3,311 matches
-
nu încerca să judece. Îmbătrânit mult în acești doi ani, era mulțumit că ajunsese la reflecția asta foarte simplă: firește, puteau să nu iasă la arat, la semănat, dar atunci câmpurile se acopereau de cadavre. Iapa adormită dădu iarăși cu botul în crupa Vulpoiului, care își încetinise imperceptibil pasul. Era ceva ca un gust liniștitor de fericire, în încrederea pe care o arăta animalul acela tânăr ațipit. Nikolai respiră adânc, recunoscând atât mirosul reavăn al zăpezilor ascunse în viroage, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Iar când părăsise locul ăla mort, zărise o iapă legată de un copac. Abia se mai ținea pe picioare, iarba din jurul trunchiului era mâncată până dăduse de pământul gol, iar copacul nu mai avea scoarță până unde putuse ajunge cu botul. Se afla probabil acolo de mai multe zile... Aveau să iasă curând din pădure. Se ghicea deja câmpia, în ultima sclipire roșiatică a amurgului printre spațiile goale dintre crengi. Deodată, Vulpoiul își repetă manevra: cu capul plecat, cu ochii căutând
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
capetelor lor lipsite de apărare. Nikolai își închipui țipetele acelea, reîntoarcerea soldaților, lovitura de grație, tăcerea. Erau acolo oameni doborâți de gloanțe, în grabă, desigur, sau într-un gest de lehamite... Nikolai se întoarse spre Vulpoi, îl bătu ușurel peste bot și își spuse că fuseseră amândoi mai speriați de salturile micului animal carnivor negru, care rodea cadavrele, decât de capetele acelea care ieșeau din pământ. Când să urce iarăși pe cal, auzi iapa gemând încet. Își aminti că Vulpoiul, dându
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
dacă găsești că jocul este o aluzie la o sete mai năzdrăvană, către un Înțeles simbolic mai spiritualizat surprins În versurile lui Blaga: De sete ars, cum tremură În totul ajuns la iezer cerbul! Dar abia atinge apa mulcomă cu botul. Din luciul albăstriu, precum e fierul, sorbind, cu grije-alege, parc-ar vrea să bea ușor, din apă, numai cerul. Poemul ce urmează ne aduce-n fața a două imagini pe care, cu un minimum effort, le putem cupla. Scena nu
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
1.3. Opoziția III (mod): narator-reflector Stephen Dedalus funcționează de asemenea ca personaj-reflector în primele trei capitole ale romanului Ulise. În următorul pasaj, domnul Deasy, directorul școlii unde predă Stephen, i-a înmînat lui Stephen o scrisoare referitoare la boala botului și a copitelor și i-a cerut să o trimită redactorului unui ziar din Dublin. La cererea domnului Deasy, Stephen aruncă o privire peste scrisoare: Am fost scurt, dar cuprinzător, spuse domnul Deasy. E vorba despre boala asta de vite
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
a copitelor și i-a cerut să o trimită redactorului unui ziar din Dublin. La cererea domnului Deasy, Stephen aruncă o privire peste scrisoare: Am fost scurt, dar cuprinzător, spuse domnul Deasy. E vorba despre boala asta de vite, boala botului și a copitelor. Uită-te și dumneata peste el. În chestiunea asta nu pot exista mai multe păreri. Îmi permit să abuzez de spațiul dumneavoastră. Doctrina asta a laissez-faire-ului care atît de adesea în istoria noastră. Comerțul nostru de vite
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
clasică. Cassandra. De către o femeie care nu era cu nimic mai bună decît se cuvine să fie o femeie. Ca să ajungem la miezul problemei. Nu umblu cu menajamente, nu-i așa? întrebă domnul Deasy în timp ce Stephen citea mai departe. Boala botului și a copitelor. Cunoscut sub numele de preparatul lui Koch. Ser și virus. Procentajul cailor imunizați. Pesta. Caii împăratului, la Mürzsteg, Austria inferioară. Medici veterinari. Domnul Henry Blackwood Price. Amabila fentă de a proceda la o experiență fără prejudecăți. Imperativele
