1,854 matches
-
zona subcarpatică saliferă, compoziția chimică a apei se transformă devenind clorurată din grupa natriului, cu o minualizare în jur de 1-8g/l, caracter ce se menține până la vărsare. În aval de Azuga și trecând prin numeroase localități între care și Breaza, Prahova joacă rolul de emisar al apelor reziduale și orășenești ale acestora, de unde rezultă o înrăutățire a calității ei. Stratul de aluviuni grosiere care cantonează freaticul din lunca Prahovei și a afluenților este subțire, discontinuă și prezintă numai interes local
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
acestora, de unde rezultă o înrăutățire a calității ei. Stratul de aluviuni grosiere care cantonează freaticul din lunca Prahovei și a afluenților este subțire, discontinuă și prezintă numai interes local. Numai drumul de la Nistorești care furnizează o parte din apa orașului Breaza este o captare relativ importantă. Împreună cu drenul de la Câmpina, acesta furnizează o parte din apa necesară orașului Breaza, este o captare relativ importantă. Împreună cu drenul de la Câmpina, acesta furnizează un debit mediu de 85 l/s, din care 15 l
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și a afluenților este subțire, discontinuă și prezintă numai interes local. Numai drumul de la Nistorești care furnizează o parte din apa orașului Breaza este o captare relativ importantă. Împreună cu drenul de la Câmpina, acesta furnizează o parte din apa necesară orașului Breaza, este o captare relativ importantă. Împreună cu drenul de la Câmpina, acesta furnizează un debit mediu de 85 l/s, din care 15 l/s apă industrială și 70 l/s apă potabilă, iar puțurile sătești și cele de mică adâncime 45
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
45 l/s, din 40 l/s apă potabilă. În acest sector există deci probleme deosebite ridicate de deficitul de apă din zona Predeal - Sinaia - Câmpina, deficit care afectează activitățile turistice și industriale. Pentru dezvoltarea alimentării cu apă a orașului Breaza se pot lua în considerație amplificarea și optimizarea sistemului de îmbogățire artificială a stratului acvifer, apa de îmbogățire urmând să fie filtrată. Debitul suplimentar este estimat la 45 l/s. 3. 4. 3. Potențialul balnear. Calitatea și starea actuală a
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și optimizarea sistemului de îmbogățire artificială a stratului acvifer, apa de îmbogățire urmând să fie filtrată. Debitul suplimentar este estimat la 45 l/s. 3. 4. 3. Potențialul balnear. Calitatea și starea actuală a resurselor balneare bazelor de tratament Localitatea Breaza poate valorifica în mod corespunzător potențialul factorilor naturali terapeutici de care dispune. Astfel, sursa hidrominerală existentă sub dealul Cacova este necesar să fie adusă în cadrul stațiunii posibil chiar la biuvetă deja construită. Aceasta este captată printr-un foraj de mică
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
protecția și transportul acestora precum și la materialele folosite. Aceste aspecte sunt obligatorii pentru a fi respectate, pentru păstrarea caracteristicilor, fizicochimice, hidrogeologice, farmacodinamice și microbiologice a substanței hidrominerale terapeutice. - Izvorul sulfuros de sub dealul Cacova - cea mai importantă sursă hidrominerală din localitatea Breaza, are emergența în valea pârâului Gurga- Cacova. Are o captare sedimentară, iar accesul până la sursă este anevoios (poteca de munteă. În trecut apa a fost adusă până la o biuvetă care se află în incinta orașului la circa 2 km față de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cloruro - sodică, calcică). Analizele mai vechi și mai recente, scot în evidență menținerea în timp a acestor caracteristici; fără a se schimba esețialmente compoziția acestei ape și mici caracteristici de apă minerală sulfuroasă, sulfată, clorurosodică, calcică, hipotonă. - Izvorul sulfuros din Breaza de Jos - este situat în partea de jos a localității Breaza, în zona fostelor băi calde, care au funcționat până în preajma celui de-al doilea război mondial. Accesul până la sursă este anevoios (drum de țară pietruită. Analiza fizico - chimică a
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
evidență menținerea în timp a acestor caracteristici; fără a se schimba esețialmente compoziția acestei ape și mici caracteristici de apă minerală sulfuroasă, sulfată, clorurosodică, calcică, hipotonă. - Izvorul sulfuros din Breaza de Jos - este situat în partea de jos a localității Breaza, în zona fostelor băi calde, care au funcționat până în preajma celui de-al doilea război mondial. Accesul până la sursă este anevoios (drum de țară pietruită. Analiza fizico - chimică a apei acestei surse, scoate în evidență faptul că prezintă caracteristici asemănătoare
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
