3,270 matches
-
folclor, ST, 1977, 5; Nicolae Bot, „Războiul pentru Independență în viziunea populară”, ST, 1977, 5; Rodica Florea, „Războiul pentru Independență în viziunea populară”, RITL, 1977, 3; C. Negreanu, „Ideea de dreptate și libertate în cântecul popular”, LL, 1989, 3; Livia Bot, „Ideea de dreptate și libertate în cântecul popular”, AAF, 1991, 346-347; Nicolae Panea, Domnul profesor, „Suflet oltenesc”, 1994, 2; Datcu, Dicț. etnolog., II, 168-169; Firan, Profiluri, II, 178-180. I.D.
POPESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288923_a_290252]
-
paginile publicațiilor la care a colaborat. Așa încât restituirea scrierilor sale în volumul Pagini de critică (1988), alcătuit de Marian Papahagi, este considerată „o ediție îndelung așteptată”, „un act de dreptate” și „un act necesar mișcării ideilor, în critica actuală” (Ioana Bot). Comentatorii observă, pe temeiul textelor, o preferință pentru interpretarea prozei, evidentă atât în eseuri succinte și pătrunzătoare, ca Spiritul epopeic, Paradoxul povestirii sau Arhetipuri ale personajelor sadoveniene, cât și în studiul, de altă anvergură, intitulat Surse ale fantasticului în proza
RADU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289094_a_290423]
-
ECH, 1973, 5-6; Marcel Runcanu, Ne rămân amintirile, ECH, 1973, 5-6; Aurel Șorobetea, Pia, ECH, 1973, 5-6; Adrian Popescu, Pia, ECH, 1975, 6; Aurel Șorobetea, Pietà, ECH, 1976, 6-7; Petrescu, Configurații, 44; Adriana Babeți, Textul întrerupt, O, 1988, 31; Ioana Bot, O ediție îndelung așteptată, TR, 1988, 32; Val Condurache, „Echinox”. Dialog, CL, 1988, 10; Grigurcu, Peisaj, II, 314-318; Ulici, Lit. rom., I, 530-531; Carmen Varfalvi-Berinde, Olimpia Radu, ECH, 1994, 1-3; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 274; Petraș
RADU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289094_a_290423]
-
Martin, Pitești, 2002; Maria-Ana Tupan, Discursul postmodern, București, 2002; Gheorghe Crăciun, Literatura - posibilități și limite postmoderne, OC, 2003, 176; Dumitru Chioaru, După postmodernism: neantul sau un nou clasicism?, OC, 2003, 176; Ioana Em. Petrescu, Modernism/postmodernism: o ipoteză, îngr. Ioana Bot, Cluj-Napoca, 2003; Marian Victor Buciu, Panorama literaturii române în secolul XX, vol. I: Poezia, Craiova, 2003, 56-219; Ciprian Șiulea, Retori, simulacre, imposturi, București, 2003, 185-218. N.Br.
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
Silvia Urdea, „Iepurele sub acoperiș”, VTRA, 1973, 8; Constantin M. Popa, „Un loc printre voi”, R, 1977, 4; Radu Mareș, „Un loc printre voi”, TR, 1977, 17; Popa, Dicț. lit. (1977), 471; Radu Mareș, Dan Rebreanu, TR, 1983, 50; Ioana Bot, Cinci nuvele, TR, 1987, 2; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 278-279; Dicț. scriit. rom., IV, 51-52; Mircea Popa, „Domnul singur și femeia nimănui”, „Adevărul de Cluj”, 2003, 3983; Marin Oprea, Scriitorul și publicistul Dan Rebreanu la 70
REBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289161_a_290490]
-
trece timpul șuierând. // Jos în magazinul cu /armăsari ciupind nevroze, / ies copilele din poze / și argintul se făcu // cel puțin cât steaua, lin / deznodându-se din cercuri / și-acea vineri era miercuri, / iarba aceea caolin, // Te opui și dă din bot / din femeie malul, briza / mă uitam cum trece criza”. Verva lexicală și complicarea barocă a textelor pot transforma un crochiu într-o construcție agreabil-enigmatică, etalând un manierism gratuit: „gheparzi pereche azurii (sau poate eu doar cifre pare accept prin ochiuri
NEAGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288386_a_289715]
-