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
, Ioana (3.V.1964, Cluj-Napoca), istoric literar. Este fiica lui Nicolae Bot, profesor. A absolvit în 1986 Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, fiind repartizată profesor de română și franceză în învățământul secundar, la Gherla. În 1990 câștigă concursul pentru postul de asistent universitar, apoi devine lector (1994) la Facultatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285826_a_287155]
-
populare, LCF, 1962, 14; Valeriu Rusu, „Flori alese din poezia populară”, LR, 1962, 3; Ion Taloș, „Folclor din Transilvania”, TR, 1962, 47; Ion Horea, „Folclor din Transilvania”, „Scânteia”, 1963, 5 762; Perpessicius, Alte mențiuni, II, 182-199; Vrabie, Folcloristica, 424-425; Nicolae Bot, „Antologia basmului cult”, ST, 1969, 4; I. Oprișan, „Antologia basmului cult”, RITL, 1969, 3; V. Fanache, „Florile norocului”, TR, 1970, 3; M. Nițescu, „Florile norocului”, VR, 1970, 8; I. C. Chițimia, Folclor românesc în perspectivă comparată, București, 1971, 398-399; Bârlea, Ist.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
Ion Vlad, Mircea Zaciu, Victor Felea, Adrian Marino, Nicolae Balotă, precum și al generației care a debutat, preponderent, la T.: Mircea Popa, Valentin Tașcu, Aurel Sasu, Ion Pop, Liviu Petrescu, Marian Papahagi, Ion Vartic, Ion Marcoș, Petru Poantă, Irina Petraș, Ioana Bot ș.a. Trebuie semnalat, de asemenea, faptul că aici și-au văzut tipărite unele din primele scrieri nu numai Nichita Stănescu, ci și Liviu Petrescu (1958), Ana Blandiana (1959), Ioan Alexandru (1960), Augustin Buzura (1960), Eta Boeriu (1963), Gheorghe Pituț (1963
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
Ilea ș.a. Se remarcă un dens sector eseistic și publicistic, susținut de Eugen Uricaru, Horia Bădescu, Alexandru Vlad și Ion Mureșan. În ceea ce privește critica literară, semnează în continuare Ion Vlad, Petru Poantă, Liviu Petrescu, Mircea Muthu, Mircea Tomuș, Irina Petraș, Ioana Bot ș.a., cărora li se alătură Sanda Cordoș, Diana Adamek, Cornel Vâlcu, Horea Poenar, Victor Cubleșan, Marius Jucan, Carmen Berindei ș.a. Se realizează, de asemenea, consistente numere tematice, cum ar fi acela dedicat jurnalului (8/1992). Începând din 1998 T. intră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
retorul, LCF, 1995, 25; Dan C. Mihăilescu, „Eminescu. O anatomie a elocvenței”, LAI, 1995, 34; Edith Horváth, „O anatomie a elocvenței”, APF, 1995, 9; Adrian Marino, Noi perspective ale criticii românești actuale: un exemplu al mutațiilor, „Cotidianul”, 1996, 9; Ioana Bot, Publicistica eminesciană într-o lectură necesară, ST, 1996, 1-2; Laurențiu Hanganu, Critică și estetism, LCF, 1996, 48; Marcel Corniș-Pop, The Unfinished Battles. Romanian Postmodernism Before and After 1989, Iași, 1996, 21-22; Gabriel Coșoveanu, Autonomia și puterea criticii, R, 1997, 1-2
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
Dan Laurențiu, Gabriel Dimisianu, Ion Stratan); Marin Mincu, Modelul eminescian, CNT, 1993, 12; Octavian Soviany, Rădăcini literare, CNT, 1993, 12; Dosar Nichita Stănescu - 60. Ultimul Nichita, CC, 1993, 3 (număr special); Doina Uricariu, Nichita Stănescu - 60, VR, 1993, 4-5; Ioana Bot, Mitul „Nichita Stănescu”, între real și imaginar, ST, 1993, 5; Ion Simuț, O clipă cu Nichita Stănescu, RL, 1993, 48; Corin Braga, Nichita Stănescu. Orizontul imaginar, Sibiu, 1993; Îngerul blond. Nichita Stănescu (1933-1993), îngr. Mariana Stănescu, București, 1993; Ion Pop
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
