1,859 matches
-
mă fac nevăzută în aglomerație. Aș putea să scap. Dar acum m-a făcut foarte curioasă. De ce ar vrea Elinor să discute cu mine? Mulțimea se împrăștie și rămânem uitându-ne una la alta. — Te rog. Arată din cap spre bordura trotuarului. Ne așteaptă mașina. — OK, zic, ridicând vag din umeri. Vin. În clipa în care intrăm în limuzina luxoasă, spaima începe să-mi dispară. În timp ce îi scrutez chipul palid și impenetrabil al lui Elinor, teroarea se transformă treptat în ura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
care acoperă în cea mai mare parte apele oceanice de aici. Între domeniile terestre, deșerturile reci sunt mai slab reprezentate decât în emisfera sudică, fiind prezente doar în unele din insulele Oceanului Arctic, în timp ce tundra este larg răspândită în întreaga bordură continentală nordică a Americii de Nord și Eurasiei. În emisfera sudică situația este inversă, cu o predominare a domeniului glaciar, reprezentat de vastul deșert Antarctic, iar mediul oceanic caracteristic Oceanului Austral diferă din multe puncte de vedere de cel al Oceanului Înghețat
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
acestei mări au fost descoperite rezerve de hidrocarburi, ce reprezintă de fapt o continuare a Bazinului petrolier al Siberiei de Vest. Una din problemele cu care se confruntă acest spațiu acvatic este contaminarea radioactivă. Marea Laptev continuă spre est această bordură de mări componente ale Bazinului Arctic, desfășurându-se între Peninsula Taimâr și insula Severnaia Zemlea în vest și insula Noua Siberie în est. În zona de țărm, o impresionantă deltă întâlnim la vărsarea fluviului Lena. În perioada august septembrie marea
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
maritimus) fiind cel mai important reprezentant, întâlnit în Svalbard și Franz Josef, precum și în Novaia Zemlea. III.3.1. TUNDRA ARCTICĂ Tundra reprezintă un sistem de formațiuni ierboase, subarbustive și arbustive scunde, deschise, formate în condițiile unui climat rece, ocupând bordura nordică a Penisulei Scandinavia, Peninsula Kola, o fâșie de lățimi variabile în lungul țărmului euro-asiatic și nord american, precum și o parte a insulelor din Arhipelagul Arctic, Islanda etc. Limita sudică a tundrei este data de izoterma de 10șC a lunii
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
uscatul continental de la sud de calota glaciară până la latitudinea localității Szeged din Ungaria și latitudinea Mării Azov (care atunci era uscat). Mai departe, în Asia, permafrostul se extindea la sud până la sud de Beijing. În America de Nord permafrostul ocupa doar o bordură îngustă situată la sud de calota glaciară, amplasată la latitudinea statelor New Jersey, Iowa de sud și nordul statului Missouri. Monitorizarea atentă a permafrostului în ultimele decenii arată modificări profunde care s-au produs în acest strat înghețat de sol
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
REGIONALE Predominarea mediilor oceanice este clară în regiunea Arctica, prin prezența Oceanului Înghețat de Nord, însă nici mediile terestre nu lipsesc, fie că este vorba de mediile din insulele și arhipelagurile din ocean sau din apropierea continentelor, sau de mediile de pe bordura nordică a uscatului continental propriu-zis. În cadrul Arcticii s-ar putea separa mai multe regiuni continentale, fiecare cu individualitatea și trăsăturile caracteristice pe care vom încerca să le prezentăm în continuare. Groenlanda Canada arctică Scandinavia arctică Rusia arctică Aceste regiuni de
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
cele trei așezări omenești din insulă: Alert, Eureka, Grise Fiord. Insula Țara lui Baffin este cea mai mare insulă din Arhipelagul Arctic Canadian, întinzându-se pe 1600km lungime oarecum paralel cu insula Groenlanda. Relieful său este predominant muntos, cu o bordură litorală de câmpie, mai dezvoltată pe latura vestică. Altitudinea maximă din insulă este de 2591m în Penny Highlands, în Peninsula Cumberland. Și aici se întâlnesc ghețari de calotă, ceva mai reduși ca dimensiuni față de cei din Ellesmere. În extremitatea sudică
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
venirea coloniștilor pe această insulă de acum 1100 ani, cu efecte serioase privind eroziuea solului. ISLANDA Ring Road Lungime totală: 1337 km Dată în folosință: 1974 Populația Islandei numără cca. 320.000 locuitori și este concentrată aproape exclusiv pe o bordură ce înconjură insula, aproape de zona de țărm. Din totalul populației peste 1/3 locuiește in capitala țării, Reykjavik. Economia Islandei este bazată în principal pe trei elemente: pescuitul, valorificarea resurselor energetice naturale (hidroenergia și energia geotermală) și activitățile turistice stimulate