Martin, Un tratat de ontologie a stilurilor artistice, VR, 1987, 10; Vasile, Conceptul, 249-250; Lovinescu, Unde scurte, I, 392-394; Nicolae Florescu, La despărțirea de Edgar Papu, RL, 1993, 14; Mircea Popa, Edgar Papu - erudiție și valoare, TR, 1993, 15; Ioana Bot, Despre iubire și umilință, ST, 1993, 6; Grigurcu, Peisaj, I, 7-10; Simuț, Incursiuni, 118-126; Dicț. esențial, 618-621; Manolescu, Lista, III, 55-63; Mircea Martin, Cultura română între comunism și naționalism (II), „22”, 2002, 44; Florin Mihăilescu, De la proletcultism la postmodernism, Constanța
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
29; George Muntean, „Cezar Bolliac”, CNT, 1966, 31; M. N. Rusu, „Cezar Bolliac”, LCF, 1966, 35; H. Zalis, „Cezar Bolliac”, „Romanian Review”, 1967, 2; Marin Bucur, „Cezar Bolliac”, RITL, 1967, 3; Constantin Cubleșan, „Heinrich von Kleist”, TR, 1968, 13; Nicolae Bot, „Literatura populară română”, „Jahrbuch für Volksliedforschung” (Berlin), 1968, 15; I. Taloș, „Literatura populară română”, TR, 1968, 42; Piru, Panorama, 525-527; I. Oprișan, „Literatura populară română”, RITL, 1969, 2; Beberi, Lumea, 146-153; Perpessicius, Lecturi, 75-82; Nicolae Balotă, „Scriitorii și înțelesurile vieții
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
asemenea sfaturi, moralistul nu își ascunde o simpatică trufie: „Eu mă înalț tot mai drept, tot mai sus spre văzduhul albastru și limpede al speculației precise, neîndurate și - nădăjduiesc - al marii creații. Condiția primordială: menținerea singurătății și zăgăzuirea, dând peste bot, la orice încercare de intimitate a oamenilor mediocri. Iubesc tot mai mult pomii, plantele și animalele. Munca și copiii sunt două coordonate arhisuficiente pentru viață.” Ieșit din închisoare, P. a publicat o carte despre Brâncuși (1967), în care reia ideile
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
fost cuvântul), noul psalmist încearcă o dezolare atât de mare, în clipele când are sentimentul că „nu se poate”, încât nu ezită să reproclame (după Nietzsche) moartea lui Dumnezeu: „El a murit cu totul, / ștergeți-vă cu albe ștergare mâna, botul, / adio, Dumnezu a fost ucis” (Alt fiu). Însă chiar și dispărut, „părintele” continuă să fie dorit. Proferând blasfemii („Rușine, dumnezeule de bâlci”), poetul nu își poate, prin aceasta, extirpa „pofta de dumnezeire”, simțul pentru sacru. O anume „biserică de frig
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
genurilor, lucrarea vizează recontextualizarea Țiganiadei în plan european, scoțând în relief originalitatea scriitorului român. Primită entuziast de critică, monografia a devenit un reper în domeniu. În 1978 P. publică studiul Eminescu. Modele cosmologice și viziune poetică (reeditat postum de Ioana Bot, în 1994, cu titlul propus inițial de autoare: Eminescu, poet tragic), primul dintr-o serie de referință. Alături de Eminescu și mutațiile poeziei românești (1989) și de Ion Barbu și poetica postmodernismului (carte publicată postum, în 1993), cercetarea jalonează traseul unei
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
să dea seama de destinul lor atât de dependent de cititor și de disciplina lecturii sale. ION VLAD SCRIERI: Ion Budai-Deleanu și eposul comic, Cluj-Napoca, 1974; Eminescu. Modele cosmologice și viziune poetică, București, 1978; ed. (Eminescu, poet tragic), îngr. Ioana Bot, Iași, 1994; Configurații, Cluj-Napoca, 1981; Eminescu și mutațiile poeziei românești, Cluj-Napoca, 1989; Cursul Eminescu, îngr. Ioana Bot, Cluj-Napoca, 1991; Ion Barbu și poetica postmodernismului, București, 1993; Molestarea fluturilor interzisă, îngr. și postfață Ioana Bot, București, 1998; Modernism/postmodernism. O ipoteză
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
VLAD SCRIERI: Ion Budai-Deleanu și eposul comic, Cluj-Napoca, 1974; Eminescu. Modele cosmologice și viziune poetică, București, 1978; ed. (Eminescu, poet tragic), îngr. Ioana Bot, Iași, 1994; Configurații, Cluj-Napoca, 1981; Eminescu și mutațiile poeziei românești, Cluj-Napoca, 1989; Cursul Eminescu, îngr. Ioana Bot, Cluj-Napoca, 1991; Ion Barbu și poetica postmodernismului, București, 1993; Molestarea fluturilor interzisă, îngr. și postfață Ioana Bot, București, 1998; Modernism/postmodernism. O ipoteză, îngr., introd. și postfață Ioana Bot, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: D. Popovici, Poezia lui Eminescu, pref. edit., București