credeți, 5 cm mi-au lipsit, doar 5 cm dar n-am mai avut putere să trag pentru a mă prinde de rădăcina aia! C. I.: Și ce s-a întâmplat? S. Ț.: M-a furat apa, pentru că acolo, în "botul câinelui", curentul este foarte puternic. Și am fost împins în mijlocul Dunării. N-am mai avut putere. Aveam diploma, certificatul de naștere și nu m-am gândit, pentru că hotărârea de a părăsi țara a fost atât de rapidă, să fi luat
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
protopopului Vasile], în Nicolae Sulică, Înștiințări, Brașov, 1906, 71-81; Cronica protopopului Vasilie din Brașov, în Lupaș, Cronicari, I, 16-22; Cronică de popa Vasile. 1392-1633, ed. bilingvă, în Radu Tempea, Istoriia sfintei besereci a Șcheilor Brașovului, îngr. Octavian Șchiau și Livia Bot, introd. Octavian Șchiau, București, 1969, 186-198. Repere bibliografice: Ștefan Meteș, Cronica popei Vasile din Șcheii Brașovului, „Drum drept”, 1913, 3; Nicolae Sulică, Cronica protopopului Vasile din Brașov, Cluj, 1943; Vasile Oltean, Descoperirea unui codice-miscelaneu în limba română, RL, 1975, 5
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290449_a_291778]
-
metonimice etc. Argoul recurge la aceleași mijloace interne de îmbogățire a vocabularului limbii române populare: derivarea, compunerea și conversiunea. Alte surse ale lexicului argoului sînt: abrevierile, frazeologia, jocurile de cuvinte: "păsăreasca", cuvîntul-valiză (țuicomicină), calamburul (botanist "naiv", derivat de la "a pune botul", budist "cel care curăță closetul", pisanie "bătaie, anchetă" de la "a pisa", bordeleză "prostituată", sticlar "bețiv"), pseudo-limbi străine (pe nevé), pseudo-nume proprii (substantive comune derivate cu sufixe specifice numelor proprii: -ache, -escu, -eanu, -oiu ). V. limbă literară, limbă populară, normă. DSL
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unui șantaj cu o scrisoare pe care el refuză s-o înapoieze: "mai trebuie ș-altă dată..." Un personaj interesant este polițaiul Ghiță Pristanda, care a învățat, de la soția lui, să fie diplomat în relație cu șeful: "pupă-l în bot și papă-i tot, că ăl sătul nu crede ălui flămând". O adevărată victimă este Cetățeanul turmentat, naiv și cinstit, manevrat de politicieni, amețit de vorbăria goală, de șantaj, oportunism, imoralitate, venalitate, delațiune, prostie, parvenitism. Fiind șef de partid, președinte
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
șiretenie primitivă, poate fi arogant sau umil, după împrejurări, lipsit de demnitate, lingușitor față de Cațavencu: "eu gazeta d-voastră o citesc ca Evanghelia totdeauna". Nu se dă în lături de la furtișaguri, prevenit de soția lui: "Ghiță, Ghiță, pupă-l în bot și-i papă tot, că sătulul nu crede la ăl flămând". Comicul de situație se întâlnește și în scena numărării steagurilor, pe care ar fi trebuit să le cumpere Ghiță în cinstea alegerilor. Pristanda primise bani pentru patruzeci și patru
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Iași, 1978. Bârsilă, Mircea, Dimensiunea ludică a poeziei lui Nichita Stănescu, Editura Paralela 45, Pitești, 2001. Bogdan-Duică, Gh., Mihai Eminescu. Studii și articole, Editura Junimea, Iași, 1978. Boldea, Iulian, Timp și temporalitate în opera lui Eminescu, Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2000. Bot, Ioana, Eminescu și lirica românească azi, Editura Dacia, Cluj, 1990. Bote, Lidia, Simbolismul românesc, E.P.L., București, 1966. Braga, C., Nichita Stănescu. Orizontul imaginar, Editura Imago, Sibiu, 1993. Bucur, Marian (coord.), Literatura română contemporană, Editura Academiei, București, 1980. Bulgăr, Gheorghe, De la
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
