2,202 matches
-
gen de titlu poate fi folosit în opere literare, în reviste de specialitate, care se adresează unui public avizat. Să nu fie neclar. Lipsa de claritate și de concret duce la grave derapaje de sens. „Adio, amor portocaliu” capătă o brumă de sens doar în prezența unui supratitlu și o fotografie care să trimită la mișcarea contestatară din Ucraina. Altfel, sintagma de mai sus este de neînțeles pentru cineva care nu știe că alianța politică DA a folosit în campania electorală
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și fără a dramatiza inutil. „Numai cine nu muncește nu greșește”, spune o vorbă dragă jurnaliștilor cu experiență. Bine ar fi ca tânărul să fie conștient că mai toate stângăciile și ezitările lui vor fi privite de restul colegilor cu bruma de simpatie și înțelegere ce se cuvine oricărui început. * De regulă, sfaturile sunt date pentru a fi încălcate. Fiecare om își construiește propria experiență de viață, trăind tentația păguboasă de a încălca norme și interdicții oferite de alții. Inerente și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cu aspect enciclopedic: „Progresele științei” (1904-1906), „Convorbiri științifice și filosofice” (1912), „Orizontul” (a fost prezent în colectivul publicației de la înființare, în 1921, până în februarie 1924, când părăsea definitiv redacția), „Revista ideilor” (1924-1925), „Minunile naturii” (1925). „Lunatic” și „idealist”, își investește bruma de agoniseală pentru a edita în timp câteva bune serii de popularizare: „Biblioteca Lumen” (înființată în 1908), „Menorah”, „Convorbiri științifice”, „Oameni celebri”, „Orizontul”, „Probleme și idei”, „Noua colecție Lumen” ș.a. A practicat și publicistică de atitudine, cu note critice, mai
AXELRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
lor ascuțite, mațele porcului își deșertau, aburind, necurățeniile. Hăcuite în coveți, mormane trandafirii de grăsimi miroseau dulce și grețos ; lângă cratițele clocotite, pe jos, în lighene, plescăiau zoaie beșicate de steluțe grase iar, sub geamuri, începând să se acopere cu brumă argintie, zăcea carnea roșie. Osânza năpădise pe mese și scaune, ba chiar și pe dușumea, dând de lucru mâțelor care, prea sătule, o alegeau cu scârbă, scuturând-o. țintuit în ușă de urechi, capul porcului, cu ochi uciși, rânjea pârlit
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
castelul singuratic, oglindindu-se în lacuri, Iar în fundul apei clare doarme umbra lui de veacuri; Se înalță în tăcere dintre rariștea de brazi, Dând atâta întunerec rotitorului talaz. Prin ferestrele arcate, după geamuri, tremur-numa Lungi perdele încrețite, care scânteie ca bruma. Luna tremură pe codri, se aprinde, se mărește, Muchi de stâncă, vârf de arbor, ea pe ceruri zugrăvește, Iar stejarii par o strajă de giganți ce-o înconjoară, Răsăritul ei păzindu-l ca pe-o tainică comoară. Numai lebedele albe
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
să te deranjeze, nu-i nevoie să stai. Mi-am zis că poate e cam amețit și, după ce i-am dat pastilele de unsprezece, am ieșit puțin pe-afară. Era o zi rece și Însorită, pământul fusese acoperit de o brumă care Înghețase, așa că toți copacii golași, tufișurile, boscheții, iarba și pământul, parcă toate fuseseră poleite cu gheață. L-am luat cu mine pe micul setter irlandez, să facem o plimbare scurtă la șosea și pe lângă pârâul Înghețat, dar abia ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
plină zi, deosebind lumina de umbre prin însăși ființa noastră. Alexandru Poamă rămâne, pentru acest efort, un semn al trecerii. Ce ar putea astăzi să însemne gesturile simple, duioase, hazlii și contradictorii ale experienței consemnărilor sale literare?! Nimic altceva decât bruma de înțelegere care ne părăsește atunci când nu mai putem privi în ochi copilăria ca pe o atitudine și o tratăm ca pe o stare. Îndemnul lui Alexandru Poamă este de a descoperi în microcosmosul de trăiri al anotimpului copilăriei clipele
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
căreia argintul îi înflorise la tâmple, eu pârguiesc rodul livezilor și-al viilor. Coc porumbiștile, împodobesc câmpiile și poienele cu cele din urmă flori, iar pădurile, înainte de a le scutura frunza, le ferec în aramă. Mai presar argintiul viu al brumelor, ca să aduc aminte oamenilor despre omăturile care vor veni. Copiilor le dăruiesc nuci, gutui, mere, pere, prune, struguri și le deschid porțile școlilor. Numele meu este Toamna! Așa-i că acuma nu mai ți-e frică? Așa-i ca n-
