3,671 matches
-
reducerea ratei de angajare de noi muncitori. Se observă că modelul conține trei bucle feedback interdependente care, prin acțiunea lor, determină un anumit comportament al întregului sistem. Fiecare buclă feedback conține cel puțin un nivel și o variabilă de ritm. Buclele feedback introduse încearcă să elimine o diferență dintre un nivel dorit și un nivel existent. Deciziile luate pentru a realiza acest lucru sunt aplicate ritmurilor de intrare sau de ieșire din nivele. În urma acestor decizii, variabilele de nivel (stocurile) ale
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
un nivel dorit și un nivel existent. Deciziile luate pentru a realiza acest lucru sunt aplicate ritmurilor de intrare sau de ieșire din nivele. În urma acestor decizii, variabilele de nivel (stocurile) ale sistemului se modifică în direcția nivelelor dorite. Între bucle feedback există influențe reciproce care pot determina accelerarea sau întârzierea convergenței nivelelor existente către nivelele dorite. Simularea cu ajutorul modelelor de dinamică de sistem încearcă să stabilească cele mai bune decizii care urmează sa fie adoptate astfel încât stările dorite sa fie
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
convergenței nivelelor existente către nivelele dorite. Simularea cu ajutorul modelelor de dinamică de sistem încearcă să stabilească cele mai bune decizii care urmează sa fie adoptate astfel încât stările dorite sa fie atinse. Marea problemă care apare este aceea că combinațiile de bucle feedback generează relații neliniare între variabilele de stare. Aceste relații neliniare conduc, de multe ori, la comportamente extrem de complicate care pot fi observate abia după ce se realizează o simulare pe termen îndelungat. Rezultatele care se obțin, în acest caz, nu
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
o simulare pe termen îndelungat. Rezultatele care se obțin, în acest caz, nu mai sunt utile pentru conducerea sistemului respectiv care se poate confrunta cu schimbări dramatice de comportament ale întregului sistem sau ale unor părți ale acestuia. Unele dintre buclele feedback din structura modelelor pot prezenta întârzieri, adică perioade destul de lungi după care efectele deciziilor care afectează ritmurile sunt vizibile. Diferențele dintre întârzierile caracteristice buclelor feedback precum și neliniaritățile care se manifestă pot produce comportamente neașteptate sau contraintuitive. Totuși, în ansamblul
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
schimbări dramatice de comportament ale întregului sistem sau ale unor părți ale acestuia. Unele dintre buclele feedback din structura modelelor pot prezenta întârzieri, adică perioade destul de lungi după care efectele deciziilor care afectează ritmurile sunt vizibile. Diferențele dintre întârzierile caracteristice buclelor feedback precum și neliniaritățile care se manifestă pot produce comportamente neașteptate sau contraintuitive. Totuși, în ansamblul ei, metoda dinamicii de sistem se dovedește foarte utilă în cunoașterea și explicitarea comportamentului dinamic ale sistemelor feedback din economie. 4.2. Procesul de construire
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
afecteze studierea sistemului sau să se reprezinte greșit comportamentul problematic al acestuia. După ce au fost definite limitele sistemului, conceptualizarea sistemului poate începe. Conceptualizarea este în general realizată într-un mod vizual. Există două tipuri de diagrame ce sunt utilizate: diagrama buclelor cauzale și diagrama de flux. În figura 4.1 a fost reprezentată o diagramă de flux. Diagramele buclelor cauzale constituie un mijloc puternic de a exprima sintetic relațiile cauzale din sistem și de a identifica procesele feedback. Într-o astfel
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
conceptualizarea sistemului poate începe. Conceptualizarea este în general realizată într-un mod vizual. Există două tipuri de diagrame ce sunt utilizate: diagrama buclelor cauzale și diagrama de flux. În figura 4.1 a fost reprezentată o diagramă de flux. Diagramele buclelor cauzale constituie un mijloc puternic de a exprima sintetic relațiile cauzale din sistem și de a identifica procesele feedback. Într-o astfel de diagrama, a buclelor cauzale, o relație cauzală între două variabile se reprezintă cu ajutorul unei săgeți orientate pe
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
de flux. În figura 4.1 a fost reprezentată o diagramă de flux. Diagramele buclelor cauzale constituie un mijloc puternic de a exprima sintetic relațiile cauzale din sistem și de a identifica procesele feedback. Într-o astfel de diagrama, a buclelor cauzale, o relație cauzală între două variabile se reprezintă cu ajutorul unei săgeți orientate pe care se indică prin semnul + sau -, tipul de relație. O relație cauzală pozitivă implică faptul că ambele variabile se vor schimba în aceiași direcție. De exemplu
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