vol. XVII: Bibliografie. Viața-Opera, București, 1999 (în colaborare), Poezii, vol. I: Satire, București, 2002; I. E. Torouțiu, Exegeza eminesciană, București, 2002 (în colaborare cu Doina Rizea). Repere bibliografice: Z. Ornea, Din nou despre senzaționalul în istoria literară, RL, 1994, 27; Ioana Bot, Eminescologia de scenarii și mistere, ST, 1994, 9; Constantin Cubleșan, Eminescu în perspectivă critică, Oradea, 1997, 20-25; Gh. Bulgăr, „Luceafărul” lui Eminescu. O nouă ediție comentată, L, 1999, 34; „Mă topesc în flăcări.” Dialoguri cu eminescologi din lume realizate de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287222_a_288551]
-
e lo studio delle tradizioni popolari italiane” (Roma), 1936, 1-2; Ion Diaconu, „Flori din lirica populară”, „Ethnos”, 1941, fasc. 1; N. Bănescu, „Paralele folclorice” (greco-române), RI, 1944, 1-12; G. Pavelescu, „Paralele folclorice”, T, 1945, 1-2; Bârlea, Ist. folc., 497-501; Nicolae Bot, Tache Papahagi, AMET, 1977; Adrian Fochi, Profesorul Tache Papahagi, REF, 1977, 2; Traian Herseni, „Mic dicționar folcloric”, „Ethnologica”, 1979; Paul Simionescu, „Grai, folclor, etnografie”, REF, 1982, 2; Zamfira Mihail, Tache Papahagi, promotor al etnografiei comparate, REF, 1989, 4; Matilda Caragiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
cercuri de aur/ și idolii ieșiți din peșteri/ clipeau buimaci/ în lumină/ și se clătinau între cer și pământ”; „Ciocneau la masa de piatră/ Noduroși uriași./ În bărbile lor/ stătea ghemuită fata laponă/ legănând urșii albi pe un picior/ încălzind boturi de ren cu o mână”. Izvorâtă din „ultima Thule” și ancorând într-o „reîntrupare a Walhallei”, această sagă a vitalității dezlănțuite („Când am pornit spre tine eram vis, / ochi de jivină, cearcăn de abis, / pământ și mare, piatră și scânteie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii”, „Schweizerisches Archiv für Volkskunde” (Basel), 1970, 3-4; Bela Gunda, „Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii”, „Folklore” (Londra), 1971; Bârlea, Ist. folc., 569-571; Max Lüthi, „Die dichterische Struktur des Volksmärchens”, „Schweizerisches Archiv für Volkskunde”, 1976, 3-4; Ioana Bot, În așteptarea sintezei, TR, 1986, 34; Petru Ursache, Eseuri etnologice, București, 1986, 269-287; I.C. Chițimia, Un nou premiu Herder pentru folcloristica românească, REF, 1987, 2; Adriana Rujan, Profesorul Gheorghe Vrabie la 80 de ani - clasicitatea modernă a operei, REF, 1988
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
ca În acest debut al secvenței a cincea a poemului: te oprești la vînzătoarea de legume Își surîd ca șopîrlele fasolele verzi constelația mazărei naufragiază vorbele boabele stau În păstaie ca școlarii cuminți În bănci ca lotci dovleceii Își vîră botul, Înaintează amurgesc sfeclele ca tapițerii pătrunjelul mărarul iepuri de casă ridichii albi pătlăgelele vinete Înnoptează iată tomatele ca obrajii transilvănencelor... Dintr-o asemenea juxtapunere de imagini se coagulează treptat, prin subtila dirijare a dinamicii textului, - căci e vorba și de
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
oglinzile ascund prăpăstii infinite În perete”, „Și-n palmă să pun fulgerul ca un melc Încă umed / S-apropii de ureche oceanul ca un ceasornic”, „În trup casele suie ca plutele pe Bistrița”, „bivolii se-nalță ca orge-n Încîntare / cu boturile ude În horbota de-acorduri”... Mai puțin aglomerată imagistic, această carte a lui Voronca aduce și un plus de coeziune a registrului imaginar, subordonat unei problematici mai strict delimitate - În speță, unei „definiții” a poeziei - și unei fluențe discursive pe
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]