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
atenție textul și subliniați expresiile frumoase. Împărțiți textul pe fragmente. 2. Scrieți mesajul care se desprinde din fiecare fragment. 3. Explicați sensul cuvintelor și expresiilor: broboadă glasul clinchet de clopoței zilele de arșiță și de zăduf presar argintul viu al brumelor iar pădurile, înainte de a le scutura frunza, le ferec în aramă. femeie frumoasă căreia argintul îi înflorise la tâmple 4. Scrieți compuneri inspirate de textele următoare: a) Toamna (compune cu început dat ) „Toamna. Cel mai frumos anotimp al anului este
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
de vară m-ai găsit aninat pe o fereastră, de o frunză fiindcă... În nopțile de vară, când vaporii de apă ating frunzele reci, ei se prefac în stropi mici de rouă... Iar într-o dimineață de toamnă ai privit bruma și n-ai știut că și eu mă găsesc acolo. Nicușor, aș putea să-ți povestesc multe, multe din peripețiile mele. Odată am intrat în pământ de unde am ieșit afară formând cu alți frați un izvor. Oamenii captează apa din
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Ajuns printre corturile sărăcăcioase ale bagauzilor, constată, cu surprindere și cu dezamăgire, că mulți dintre ei părăseau tabăra. Luându-și rămas bun de la cei care rămâneau, se îndepărtau peste câmp în grupuri mici, ducându-și atârnate de sulițe legăturile cu bruma de lucruri pe care le aveau, unii dintre ei câte un coif sau câte o platoșă, luate de la dușmanii uciși, pe care voiau să le prezinte ca pe niște trofee când aveau să ajungă în ținuturile lor. Când vreunul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Într-adevăr cu un scheunat de câine. Priveau spre propriile imagini răsfrânte În adâncuri. Trei chipuri Îngrijorate și unul zâmbitor, al mamei, care voia, pesemne, să-i Încurajeze. Nicanor dădea a lehamite din mâini: tovarășii aveau să ajungă și aici. Bruma de agoniseală pe care reușise s-o strângă avea să se risipească precum pleava-n vânt. Nu-i părea atât rău după pământul ce avea să-i fie confiscat, cât de batoza veche, de căruțele, de sania și caii ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
actul de indentitate, și legitimația de serviciu...” Biata fată Încremeni de frică. Extrem de intimidată, privea la călău făcând presupuneri cam ce anume acesta dorea În timp ce torționarul ridică vocea. „Ești surdă...!? Ori nu vorbești românește...?? Mai repet odată, actele la control...!!” Bruma cunoștințelor de limbă română Îi reveni În memorie Înțelegând de fapt: milițianul dorea s’o legitimeze. Dar, cu ce se făcuse vinovată? Nervos, milițianul În slujba dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu, o bruscă Înpingând-o către intrarea În duba miliției. Ridică vocea
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ești zeu. Se anunță cod galben Dintr-o dată toamna asta cu șoldurile late m-a înșfăcat de umăr am simțit-o ca o mușcătură până la os acum vântură în stânga și în dreapta tot felul de povești scrise pe frunzele prinse de brumă și pe sclipirile argintate ale crizantemelor cum că ea și-ar fi cam terminat treaba și are de gând să ne sufle în creștet ploi multe și reci. Urmele pașilor În despletiri de anotimpuri copacii s-au despuiat de haina
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
noastre se vor curba într-o îmbrățișare... ultima iarnă iarna vine uneori pe furiș chiar în plină vară se strecoară ca un șarpe în frigul dintre noi oricât aș fi vrut să te încălzesc iarna s-a așezat ca o brumă de vară pe nisipul încins atunci mi-am luat cerul în brațe și am pornit în căutare de poli iubito se anunță o ultimă iarnă între noi am uitat să te uit am uitat să uit memoria mi s-a
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Mă-ntorc la același etern întuneric. Și din glasuri obscure, eu fac o pădure. Dar unde sunt urșii să calce greoi În urma tăcerii ce sapă în noi? Unde e stolul de păsări târzii Aduse de soare și duse întâi? O brumă e argintul și aur e gerul Din mâinile mele alunecă cerul. Aici, ca o apă ce-așteaptă înghețul, Neiertătoare iarnă și-aruncă disprețul. Melc odihnit, ochii de piatră, sufletul mut El e secretul din transparadis. Îl pipăi în iarbă; E
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
alesesem o masă a noastră din prima zi de școală și chiar dacă ne umbla foamea rău prin ghiozdane, așteptam să ni se elibereze locul. La acea masă, buna dispoziție începea de la ora șase dimineața. Era rece afară și eu priveam bruma de pe iarbă cum strălucește ca un praf magic de vise în lumina palidă a unei dimineți de toamnă târzie. Nu bătea vântul dar frigul făcea să ți se contracte toți mușchii într-un tremur pe care cu greu îl puteai