forței de muncă (deci numărul de oameni care își caută slujbe) duce la creșterea șomajului. Într-un model de dinamică de sistem relațiile cauzale se pot extinde, cuprinzând din ce în ce mai multe variabile. Unele dintre relații pot conduce la o formă de bucle feedback, deci bucle în care se formează bucle închise care cuprind două sau mai multe variabile. Una dintre cele mai simple bucle feedback este cea a raportului dintre salarii și prețuri: aceea care, dacă este parcursă complet, conduce la modificarea
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
deci numărul de oameni care își caută slujbe) duce la creșterea șomajului. Într-un model de dinamică de sistem relațiile cauzale se pot extinde, cuprinzând din ce în ce mai multe variabile. Unele dintre relații pot conduce la o formă de bucle feedback, deci bucle în care se formează bucle închise care cuprind două sau mai multe variabile. Una dintre cele mai simple bucle feedback este cea a raportului dintre salarii și prețuri: aceea care, dacă este parcursă complet, conduce la modificarea variabilelor în aceiași
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
își caută slujbe) duce la creșterea șomajului. Într-un model de dinamică de sistem relațiile cauzale se pot extinde, cuprinzând din ce în ce mai multe variabile. Unele dintre relații pot conduce la o formă de bucle feedback, deci bucle în care se formează bucle închise care cuprind două sau mai multe variabile. Una dintre cele mai simple bucle feedback este cea a raportului dintre salarii și prețuri: aceea care, dacă este parcursă complet, conduce la modificarea variabilelor în aceiași direcție. De exemplu, creșterea salariilor
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
relațiile cauzale se pot extinde, cuprinzând din ce în ce mai multe variabile. Unele dintre relații pot conduce la o formă de bucle feedback, deci bucle în care se formează bucle închise care cuprind două sau mai multe variabile. Una dintre cele mai simple bucle feedback este cea a raportului dintre salarii și prețuri: aceea care, dacă este parcursă complet, conduce la modificarea variabilelor în aceiași direcție. De exemplu, creșterea salariilor duce la creșterea prețurilor în timp ce scăderea salariilor determină scăderea prețurilor. Deci bucla feedback dintre
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
salarii și prețuri: aceea care, dacă este parcursă complet, conduce la modificarea variabilelor în aceiași direcție. De exemplu, creșterea salariilor duce la creșterea prețurilor în timp ce scăderea salariilor determină scăderea prețurilor. Deci bucla feedback dintre prețuri și salarii este pozitivă. O buclă feedback negativă este aceea în care o creștere a unei variabile din cadrul buclei duce după parcurgerea în întregime a buclei, la descreșterea variabilei respective. De exemplu, o buclă feedback dintre numărul de angajări și volumul vânzărilor se poate reprezenta astfel
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
în aceiași direcție. De exemplu, creșterea salariilor duce la creșterea prețurilor în timp ce scăderea salariilor determină scăderea prețurilor. Deci bucla feedback dintre prețuri și salarii este pozitivă. O buclă feedback negativă este aceea în care o creștere a unei variabile din cadrul buclei duce după parcurgerea în întregime a buclei, la descreșterea variabilei respective. De exemplu, o buclă feedback dintre numărul de angajări și volumul vânzărilor se poate reprezenta astfel: În sistemele complexe, de multe ori, buclele feedback care apar sunt multiple, deci
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
duce la creșterea prețurilor în timp ce scăderea salariilor determină scăderea prețurilor. Deci bucla feedback dintre prețuri și salarii este pozitivă. O buclă feedback negativă este aceea în care o creștere a unei variabile din cadrul buclei duce după parcurgerea în întregime a buclei, la descreșterea variabilei respective. De exemplu, o buclă feedback dintre numărul de angajări și volumul vânzărilor se poate reprezenta astfel: În sistemele complexe, de multe ori, buclele feedback care apar sunt multiple, deci formate din două sau mai multe bucle
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
scăderea prețurilor. Deci bucla feedback dintre prețuri și salarii este pozitivă. O buclă feedback negativă este aceea în care o creștere a unei variabile din cadrul buclei duce după parcurgerea în întregime a buclei, la descreșterea variabilei respective. De exemplu, o buclă feedback dintre numărul de angajări și volumul vânzărilor se poate reprezenta astfel: În sistemele complexe, de multe ori, buclele feedback care apar sunt multiple, deci formate din două sau mai multe bucle feedback de polarități diferite. Datorită influențelor pe care
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
o creștere a unei variabile din cadrul buclei duce după parcurgerea în întregime a buclei, la descreșterea variabilei respective. De exemplu, o buclă feedback dintre numărul de angajări și volumul vânzărilor se poate reprezenta astfel: În sistemele complexe, de multe ori, buclele feedback care apar sunt multiple, deci formate din două sau mai multe bucle feedback de polarități diferite. Datorită influențelor pe care le exercită, aceste bucle feedback trebuie analizate astfel încât să se determine care dintre ele este dominantă. O buclă feedback
