1,431 matches
-
și, fatalmente, căderea în monotonie. In „Moșii”, Caragiale le redă printr-o „tablă de materii”: „Turtă dulce - panorame - tricoloruri - bragă - baloane - soldați - mahalagioaice - lampioane - limonadă - fracuri - decorațiuni - decorați - donițe - menajerii - provinciali - fluiere - cerșetori - ciubere - cimpoaie - miniștri - pungași de buzunare - hărdaie - bone - doici - trăsuri - muzici - artifiții - fotografii la minut - comèdii”.5) Un recensămînt ironic, făcut cu aparentă indiferență, această enumerare se întinde pe un spațiu de vreo cinci ori mai mare decît al citatului de mai sus. Procedeul e - s-ar părea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
situații, urmând să evidențiem aici câteva aspecte generale referitoare la beneficiile practicării joggingului în condiții „speciale” de împingere a unui cărucior, în care se află un propriul bebeluș, precum și câteva aspecte referitoare la tehnica alergării. Beneficii pentru practicant (mamă, tată, bonă, bunic etc.): pentru toți pasionații de jogging posibilitatea de a nu întrerupe pentru o perioadă prea mare de timp practicarea joggingului, iar pentru mamă, posibilitatea reînceperii efortului fizic sportiv, după perioada sarcinii și lăuziei; alegerea unui mod util, plăcut și
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
voluntariat în viața personală și în existența comunității Spațiul public contemporan acordă o atenție din ce în ce mai mare implicării sociale și, mai ales, voluntariatului. În opinia mea, problema voluntariatului merită să fie dezbătută și înțeleasă în profunzime, orice tip de activitate pro bono contribuind în mare măsură nu numai la dezvoltarea personală, ci și la diminuarea decalajelor sociale. Există, pe de o parte, voci care condamnă acțiunile de voluntariat - în special pe acelea care se bucură de o largă vizibilitate, beneficiind de campanii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
deprindem responsabilitățile vieții de adult. Deși tradițională, din punctul nostru de vedere, această premisă este falsă, deoarece legitimează judecăți despre viitor bazându-se pe trecut, situație inacceptabilă astăzi, când viitorul nu mai seamănă cu trecutul; în acest sens, Edward de Bono notează: "Educația este prinsă în capcana tradiției. Cei care iau hotărârile își bazează experiența și valorile doar pe trecut. Dar lumea este în continuă schimbare. Într-o lume stabilă era suficient să predai "informații", deoarece lumea aceasta va dura toată
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
va dura toată viața studenților. Informațiile te învățau cum să procedezi. Gândirea era inutilă. Din nou, aceasta este o absurditate. Cunoașterea nu este suficientă. Aspectele creative, constructive, de proiectare și operaționale ale gândirii sunt la fel de importante ca și "cunoașterea"". (de Bono, 2007, p. 11) Trimiterile lui Edward de Bono la cei Trei (Socrate, Platon și Aristotel) sunt ușor ironice și inadecvate, deoarece toți la un loc și fiecare în parte au pledat pentru "cunoaștere" ca proces și nu pentru cunoaștere în
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
cum să procedezi. Gândirea era inutilă. Din nou, aceasta este o absurditate. Cunoașterea nu este suficientă. Aspectele creative, constructive, de proiectare și operaționale ale gândirii sunt la fel de importante ca și "cunoașterea"". (de Bono, 2007, p. 11) Trimiterile lui Edward de Bono la cei Trei (Socrate, Platon și Aristotel) sunt ușor ironice și inadecvate, deoarece toți la un loc și fiecare în parte au pledat pentru "cunoaștere" ca proces și nu pentru cunoaștere în sensul unui depozit de informații; amintim aici un
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
aminte. Cât despre înțelepciune, învățăceilor tăi tu nu le dai decât una părelnică, și nicidecum pe cea adevărată". (Platon, Phaidros, 1983, 274e-275a) Am spune că gândul platonic nu face decât să anticipeze ideile de mai târziu ale lui Edward de Bono, de vreme ce cărțile realmente sunt tipare ale gândirii altora și favorizează răspândirea și consolidarea acestor tipare (mai ales acele cărți numite manual, care fac parte dintr-un ansamblu cultural numit canon). Din perspectivă educațională jocul pare a avea o dublă valență
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
joacă în mod aproape natural, am zice), ci pentru adulți, care au învățat clipă de clipă costurile deconectării și riscul de a alege cărări nebătătorite. Reiese că jocul ar trebui reconsiderat mai ales din perspectiva educației adulților. Pentru Edward de Bono, gândirea funcționează în mod obișnuit prin reducerea necunoscutului la cunoscut; cu alte cuvinte, gândirea înseamnă căutarea și recunoașterea de tipare, adică de situații deja întâlnite, de trasee deja parcurse; am spune că gândirea încearcă să elimine pe cât posibil elementele de
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