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
rezultă o creștere a suprafețelor împădurite, pădurile au de cele mai multe ori specii noi, diferite față de pădurile originale caracteristice acestui teritoriu. III.3.2.4. RUSIA ARCTICĂ Pe continentul euroasiatic, zona rece este cea mai bine reprezentată în Rusia, incluzând o bordură europeană nordică de uscat ce se extinde din Peninsula Kola până la Munții Ural, extinzându-se apoi spre est în partea asiatică din nordul Siberiei ca o bordură continuă până la Strâmtoarea Bering. La aceste teritorii continentale se adaugă insulele din Oceanul Arctic
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
continentul euroasiatic, zona rece este cea mai bine reprezentată în Rusia, incluzând o bordură europeană nordică de uscat ce se extinde din Peninsula Kola până la Munții Ural, extinzându-se apoi spre est în partea asiatică din nordul Siberiei ca o bordură continuă până la Strâmtoarea Bering. La aceste teritorii continentale se adaugă insulele din Oceanul Arctic (Franz Josef, Novaia Zemlea, Severnaia Zemlea, Noua Siberie, Vranghel). Pe teritoriul asiatic, climatul aspru se extinde mult la sud, în Siberia, în limitele zonei climatice temperate, ca
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
sudică, cu o extensiune ceva mai mare în Europa meridională, unde se extinde până la 44 45șN. Aici, în Europa, cât și în Asia de vest, climatul subtropical ocupă areale mai extinse, iar în rest este întâlnit mai cu seamă pe bordura vestică a continentelor America de Nord (California), America de Sud (partea centrală a statului Chile), Africa (Provincia Capului) și Australia (extremitatea sud-vestică, inclusiv regiunea Adelaide). De regulă, extinderea zonei subtropicale spre est este împiedicată de prezența unor lanțuri muntoase. Valorile mari ale insolației, care
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
păduri pluviale), care se dezvoltă în condițiile unui climat foarte umed (1000 3000mm/an), cu veri răcoroase și ierni blânde, sunt luxuriante, greu de străbătut din cauza trunchiurilor de arbori doborâți și a stratului arbustiv bine dezvoltat. Aceste păduri formează o bordură care însoțește țărmul pacific din sudul Alaskăi până în California. Lățimea acestei benzi de pădure variază de la câțiva km la cca. 500 km, iar în altitudine poate fi întâlnită de la 0 la cca. 1500m. Aceste păduri pacifice sunt relativ sărace în ceea ce privește
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
pe platourile Cordilierilor din limitele pădurii de conifere domină speciile de arbori mezofili, ca bradul Douglas, pinul galben (Pinus ponderosa). Pădurile boreale pacifice se prelungesc spre sud cu o pădure de conifere subtropicală, care ajunge până la 35șN, rezultând așadar această bordură continuă de pădure din Alaska până în California, desfășurată pe o lungime de peste 3800km. Deși se dezvoltă într-un climat total diferit decât taigaua, vom face în continuare o scurtă caracterizare a acestei păduri subtropicale, având în vedere că ne aflăm
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
din alte zone ale Podișului Moldovei. Sumanul, o piesă de îmbrăcăminte cu specific moldovenesc, era aici prevăzut cu falduri și o bogată ornamentație.Încălțămintea era constituită din opinci, dar și din ciubote, iar pe cap se purta glugă, pălărie cu bordură lată sau căciulă țuguiată.Prin structura sa morfologică, acest tip de port popular reprezintă o variantă a portului popular românesc. La începutul sec. XX se mai purtau încă, străvechile costume populare, însă, în prezent,doar cu greu se mai pot
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
la dimensiunea sa anterioară, faceți click pe butonul Restabilire (acesta apare în locul butonului Maximizare) sau faceți dublu click pe bara de titlu a ferestrei. Pentru a redimensiona o fereastră (a o face mai mica sau mai mare), indicați spre oricare bordură sau colț al ferestrei. Atunci când indicatorul mouse-ului devine o săgeata cu doua capete glisați bordura sau colțul pentru a strâmta sau a lărgi fereastra. O fereastra maximizată nu poate fi redimensionată. Trebuie mai întai să o restabiliți la dimensiunea ei
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
unite între ele cu o bucată de pânză de doc, tare decolorată și obosită de timp, ca și proprietarii lor, pensionari în cele mai multe cazuri. Cei care nu aveau un scaun prevăzut pentru învingerea oboselii trupului încep să se rezeme de bordura trotuarului sau de trunchiurile copacilor din jur. La fel ca în decembrie anul trecut, asist la dispute cu privire la numărul, par sau impar, de fire de flori ce se cuvine a fi oferit la raclă. „Asta din față de ce are trei
