. Nicolae Stoicescu, Dicționarul ..., p. 62. 18. DIR.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Nistahâie, șăi un făcut băine și-u l-au arŭtat pe Simion denainte giodeloăi al satoloăi ș-a făicorieilor șăi pârugarăilor: să hâie erŭtat de me[ne] șăi de Domidzău” (Nicolae Iorga, Anciens documents..., p. 267). 294. Violeta Barbu, De bono coniugali, p. 82. 295. Violeta Barbu, op. cit., p. 39. 296. „Numitul Constantin postelnicul, de o parte cu clironomia de la socrul său și de la cumnatul său, Basarab voievod, s-a îmbogățit, de altă parte, s-a mărit a lui ipolipsis, nu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ibidem, p. 178. 310. Ibidem, p. 165. 311. Ibidem, p. 125. 312. Violeta Barbu, op. cit., p. 83. 313. Violeta Barbu, „Câteva diate muntenești din veacul al XVII-lea”, în Revista de istorie socială, I, 1996, p. 502; Violeta Barbu, De bono coniugali, p. 68. 314. Violeta Barbu, Câteva diate muntenești..., p. 503; Violeta Barbu, De bono coniugali, pp. 83, 162. 315. Nicolae Iorga, Documente privitoare la familia Cantacuzino, p. 84. 316. Nicolae Iorga, op. cit., pp. 84-85. 317. Ibidem, p. 85. 318
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
p. 83. 313. Violeta Barbu, „Câteva diate muntenești din veacul al XVII-lea”, în Revista de istorie socială, I, 1996, p. 502; Violeta Barbu, De bono coniugali, p. 68. 314. Violeta Barbu, Câteva diate muntenești..., p. 503; Violeta Barbu, De bono coniugali, pp. 83, 162. 315. Nicolae Iorga, Documente privitoare la familia Cantacuzino, p. 84. 316. Nicolae Iorga, op. cit., pp. 84-85. 317. Ibidem, p. 85. 318. Ibidem, p. 110. 319. Ibidem, pp. 104-105. 320. Ibidem, p. 105. 321. Ibidem, pp. 106-107
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Documente privitoare la familia Cantacuzino, p. 84. 316. Nicolae Iorga, op. cit., pp. 84-85. 317. Ibidem, p. 85. 318. Ibidem, p. 110. 319. Ibidem, pp. 104-105. 320. Ibidem, p. 105. 321. Ibidem, pp. 106-107. 322. Ibidem, p. 43; Violeta Barbu, De bono coniugali, pp. 95-96. 323. Nicolae Iorga, Documente privind familia Cantacuzino, p. 107-108. 324. Ibidem, p. 110. 325. Violeta Barbu, Câteva diate muntenești..., p. 503. 326. Nicolae Iorga, Documente privind familia Cantacuzino, p. 109 327. Nicolae Iorga, Despre Cantacuzini, București, 1902
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
107-108. 324. Ibidem, p. 110. 325. Violeta Barbu, Câteva diate muntenești..., p. 503. 326. Nicolae Iorga, Documente privind familia Cantacuzino, p. 109 327. Nicolae Iorga, Despre Cantacuzini, București, 1902, p. CXXXV. 328. Nicolae Iorga, loc. cit. 329. Violeta Barbu, De bono coniugali, p. 68. 330. Nicolae Iorga, Documente privitoare la familia Cantacuzino, p. 108. 331. „Eu Ștefan ieromonahul, adeverez cu această carte a mea, că fericita Doamnă Elina Postelniceasa, fiind aproape de moarte și slabă de tot, m-a chemat pre mine
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
R.S. România, București, 1966, p. 294. 522. Vezi Ion Soare, Documente slavo-române păstrate în arhivele din Oltenia, Editura Conphys, Râmnicu Vâlcea, 2005, pp. 173-174, doc. nr. 7. 523. D.R.H. B țara Românească, vol. I, doc. nr. 240. 524. Violeta Barbu, De bono coniugali, pp. 147-150. 525. Violeta Barbu, op. cit., p. 163; Șarolta Solcan, Femeile..., pp. 98-99; Aurelia Sacerdoțeanu, „Din arhiva mănăstirii Cozia”, în Hrisovul, 1941, pp. 76-77. 526. în D.R.H. B. țara Românească, vol. XXX, doc. nr. 141. 527. Violeta Barbu, op. cit., p.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
București, 1998, p. 97; Irina Petraș, Știința morții, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995. 601. Vezi Petru Maior, Propovedanii la îngroparea oamenilor morți, Editura Elie Dăianu, Cluj, 1907, p. 17. 602. Vezi Ernest Bernea, op. cit., p. 91. 603. Vezi Violeta Barbu, De bono coniugali, pp. 154 și urm. 604. Vezi Dionisie din Furna, Carte de pictură, Editura Meridiane, București, 1979, p. 245. 605. Istoria artelor plastice în România, sub îngrijirea acad. George Oprescu, vol. II, Editura Meridiane, București, 1968, p. 72. 606. Ștefan
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
creștere și de supraviețuire) e faptul că partea intracelulară a receptorilor transmembranari (DIC în fig. 2-13) poate avea trei feluri de activități catalitice, respectiv de tip: a) tirozin-kinazic (EGF, PDGF, insulină ș.a.) b) serin-treonin-kinazic, cazul membrilor familiei activinelor precum BMP (Bone Morphogenetic Proteine), TGFβ (Transforming Growth Factor β) ș.a. c) imunoglobulinic (cum se știe domeniul IG este prezent în structura anticorpilor). Din multitudinea de cazuri particulare în care se poate urmări transducția diferitelor semnale ce intervin, fie activator, fie inhibitor, asupra
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