un șablon este recunoscut, mintea i se adaptează și îl pune în aplicare nu mai este nevoie de gândire. Într-un fel, mintea noastră este o continuă căutare a acestor drumuri familiare care fac ca gândirea să devină inutilă". (de Bono, 2007, p. 45) Dar căutarea de șabloane acționează de multe ori restrictiv, obligând situații noi să intre în tipare vechi, ceea ce înseamnă că tiparele noi sunt rezultatul conflictului între tipare relativ diferite sau constatarea unei greșeli evidente, care contrazice un
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
mintea nu mai trebuie să analizeze sau să selecteze informațiile. Este necesar doar să existe suficiente informații pentru a declanșa tiparul. Atunci mintea urmează în mod automat tiparul, în același mod în care un șofer parcurge un drum familiar". (de Bono, 2007, p. 52) Tiparele modifică percepția, ceea ce înseamnă că mintea parcurge doar traseele cunoscute și selectează acele informații care consolidează tiparele existente; mintea alege siguranța, cunoscutul și caută să elimine de la sine necunoscutul, asimilat cu potențiale pericole; dar noutatea este
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și caută să elimine de la sine necunoscutul, asimilat cu potențiale pericole; dar noutatea este rezultatul ieșirii din tipare, a trecerii de la tipare vechi la tipare noi, mai performante; în acest proces dificil, de trecere la alte tipare, consideră Edward de Bono, intervin câteva mecanisme: greșeala, accidentul și umorul. În plus, adăugăm noi, intervine jocul, care utilizează alte tipare, generând astfel o stare de conflict între tiparele obișnuinței cotidiene și tiparele jocului. Jocul conține în sine un potențial imens de provocare, motiv
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
dăunătoare. Acestea vor deveni mai slabe, vor muri sau vor sări în aer. Ne-am tot fragilizat economia, sănătatea, viața politică, educația, aproape totul, suprimând aleatoriul și volatilitatea". (Taleb, 2014, p. 17) Într-un astfel de context, afirmă Edward de Bono, modul în care funcționează de obicei mintea noastră este ineficient și inadecvat: "Experiența noastră formează anumite concepte, tipare și structuri. Urmăm un anumit tipar stabilit. Pentru a progresa, s-ar putea să fie nevoie să adoptăm un alt tipar, care
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
tipar stabilit. Pentru a progresa, s-ar putea să fie nevoie să adoptăm un alt tipar, care corespunde mai bine situațiilor cu care ne confruntăm. Însă noi nu avem mecanisme pentru modificarea tiparelor, astfel încât progresul este chinuitor de lent". (de Bono, 2007, p. 66) Mintea creează rutine, caută elementele cunoscute și modalitățile de acțiune care s-au dovedit utile în circumstanțe pe care ajunge să le considere prin eliminări mai mult sau mai puțin adecvate, identice; dar noutatea are în ea
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
cunoscute și modalitățile de acțiune care s-au dovedit utile în circumstanțe pe care ajunge să le considere prin eliminări mai mult sau mai puțin adecvate, identice; dar noutatea are în ea un element de provocare pe care Edward de Bono nu l-a luat în calcul declanșează agresivitatea exploratorie, nevoia de confruntare cu necunoscutul din rațiuni ludice (în cazuri benigne), sau de supraviețuire (în cazuri majore). Agresivitatea asigură suportul energetic pentru creativitate, pentru delimitarea a ceea ce este permis de ceea ce
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ale alterității, București, Editura Paralela 45. Bauman, Zygmunt. (2000). Modernitatea lichidă, București, Editura Antet. Bauman, Zygmunt. (2000).Etica postmodernă, Timișoara, Editura Amarcord. Biesta, Gert. (2006). Beyond Learning, Boulder/London, Paradigm Publishers. Bochenski, J.M. (1992). Ce este autoritatea?, București, Editura Humanitas. Bono de, Edward. (2007). Cursul de gândire al lui Edward de Bono, București, Editura Curtea Veche. Botton de, Alain. (2013). Religia pentru atei, București, Editura Vellant. Carr, Nicholas. (2012). Superficialii. Efectele internetului asupra creierului uman, București, Editura Publica. Carrière, Jean-Claude/Eco
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
București, Editura Antet. Bauman, Zygmunt. (2000).Etica postmodernă, Timișoara, Editura Amarcord. Biesta, Gert. (2006). Beyond Learning, Boulder/London, Paradigm Publishers. Bochenski, J.M. (1992). Ce este autoritatea?, București, Editura Humanitas. Bono de, Edward. (2007). Cursul de gândire al lui Edward de Bono, București, Editura Curtea Veche. Botton de, Alain. (2013). Religia pentru atei, București, Editura Vellant. Carr, Nicholas. (2012). Superficialii. Efectele internetului asupra creierului uman, București, Editura Publica. Carrière, Jean-Claude/Eco, Umberto (2010). Nu sperați că veți scăpa de cărți. Convorbiri moderate
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