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
ed. (Eminescu, poet tragic), îngr. Ioana Bot, Iași, 1994; Configurații, Cluj-Napoca, 1981; Eminescu și mutațiile poeziei românești, Cluj-Napoca, 1989; Cursul Eminescu, îngr. Ioana Bot, Cluj-Napoca, 1991; Ion Barbu și poetica postmodernismului, București, 1993; Molestarea fluturilor interzisă, îngr. și postfață Ioana Bot, București, 1998; Modernism/postmodernism. O ipoteză, îngr., introd. și postfață Ioana Bot, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: D. Popovici, Poezia lui Eminescu, pref. edit., București, 1969, Romantismul românesc (1829-1840), cuvânt înainte Tudor Vianu, pref. Dan Simonescu, București, 1969, Studii literare, I-VI
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
Eminescu și mutațiile poeziei românești, Cluj-Napoca, 1989; Cursul Eminescu, îngr. Ioana Bot, Cluj-Napoca, 1991; Ion Barbu și poetica postmodernismului, București, 1993; Molestarea fluturilor interzisă, îngr. și postfață Ioana Bot, București, 1998; Modernism/postmodernism. O ipoteză, îngr., introd. și postfață Ioana Bot, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: D. Popovici, Poezia lui Eminescu, pref. edit., București, 1969, Romantismul românesc (1829-1840), cuvânt înainte Tudor Vianu, pref. Dan Simonescu, București, 1969, Studii literare, I-VI, postfață Aurel Martin, Cluj, 1972-1989; Ion Budai-Deleanu, Țiganiada, introd. edit., Cluj-Napoca, 1984
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
Dumitriu, Rigoare și subtilitate, RL, 1982, 9; Cornel Robu, Lectura între fragment și sistem, TR, 1983, 18; Scarlat, Ist. poeziei, II, 96-98; Cornel Ungureanu, Poezia românească văzută altfel, O, 1989, 39; Al. Cistelecan, Poezia după Eminescu, VTRA, 1989, 12; Ioana Bot, Poezia românească după Eminescu, ECH, 1990, 1-2; Monica Spiridon, Conceptul de Eminescu, R, 1990, 2; Sanda Cordoș, A douăsprezecea elegie, APF, 1990, 3-4; Alexandru Duțu, Vedere și viziune, VR, 1990, 3-4; Petru Poantă, O „integrală” a eminescologiei, TR, 1990, 24
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
poeziei românești”, TR, 1990, 42; Ion Vlad, Harul deplinei dăruiri, TR, 1990, 42; Regman, Nu numai, 284-286; Florin Manolescu, De la poetica vederii la poetica viziunii, CC, 1991, 10-12; Portret de grup cu Ioana Em. Petrescu, îngr. Diana Adamek și Ioana Bot, Cluj-Napoca, 1991; Mircea Popa, Întâlnire postumă cu Ioana Em. Petrescu, ST, 1992, 3; Ion Pop, Ion Barbu într-o nouă lectură, ST, 1994, 7-8; Ion Vlad, Conceptele poeticii moderne, TR, 1994, 48; Ulici, Lit. rom., I, 491-493; Ioana Bot, Trădarea
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
Ioana Bot, Cluj-Napoca, 1991; Mircea Popa, Întâlnire postumă cu Ioana Em. Petrescu, ST, 1992, 3; Ion Pop, Ion Barbu într-o nouă lectură, ST, 1994, 7-8; Ion Vlad, Conceptele poeticii moderne, TR, 1994, 48; Ulici, Lit. rom., I, 491-493; Ioana Bot, Trădarea cuvintelor, București, 1997, 26-38; Spiridon, Interpretarea, 192-203; Ileana Mălăncioiu, Mintea și inima, RL, 1999, 29; Nicolae Manolescu, O simplă amintire, RL, 1999, 29; Sanda Cordoș, O grație excepțională, APF, 2000, 10; Dicț.esențial, 648-650; Petraș, Panorama, 502-507; Pop, Viață
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
cercuri de aur/ și idolii ieșiți din peșteri/ clipeau buimaci/ în lumină/ și se clătinau între cer și pământ”; „Ciocneau la masa de piatră/ Noduroși uriași./ În bărbile lor/ stătea ghemuită fata laponă/ legănând urșii albi pe un picior/ încălzind boturi de ren cu o mână”. Izvorâtă din „ultima Thule” și ancorând într-o „reîntrupare a Walhallei”, această sagă a vitalității dezlănțuite („Când am pornit spre tine eram vis, / ochi de jivină, cearcăn de abis, / pământ și mare, piatră și scânteie