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
buclei, la descreșterea variabilei respective. De exemplu, o buclă feedback dintre numărul de angajări și volumul vânzărilor se poate reprezenta astfel: În sistemele complexe, de multe ori, buclele feedback care apar sunt multiple, deci formate din două sau mai multe bucle feedback de polarități diferite. Datorită influențelor pe care le exercită, aceste bucle feedback trebuie analizate astfel încât să se determine care dintre ele este dominantă. O buclă feedback dominantă este acea buclă ce determină în cea mai mare măsură tendința de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
de angajări și volumul vânzărilor se poate reprezenta astfel: În sistemele complexe, de multe ori, buclele feedback care apar sunt multiple, deci formate din două sau mai multe bucle feedback de polarități diferite. Datorită influențelor pe care le exercită, aceste bucle feedback trebuie analizate astfel încât să se determine care dintre ele este dominantă. O buclă feedback dominantă este acea buclă ce determină în cea mai mare măsură tendința de modificare a variabilelor incluse în conturul buclelor respective. În exemplul următor avem
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
ori, buclele feedback care apar sunt multiple, deci formate din două sau mai multe bucle feedback de polarități diferite. Datorită influențelor pe care le exercită, aceste bucle feedback trebuie analizate astfel încât să se determine care dintre ele este dominantă. O buclă feedback dominantă este acea buclă ce determină în cea mai mare măsură tendința de modificare a variabilelor incluse în conturul buclelor respective. În exemplul următor avem două bucle feedback, una negativă și cealaltă pozitivă care acționează concomitent (figura 4.2
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
sunt multiple, deci formate din două sau mai multe bucle feedback de polarități diferite. Datorită influențelor pe care le exercită, aceste bucle feedback trebuie analizate astfel încât să se determine care dintre ele este dominantă. O buclă feedback dominantă este acea buclă ce determină în cea mai mare măsură tendința de modificare a variabilelor incluse în conturul buclelor respective. În exemplul următor avem două bucle feedback, una negativă și cealaltă pozitivă care acționează concomitent (figura 4.2). Este clar aici că bucla
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
pe care le exercită, aceste bucle feedback trebuie analizate astfel încât să se determine care dintre ele este dominantă. O buclă feedback dominantă este acea buclă ce determină în cea mai mare măsură tendința de modificare a variabilelor incluse în conturul buclelor respective. În exemplul următor avem două bucle feedback, una negativă și cealaltă pozitivă care acționează concomitent (figura 4.2). Este clar aici că bucla feedback pozitivă este dominantă, cealaltă buclă feedback influențând consumul doar într-o măsură redusă, existând alte
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
trebuie analizate astfel încât să se determine care dintre ele este dominantă. O buclă feedback dominantă este acea buclă ce determină în cea mai mare măsură tendința de modificare a variabilelor incluse în conturul buclelor respective. În exemplul următor avem două bucle feedback, una negativă și cealaltă pozitivă care acționează concomitent (figura 4.2). Este clar aici că bucla feedback pozitivă este dominantă, cealaltă buclă feedback influențând consumul doar într-o măsură redusă, existând alte mărimi care determină într-o măsură mai
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
concomitent (figura 4.2). Este clar aici că bucla feedback pozitivă este dominantă, cealaltă buclă feedback influențând consumul doar într-o măsură redusă, existând alte mărimi care determină într-o măsură mai mare consumul, de exemplu venitul din salarii. Aceste bucle feedback multiple constituie de fapt, regula în sistemele economice reale. De regulă, determinarea structurii buclelor feedback dintr-un sistem economic real se realizează într-un proces iterativ, pornind mai întâi de la buclele feedback evidente și importante, după care se adaugă
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
feedback influențând consumul doar într-o măsură redusă, existând alte mărimi care determină într-o măsură mai mare consumul, de exemplu venitul din salarii. Aceste bucle feedback multiple constituie de fapt, regula în sistemele economice reale. De regulă, determinarea structurii buclelor feedback dintr-un sistem economic real se realizează într-un proces iterativ, pornind mai întâi de la buclele feedback evidente și importante, după care se adaugă noi bucle feedback până când se ajunge la structură corespunzătoare, care să permită obținerea unui model
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]