România". Într-o scrisoare către Delavrancea se recunoaște a fi "nepotul unui grec bucătar", postură din care va declara război parvenitismului: Am să-i aranjez eu pe parveniții care [...] au mîncat în copilărie du cacao, dat cu lingurița de vro bonă", angajîndu-se uneori în curse sinucigașe pentru posturi ale respectabilității: își mobilizează cunoscuții pentru a putea ocupa un loc în comitetul teatral, deși "postul e onorific să știi: e chestie de ambiț". Într-o scrisoare către Vlahuță, își va rememora situația
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
o totală docilitate prin veșnica ipostază a unei espectative aprobatoare (pristanda joc popular moldovenesc în care jucătorii nu avansează ci bat pasul pe loc). Numele personajului feminin a fost raportat la etimonul grecesc care înseamnă viață, adevărat fiind că domina bona a piesei e plină de vitalitate, însă în schița O conferință (1909) o regăsim într-o altă postură: este prezidenta Societății Protectoare a Muzelor Daco-Romane, a devenit venerabila madam Trahanache, trăiește mai mult la Paris, și în afară de asta este [...] ramolisită
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
concurs fără consecințe, cîștigat de arh. Al. Zamfiropol. Iată, de pildă, continuarea nostalgiei "reziduale" a Romei dâmbovițene, atât de prezente în deceniul anterior și revizitată de propaganda de război, în felul în care motto-urile proiectelor de concurs sunt formulate: Bona Fidae, SPQR, Regi et Urbi, De la împăratul Traian la regele Carol
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
orchestrată de PCR prin care s-a ajuns la orânduirea socialistă. Literatura didactică oglindește cu oarecare fidelitate mutațiile hermeneutice survenite în frontul avangardistic al reflecției istoriografice. Manualul de Istoria Patriei din 1966, tributar încă logicii antinaționaliste a patrotismului socialist, reproduce bona fide versiunea pur marxistă a evenimentului prezentă în textul lui Roller, unde se vorbește despre "Răscoala țăranilor sub conducerea lui Horia, Cloșca și Crișan" (Roller, 1952, p. 274). Sub același titlu și aceeași interpretare este prezentată răscoala țărănească în manualul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
familiale. Ele au fost scandalizate de-a dreptul când au auzit apoi au și văzut că, după moartea rectorului, în august 1879, în loc să-și pună doliu și să-i facă parastasele, soția lui, Veronica Micle, și-a lăsat fetele cu bona și a fugit la București unde s-a afișat cu Mihai Eminescu. Între Cornelia Emilian și Veronica Micle a fost o relație de adversitate totală și, desigur, o rivalitate pe măsură. Acum, în 1893, după moartea lui Eminescu și a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
decât întâlnirea care ne leagă de noi și de ceilalți. (D'Ansembourg, 2008, p. 92). Este extrem de util să conștientizăm temeiul emoțional-afectiv al întâlnirilor noastre. El afectează deciziile, alegerile și relațiile noastre interpersonale. În consens cu A. Damasio (2010), De Bono (2008) arată faptul că dacă nu am avea emoții și sentimente ne-ar fi foarte dificil să facem alegeri și să luăm decizii. Ele reprezintă modul nostru de a atribui valori situațiilor (personale și/sau relaționale/sociale) (De Bono, p.
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
De Bono (2008) arată faptul că dacă nu am avea emoții și sentimente ne-ar fi foarte dificil să facem alegeri și să luăm decizii. Ele reprezintă modul nostru de a atribui valori situațiilor (personale și/sau relaționale/sociale) (De Bono, p. 127). În ultimă instanță, toate alegerile, deciziile și relațiile noastre au la bază dispozițiile, emoțiile și sentimentele noastre. Altfel spus, viața emoțională ne dirijează alegerile, deciziile, opțiunile, criteriile, raporturile cu noi și cu semenii (Filliozat, 2006b, p. 13). Ele
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Gamea People Play. The Psychology of Human Relationship, Londra, Penguin Books. Boncu, Șt. (2006), Negocierea și medierea. Perspective psihologice, Iași, Institutul European. Boncu, Șt. (2005), Relații interpersonale, Iași, Institutul European Boncu, Șt. (2002), Psihologia influenței sociale, Iași, Editura Polirom. De Bono, Ed. (2008), Cum să avem o minte armonioasă, București, Editura Curtea Veche. Bouchard, N. (2006), Rezolvarea conflictelor la serviciu, Iași, Editura Polirom. Boudon, R. (1998), Efectele perverse și ordinea socială, București, Editura EUROSONG & BOOK. Bouillerce, B., Rousseau, Fr. (2000), Cum
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
numai unul este infectat cu virusul HIV pe cînd celalalt copil este bine sănătos . O altă formă de îndepărtare între copii și părinți se întîlnește în familiile cu mulți copii . O altă formă de boală este creșterea copiilor cu o bonă. De obicei persoanele brunete cu ochi negri, sunt foarte Yin, foarte iubitoare și de aceea erau preferate în creștera copiilor mici. Acești copii sunt în genere cu un grad mai ridicat bolnavi, boală ce se manifestă și pe afectiv prin
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]