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
Să remarcăm mai Întâi varietatea generoasă a temelor tratate: diferențele dintre antropologia anglo-saxonă și etnologia europeană (John Cole), clivajul de identitate dintre Est și Vest (Marianne Mesnil), tribulațiile sociopolitice ale etnonimelor (Michael Herzfeld), mitul lui Eminescu și mitologia daco-romană (Ioana Bot), antropologia românească avant la lettre (Nicolae Constantinescu), șamanism și vrăjitorie În Europa Orientală (Giovanni Pizza), contextul sociopolitic al elaborării crucilor pictate de la Săpânța (Marinella Lörinczi), analiza etnofolclorică a ritului funerar din Maramureș (Ileana Benga și Oana Benga), semnificațiile identitare ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
implicațiile juridice, istorice și culturale ale corupției la români (Filippo M. Zerilli). Ca tematică generală, volumul abordează trei ,,obiecte” de studiu, și anume problematica identității la nivel epistemologic (J. Cole, M. Mesnil) și În jurul ideii de romanitate (M. Herzfeld, I. Bot), apoi reinterpretarea unora dintre lucrările clasice ale etnografiei și folclorului românesc (N. Constantinescu, G. Pizza) și a unor ,,artefacte” sau ritualuri revendicate În mod obișnuit ca ,,tradiționale” (M. Lörinczi, I. și O. Benga, V. Mihăilescu); Într-o ultimă secțiune, sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Rome” (Constantinopolul), capitală a ortodoxiei. Dimensiunea simbolică a romanitatății orientale Își poate afla, În opinia lui M. Herzfeld, un alt referent În raporturile (cu antecedente istorice, dar și cu noi implicații după 1990) dintre ortodoxie și romano-catolicism În România. Ioana Bot examinează În lirica lui Mihai Eminescu procesul de mitificare (propriu tradiției patriotice românești de după 1848) a cuceririi romane a Daciei. După ce (În Scrisoarea a III-a) Eminescu pune În antiteză grandoarea romană cu decadența contemporanilor săi - ,,Voi sunteți urmașii Romei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
podul de piatră de la Drobeta. Autoarea crede că nevoia unei ,,identități legitimate din tradiția națională” pentru statul modern român ar fi asigurat succesul ,,construcției identitare a lui Eminescu - poet național”. Critici ca Titu Maiorescu sau George Călinescu devin astfel, potrivit lui Bot, niște mythmakers, al căror discurs despre Eminescu apare drept o ,,transpunere de responsabilitate”. ,,Celebrarea” lui Eminescu, a ,,mitului” reprezentat (după părerea autoarei) de acesta are ca scop ,,stabilirea echilibrului cerut de o lume nouă, o nouă putere, o nouă ideologie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
e lo studio delle tradizioni popolari italiane” (Roma), 1936, 1-2; Ion Diaconu, „Flori din lirica populară”, „Ethnos”, 1941, fasc. 1; N. Bănescu, „Paralele folclorice” (greco-române), RI, 1944, 1-12; G. Pavelescu, „Paralele folclorice”, T, 1945, 1-2; Bârlea, Ist. folc., 497-501; Nicolae Bot, Tache Papahagi, AMET, 1977; Adrian Fochi, Profesorul Tache Papahagi, REF, 1977, 2; Traian Herseni, „Mic dicționar folcloric”, „Ethnologica”, 1979; Paul Simionescu, „Grai, folclor, etnografie”, REF, 1982, 2; Zamfira Mihail, Tache Papahagi, promotor al etnografiei comparate, REF, 1989, 4; Matilda Caragiu
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
firește”, „Litere nouă”, 2000, 10-11; Paul Cornea, O expertiză „haioasă” a prozei pașoptiste, OC, 2000, 7; Iulia Alexa, Bolliac, Odobescu, Spielberg și literatura, RL, 2001, 5; Dan Mănucă, „Cercetarea literară azi. Studii dedicate profesorului Paul Cornea”, LL, 2000, 1-2; Ioana Bot, Pentru o nouă istorie literară, ST, 2001, 2; Livius Ciocârlie, „Literatură și comunicare. Relația autor-cititor în proza pașoptistă și postpașoptistă”, LL, 2002, 1-2. N.M.
PAPADIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]