fizico - chimică a apei acestei surse, scoate în evidență faptul că prezintă caracteristici asemănătoare apei izvorului sulfuros de sub dealul Cacova, deși ponderal, componentele care definesc aceste caracteristici, au valori mai mici. Ca și apa (de la) izvorul Cacova, apa izvorului din Breaza de Jos este sulfuroasă, clorurată, sulfatată, sodică, calcică hipotonă. Debitul este foarte mic. Sursa este necaptată, fapt ce are implicații asupra debitului cât și a gradului de puritate a apei. - Izvorul sărat din Valea Morii - este reperat la o distanță
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
calcică hipotonă. Debitul este foarte mic. Sursa este necaptată, fapt ce are implicații asupra debitului cât și a gradului de puritate a apei. - Izvorul sărat din Valea Morii - este reperat la o distanță de 5km (spre vestă față de centrul localității Breaza. Accesul până la sursă este parțial acceptabil, restul fiind anevoios (potecă de munte). Apa este cloruro - sodică, sulfatată,bromurată, calcică, magneziană, hipertonă care ar putea fii utilizată în cura balneară. Debitul este mic, dar în preajmă există și alte iviri care
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
a putea fi folosită în cura internă, în mai multe afecțiuni. Gradul de puritate a apei, mai ridicat decât la celelalte două surse, este datorat cu precădere captării sursei, chiar dacă ea este rudimentar executată. Pentru celelalte două surse (izvorul sulfuros Breaza de Jos și izvorul sărat Valea Morii), examenul microbiologic scoate în evidență valori mult prea ridicate pentru majoritatea populațiilor bacteriene, valori care depășesc momentan pe cele ale stasului în vigoare. Acest fapt, a determinat comisia de avizare medicală, să nu
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cele ale stasului în vigoare. Acest fapt, a determinat comisia de avizare medicală, să nu furnizeze indicațiile terapeutice pentru aceste ape, deși prin compoziția fizico - chimică ele ar putea prezenta interes în cura balneară (în cura internă izvorul sulfuros de la Breaza de Jos, în cura externă, izvorul Sărata din Valea Morii). Aceste indicații de utilizare a apei în cura balneară vor putea fi elaborate numai după ce apa va prezenta un grad ridicat de puritate, fapt realizabil numai prin eradicarea fecalelor de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
putea realiza în primul rând printr-o captare corespunzătoare a surselor și mai apoi prin instituirea perimetrelor de protecție sanitară și geologică a zăcămintelor hidrominerale. Analizele fizico - chimice și examenul microbiologic, efectuat asupra apei unor surse hidrominerale din perimetrul localității Breaza, pun în evidență ape minerale care pot fi utilizate în cura balneară, fie în cura internă, fie în cura externă. Deși, prin compoziția fizico - chimică aceste surse ar putea prezenta interes terapeutic imediat, examenul microbiologic evidențiind unele populații microbiene care
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
sursa să fie utilizată în scop balnear, dar pentru acest scop sunt necesare lucrări de captare a sursei precum și lucrări de aducțiune a a pei până la baza de tratament sau până la biuvete construite în locuri accesibile. Pentru izvorul sulfuros de la Breaza de Jos, cât și pentru izvorul sărat din Valea Morii, datorită depășirii limitelor stasurilor în vigoare pentru unele populații microbiene, comisia de avizare medicală nu a putut să dea avizare de utilizare a apei în cura balneară deși prin compoziția
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
-se în limitele de puritate prevăzute de stasurile în vigoare. Un rol important îl joacă bioclimatul puternic stimulent, caracterizat printr-o presiune atmosferică de valoare joasă, fiind principalul factor de cură la ora actuală. Prezența acestui climat sedativ în zona Breaza, a unei ionizări medii a aerului (predominant negativăă, a unei radioactivități naturale care nu depășește fondul natural al mediului, recomandă localitatea ca o zonă care asigură un cadru favorabil efectuării climatoterapiei, având proprietăți stimulente în anotimpul rece și relaxant - echilibrat
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
pretins fiu al lui Mircea cel Bătrân, Alexandru Aldea (1431-1436ă. Informația aceasta provine dintr-un document târziu din secolul al XVIII-lea. Astfel, Diata Elinei (Eleneiă Cantacuzino, soția marelui postelnic Constantin Cantacuzino, arată "[...] împărțeala casei sale și zice că din Breaza jumătate de sat cu vecinii 240 cum s-a văzut la mâinile boierilor stăpâni, se vedereză că sunt 236 ani de când merge stăpânirea din neam în neam în aceste două neamuri de boieri". Documentul a fost datat 1667-1668. Coborând în
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