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Grupul se urcă în mașini, cu oalele sale de lut, bidoane goale de vin și saci de plastic plini de resturi diverse. Toată acțiunea a durat cam 30-40 de minute, pe ceas. Eu rămân în zonă, mă așez pe o bordură și continui să privesc RÂNDUL, așa cum curge el ca o apă liniștită spre baldachinul cu raclele celor doi sfinți expuși acolo. Când se ridică penultima barieră metalică înainte de final, jandarmul plasat acolo lasă să treacă maximum 40-50 de persoane, numărându
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mai dat drumul.” Traversez Bulevardul Regina Maria și mă apropii de o vânzătoare de semințe. Are cam 60 de ani, fuste largi, un tulpan colorat pe cap, este chiar vânzătoare de semințe tipică pentru orașul București. Femeia stă rezemată pe bordura lată a zidului unei case de secol XIX din zonă, lăsată intenționat să se ruineze și să se distrugă, așa cum se întâmplă de fapt cu toate imobilele mai vechi din zonă. Este ora 23.00, traficul este mai potolit acum
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
din mașina lor de aprovizionare logistică, cred că se pregătesc să se retragă și au intrat și ei în logica pelerină a darului dezinteresat. Primesc un pahar de ceai, este foarte dulce, mulțumesc și mă așez cu grijă pe o bordură din apropiere. O cerșetoare se apropie de mine, cam 25 de ani, îmbrăcată cu o fustă violet cu paiete argintii, mă întreabă vorbind gutural, căznit, de unde am ceai. După ce răspund, se repede la jandarmi, ia un ceai și revine lângă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pantofi de sport, de tip adidas, comozi. Unul dintre cei de aici purta atârnată în jurul gâtului o cruce destul de mare din lemn de cireș, vizibil expusă privirilor. Convingere personală sau accesoriu de „camuflaj”, util în practica meseriei pe teren ? Pe bordura înaltă de granit s-a așezat un vânzător de cute (pietre) de ascuțit coasa. Bărbatul este mic, slab, ascuțit, poartă pe cap o pălăriuță verde cu pană de fazan, așa cum am mai văzut doar la paznicii forestieri, plus un rucsac
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
urbani” din jurul meu nu sunt echipați cu scaune pliante, nu au nici încălțăminte lejeră, călduroasă. Două tinere rroma, îmbrăcate din cap până în picioare în plastic roz, nu mai pot suporta durerea fizică produsă de așteptare, așa că se folosesc de o bordură mai înaltă pentru a-și scoate din picioare pantofii de sport contrafăcuți marca Puma. Le-au și înghețat picioarele, în plus, așa că acum își masează reciproc și energic degetele. Nu știu de ce îmi sare în ochi acest detaliu, șosetele fetelor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
urmă, jandarmii, știu din experiența anilor anteriori că cei care sosesc la această oră au un grad de indecizie foarte mare, mulți renunță doar după câteva ore de așteptare sau chiar mai puțin. Odată instalați în rând, pelerinii stau pe bordura înaltă a bulevardului, fumează sprijiniți de gardurile metalice sau de stâlpii de iluminat, beau cafea în pahare mici de plastic, cumpărate de la puzderia de magazine „cu-de-toate” din apropiere, deschise acum și pe timpul nopții. Nu se consumă însă alcool, nici măcar pe
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu care au venit, ascunși de ochii celor din jur. Eu consum sarmalele pe care le-am primit (cred că erau prea multe porții disponibile, de obicei ele nu se împart celor care coboară dealul) pe „linia cerșetorilor”, mai exact bordura înaltă de la jumătatea scuarului plin de iarbă care traversează exact pe jumătate Dealul. I-am spus „linia cerșetorilor” deoarece aici sunt înșirați, ca mărgelele pe ață, zeci de cerșetori, care mai de care mai interesant și inventiv în expunerea infirmităților
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pe Dealul Patriarhiei. Nu știu de ce, dar îmi vine să strig de bucurie. Abia acum cred că am înțeles ce este pelerinajul, îmi vine să scriu și eu pe o bucată de carton murdar, cu scrisul chinuit al celor de pe bordură : „Sunt pelerin”. Fata a plecat. În zare lucesc în mii de ape reclamele luminoase de pe magazinul Unirea, devenit el însuși un imens cearșaf publicitar. Se mai văd ici și colo becurile economice ale tarabelor care vând suveniruri religioase, masate lângă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nu doar episodul cu primarul. Îmi atrage atenția o tânără de la o televiziune locală, însoțită de un reporter care filmează de aproape fiecare gest, fiecare îmbucătură ale unui bătrân de la țară, care încearcă să mănânce sarmale pe un colț de bordură. Filmez echipa, la rândul meu. Tânăra se simte vizată, lasă microfonul din mână, se îndreaptă cu pași hotărâți spre mine și mă întreabă : „De ce ne filmați ?”. Eu răspund că este spațiu public, este dreptul meu să o fac, așa cum o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]