orchestrată de PCR prin care s-a ajuns la orânduirea socialistă. Literatura didactică oglindește cu oarecare fidelitate mutațiile hermeneutice survenite în frontul avangardistic al reflecției istoriografice. Manualul de Istoria Patriei din 1966, tributar încă logicii antinaționaliste a patrotismului socialist, reproduce bona fide versiunea pur marxistă a evenimentului prezentă în textul lui Roller, unde se vorbește despre "Răscoala țăranilor sub conducerea lui Horia, Cloșca și Crișan" (Roller, 1952, p. 274). Sub același titlu și aceeași interpretare este prezentată răscoala țărănească în manualul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ale organizației evidențiază voința comună a tuturor statelor de a înfrunta direct terorismul sub toate formele sale și în toate manifestările sale, oricare ar fi autorii, locurile și scopurile sale, el nu mai poate fi tolerat și trebuie condamnat". Qui bono, Cui prodest Tratatul politic de bază cu Republica Moldova Prof. univ. dr. AUREL PREDA* Summary The author of the study entitled "Qui bono, Cui prodest" is of the opinion that the perfect complementary between The Declaration of the Independence of the
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
oricare ar fi autorii, locurile și scopurile sale, el nu mai poate fi tolerat și trebuie condamnat". Qui bono, Cui prodest Tratatul politic de bază cu Republica Moldova Prof. univ. dr. AUREL PREDA* Summary The author of the study entitled "Qui bono, Cui prodest" is of the opinion that the perfect complementary between The Declaration of the Independence of the Republic of Moldavia, adopted by the Parliament at August, 27th 1991, in Chișinău, and The Declaration of Romanian Government on Recognition of
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cu idealurile și năzuințele sfinte ale poporului în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale". La ce bun, deci, să te căznești, irosindu-ți forțe și timp, să închei un tratat care ridică de la bun început întrebarea întrebărilor: qui bono, cui prodest?!, pentru că, nu-i așa, nimeni nu-și poate nega, fără a atrage blamul istoriei, propriul certificat de naștere, care este și rămâne documentul adoptat în condițiile acelei zile fierbinți și memorabile din 27 august. P.S. Jocul copilăros și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și "constituționalizarea" Dreptului Internațional 96 .Adrian Năstase, Drepturile omului: o abordare bazată pe valori 111 .Ion Diaconu, Convenția cadru pentru protecția minorităților naționale și minoritățile din Europa 128 .Ioan Maxim, Perspective în domeniul combaterii terorismului internațional 152 .Aurel Preda, Qui bono, Cui prodest Tratatul politic de bază cu Republica Moldova 161 .Andrei Popescu, Probleme juridice în atenția Conferinței Organizației Internaționale a Muncii din 2007 174 .Nicolae Turcu, Configurarea câmpului de incidență a Convenției de la Haga din 1986 asupra legii aplicabile contractelor de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
familiale. Ele au fost scandalizate de-a dreptul când au auzit apoi au și văzut că, după moartea rectorului, în august 1879, în loc să-și pună doliu și să-i facă parastasele, soția lui, Veronica Micle, și-a lăsat fetele cu bona și a fugit la București unde s-a afișat cu Mihai Eminescu. Între Cornelia Emilian și Veronica Micle a fost o relație de adversitate totală și, desigur, o rivalitate pe măsură. Acum, în 1893, după moartea lui Eminescu și a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
reprezintă, poate, versiunea etruscă a lui Tellus-Ghê; Manquxe "Manèu" (sau Manqurnaxe "Manèurna") pare Înrudită pe plan lingvistic cu zeița infernală latină Maniaxe "Mania", chiar dacă s-ar putea identifica și cu latinul Dispaterxe "Dispater"; Mlacucxe "Mlacu÷" Îi corespunde aproape sigur latinei Bona Deaxe "Bona Dea" și sabinei Cupraxe "Cupra"; Raqxe "Raè" pare să fie o zeitate a tinereții, pusă În legătură cu mantica; Alpanxe "Alpan" este o zeitate feminină ce aparține cercului Afroditei, dar titulară, așa cum indică inscripțiile și dedicațiile, a unui cult autonom
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
versiunea etruscă a lui Tellus-Ghê; Manquxe "Manèu" (sau Manqurnaxe "Manèurna") pare Înrudită pe plan lingvistic cu zeița infernală latină Maniaxe "Mania", chiar dacă s-ar putea identifica și cu latinul Dispaterxe "Dispater"; Mlacucxe "Mlacu÷" Îi corespunde aproape sigur latinei Bona Deaxe "Bona Dea" și sabinei Cupraxe "Cupra"; Raqxe "Raè" pare să fie o zeitate a tinereții, pusă În legătură cu mantica; Alpanxe "Alpan" este o zeitate feminină ce aparține cercului Afroditei, dar titulară, așa cum indică inscripțiile și dedicațiile, a unui cult autonom; Cilenxe "Cilen
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]