mâinile boierilor stăpâni, se vedereză că sunt 236 ani de când merge stăpânirea din neam în neam în aceste două neamuri de boieri". Documentul a fost datat 1667-1668. Coborând în istorie cu 236 ani, ajungem în 1431, an care atesta localitatea Breaza, cu venicii, când obștea brezenilor era acaparată de boierii Mărgineni. "Spargerea" obștei moșnenilor din Breaza s-a realizat în timp. Aceasta a intrat în stăpânirea boierilor din Mărginenii Prahovei, care au ocupat treptat, toată întinderea până la hotarul cu Transilvania de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
neam în aceste două neamuri de boieri". Documentul a fost datat 1667-1668. Coborând în istorie cu 236 ani, ajungem în 1431, an care atesta localitatea Breaza, cu venicii, când obștea brezenilor era acaparată de boierii Mărgineni. "Spargerea" obștei moșnenilor din Breaza s-a realizat în timp. Aceasta a intrat în stăpânirea boierilor din Mărginenii Prahovei, care au ocupat treptat, toată întinderea până la hotarul cu Transilvania de o parte și de alta a râului Prahova. Primul dintre boierii amintiți mai sus a
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
parte și de alta a râului Prahova. Primul dintre boierii amintiți mai sus a fost Udriște. După moartea acestuia moșia a revenit urmașului său, vel vistierul Stoica (mort și el pe la 1465ă. Fiul său vornicul Drăghici a moștenit averea din Breaza până în jurul anului 1498, când izvoarele istorice îl amintesc pe fiul său cel mic, Neagoe Drăghici, drept stăpân peste aceste locuri. Cele afirmate mai sus sunt întărite de un hrisov domnesc datat 27 mai 1510. Semnat de domnul Țării Românești
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cel Tânăr, hrisovul menționa: "[...] am dăruit domnia mea acest de față hrisov al domniei mele prea cinstitului Vlastelin jupân Neagoe al lui Drăghici cu fiii lui [...] și nepoților lui, fiii lui Stoican, să le fie satele anume: Mărginenii toți [...] și Breaza toată, cu muntele ei de la Florei și de la Negraș[...]". Tot din anul 1510 datează și o inscripție descoperotă pe piciorul mesei din altarul bisericii ctitorite la Podu Vadului mult mai târziu, în anul 1810. Acest izvor epigrafic menționează: anul 1510
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Negraș[...]". Tot din anul 1510 datează și o inscripție descoperotă pe piciorul mesei din altarul bisericii ctitorite la Podu Vadului mult mai târziu, în anul 1810. Acest izvor epigrafic menționează: anul 1510, numele unui oarecare Popa Gheorghe și numele localității Breaza. Coroborate, datele oferite de cele două izvoare istorice ne determină să afirmăm că în primii ani ai secolului al XVI-lea, la Breaza se afla o comunitate umană bine determinată, că aici pulsa o activitate economică prosperă (raportat la realitățile
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
în anul 1810. Acest izvor epigrafic menționează: anul 1510, numele unui oarecare Popa Gheorghe și numele localității Breaza. Coroborate, datele oferite de cele două izvoare istorice ne determină să afirmăm că în primii ani ai secolului al XVI-lea, la Breaza se afla o comunitate umană bine determinată, că aici pulsa o activitate economică prosperă (raportat la realitățile economice ale inceputului de secol XVIĂ, că se aflau aici instituții medievale solide precum biserica (una dintre cele mai importante instituții medievale în
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
se aflau aici instituții medievale solide precum biserica (una dintre cele mai importante instituții medievale în feudalismul românescă. Mai mult, cele afirmate mai sus pot fi susținute cu ajutorul unul alt istoric Registrele vigesimale brașovene, care-l menționează pe Neagoe din Breaza, prezent la Brașov cu afaceri de negoț. Se presupune că acest Neagoe, pomenit de registrele brașovene la 1503 este persomajul amintit în hrisovul din 1510. Iată motivul pentru care înscrisul din anul 1503, adăpostit de Arhivele Naționale Brașov, poate fi
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
presupune că acest Neagoe, pomenit de registrele brașovene la 1503 este persomajul amintit în hrisovul din 1510. Iată motivul pentru care înscrisul din anul 1503, adăpostit de Arhivele Naționale Brașov, poate fi socotit 'piatra de temelie' pentru începuturile istoriei la Breaza. De atunci și până în prezent (când se împlinesc 500 de ani de existențăă se poate vorbi despre comunitatea brezenilor, despre o notabilă așezare prahoveană. Mai mult, după anul 1503 legăturile comerciale cu brașovenii s-au consolidat. Astfel, pentru perioada 1505-1553
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
500 de ani de existențăă se poate vorbi despre comunitatea brezenilor, despre o notabilă așezare prahoveană. Mai mult, după anul 1503 legăturile comerciale cu brașovenii s-au consolidat. Astfel, pentru perioada 1505-1553, Registrele brașovene atestă pe unii locuitori ai satului Breaza făcând comerț cu Brașovul. Ei făceau negoț cu morun, dar mai ales cu vite, piei și brânză (produse specifice zoneiă. Se cunosc din fericire, toți stăpânii de odinioară ai moșiei satului Breaza. Amintirea lor aici poate demonstra continuitatea vieții economico-sociale
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]