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
chiar pielea de pe ei. Bariera era ucigătoare. Dacă treceai de ea după câteva zile de câștigare a încrederii, începea cealaltă sarabandă: - Am auzit că ne ascultați necazurile și le spuneți la București. Mie mi-o culcat furtuna păpușoiu’, o dat bruma peste meri când erau înfloriți, și vecinul, că numai el poate să fie, mi-a furat afumăturile din beci. Săracii oameni! Eu aveam de completat un prăpădit de chestionar pompos intitulat: „Problemele sociale ale zonelor de cultură a cartofului”. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
continue dulcea lor vorbărie, el, picior peste picior, rosti simplu: - Nu mai mi-e frică, domnule judecător. De aceea râdeam. Ce-o să-mi mai facă la vârsta asta? Au distrus tot, și n-au pus nimic în loc, nici măcar speranța, o brumă măcar din ideile pe care le trâmbițau altădată. Sunt conștienți de asta, e vorba de cei de sus, căci repetă întruna, pentru noi proștii de jos că „deocamdată”, și asta e de douăzeci de ani, „suntem chemați să construim noua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
era sectorul codului penal cu furtișagurile, escrocheriile lui, nimicniciile vieții omenești, lăturile valului dintotdeauna. Roba de pe umeri ne fusese smulsă de mult, destinul părea să fi fost în felul acesta conștient că urma să prezidăm cenuși. Lumi buimăcite își cerșeau bruma de dreptate, câtă mai rămăsese de partea lor, cu ochii ațintiți spre dreptatea răpită sau cea absolută la care se visează de mii de ani. Procese ale mizeriei omenești adâncite de o organizare fără scrupule, suma unui regim ratat chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
ca părintele să puie pe cineva să facă o cruce și s-o așeze la căpătâiul mormântului. A trecut o săptămână, două, mai multe; frunzele, în țintirim, se scuturau din copacii rari pe morminte; iarba era arsă de cele dintăi brume ale toamnei. Ațe de painjen se aninau de crucile sărace, de copacii mâhniți, și sclipeau ca niște fire de argint în soarele prietinos. Amurguri de purpură înflăcărau rămășița de frunze de prin copaci; vânturile duioase ale toamnei treceau printre mormintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ochii verzi, rotunzi, și-și scoase luleaua din gură. — Am răbdat, zise el domol, am răbdat... Dar acum o să mai pot răbda, cu ăst nou?... Și mă întreba cu ochii. Din pricina ălui bătrân mi s-a dus în pulbere ce brumă am agonisit, și din pricina lui nevasta a intrat în pământ!... Și mă privea crunt, parcă scrâșnea. În ochii verzi jucau raze apoase. Mâna stângă, neagră, noduroasă, se ridicase spre mine. Voia să mai zică ceva, dar deodată ochii, sticlind, i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pomenit, măi băiete. —Atuncea și ist’ an, uncheșule, ne-om învrednici să ne suim pe Deleleu... Planul nostru-i în mâna lui Dumnezeu, vorbea moșneagul. Altădată până la Sfinții Arhangheli s-arăta semn de iarnă. Acuma s-au scuturat frunzele fără brume și stau așa, troiene, pe cărări. Nici le umflă vântul, nici fug sunând: parcă-s moarte. Pământu-i ca cremenea. Ce s-adulmece cânii? De atâta secetă s-au vârât jigăniile adânc în codru. Eu socot, uncheșule, că cum s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Se suise acolo și stătea gata să sară asupra dușmanului. Doctorul și făcuse gestul ca să ia arma la umăr; dar apoi amândoi oamenii își eliberară piepturile de răsufletul comprimat, băgând de samă că blana ursului era presărată de argint de brumă. Fiara pierise încă din ajun, ghemuită acolo. I s-a părut lui Culi - ori într-adevăr s-a simțit luminat? S-a grăbit să se ducă la urs, căutându-i pușcătura; a luat de la un brădui un clomburel, muindu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
greutăților vieții de pribeag. Pentru ea, tata încetase a mai fi el însuși din ziua când plecase Warda, iar întoarcerea concubinei nu schimbase nimic. Ochii aceia absenți, vocea nefirească, atracția spre țara rumilor, obsesiile care-l făceau să acționeze fără brumă de înțelepciune, toate lăsau să se creadă că Mohamed era sub efectul unei vrăji. Ea ținea să-l descătușeze, chiar de avea să-i ia la rând pe toți prezicătorii din Fès pentru a le cere ajutorul. ANUL PREZICĂTORILOR 901
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]