4,786 matches
-
comerțului cu carte, pe care Ioanid îl făcea amestecat. Ruptura dintre ei se produce în 1856, când ideea lui Socec de a separa editura de librărie și de a vinde și cărți tipărite la alții nu găsește înțelegere la librarul bucureștean. În același an, acesta din urmă cumpără terenul pe care se va construi cartierul Ioanid. Afacerile cu carte îi merg prost, și își caută norocul, cum am zice astăzi, în imobiliare. Proiectul lui se desăvârșește, însă, mult mai târziu și
Librării de altădată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5185_a_6510]
-
Avakian Căldură mare, secetă pe măsură... inclusiv la nivelul disponibilităț ilor financiare care, spre exemplu, anul trecut au asigurat stagiunea bucureș- teană de vară de la Atheneul Român. Afișele făloase, dispuse de-o parte și de alta a fațadei sediului Filarmonicii bucureștene, au rămas în aceste săptămâni fără obiect. Păcat! Criza economică, cea financiară, impun restricții la nivelul actului de cultură. Mai grav este faptul că aceste restricții se extind deseori asupra condiției noastre spirituale, aspect pe care, cum observăm, aproape nimeni
La București, concertele finalului de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5386_a_6711]
-
concertul familiei violoncelistului Marin Cazacu a fost singurul care a trecut de bariera nimicitoare a secetei manifeste la nivelul mijloacelor financiare. Căci o stagiune de concerte, fie ea și estivală, nu se poate raliza exclusiv în baza bunelor intenții. Radiodifuziunea bucureșteană s-a dovedit a fi, în schimb, mai eficientă. Dispune de mijloace financiare mai consistente, bine orientate. „Festivalul bucureștean al muzicii de film” a fost susținut în mijlocul capitalei, în Piața „George Enescu”, loc excelent amenajat și destinat unei agreabile petreceri
La București, concertele finalului de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5386_a_6711]
-
mijloacelor financiare. Căci o stagiune de concerte, fie ea și estivală, nu se poate raliza exclusiv în baza bunelor intenții. Radiodifuziunea bucureșteană s-a dovedit a fi, în schimb, mai eficientă. Dispune de mijloace financiare mai consistente, bine orientate. „Festivalul bucureștean al muzicii de film” a fost susținut în mijlocul capitalei, în Piața „George Enescu”, loc excelent amenajat și destinat unei agreabile petreceri a timpului în așteptarea orelor de răcoare ale serii. Indiscutabil, programul de muzică populară a făcut deliciile unui public
La București, concertele finalului de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5386_a_6711]
-
orchestrale introductive a Poemului pentru vioară de Ernest Chausson. Aici ca și pe parcursul celebrei piese „Havanaise” de Camille - Saint-Saens, violonistica lui Alexandru Tomescu s-a distins prin stră- lucire virtuoză, imaginație seducă- toare, fermecător colorit timbral. Ultimele concerte ale stagiunii bucureștene, primele zile de caniculă, au coincis. Din păcate! Curios lucru - nu pot aprecia altfel, meteodependent se dovedește a fi publicul bucureștean de concert. Canicula excesivă, vremea ploioasă a sfârșitului de iunie, ne derutează pe unii dintre noi. Săli arhipline, săli
La București, concertele finalului de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5386_a_6711]
-
Alexandru Tomescu s-a distins prin stră- lucire virtuoză, imaginație seducă- toare, fermecător colorit timbral. Ultimele concerte ale stagiunii bucureștene, primele zile de caniculă, au coincis. Din păcate! Curios lucru - nu pot aprecia altfel, meteodependent se dovedește a fi publicul bucureștean de concert. Canicula excesivă, vremea ploioasă a sfârșitului de iunie, ne derutează pe unii dintre noi. Săli arhipline, săli pe jumătate goale... în funcție de vremea de-afară; mai puțin de muzică. Așa să fie, oare? Ultimele două concerte simfonice ale Filarmonicii
La București, concertele finalului de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5386_a_6711]
-
de concert. Canicula excesivă, vremea ploioasă a sfârșitului de iunie, ne derutează pe unii dintre noi. Săli arhipline, săli pe jumătate goale... în funcție de vremea de-afară; mai puțin de muzică. Așa să fie, oare? Ultimele două concerte simfonice ale Filarmonicii bucureștene s-au bucurat de o asistență pe cât de numeroasă pe atât de entuziastă. Sub bagheta dirijorului Christian Badea s-a cântat muzică de Verdi, de Mussorgski, Ceaikovski, Rahmaninov, muzică pe care publicul nostru o cunoaște, o iubește, ar asculta-o
La București, concertele finalului de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5386_a_6711]
-
atât de diferite. „Cât mai puțină muzică nouă, cât mai puțină muzică pe care nu o cunoaștem!”... pare să fie deviza publicului obișnuit al Atheneului. Cum altfel aș putea califica reacția aceluiași public la concertul orchestrei de corzi a Universității bucureștene de muzică, concert condus de același Christian Badea. O sală pe jumătate goală!? Să fim totuși optimiști. Pe jumătate plină! Motivul? Un program puțin cunoscut publicului meloman, mai multă muzică de secol XX, lucrări cu totul utile formării conștiinței de
La București, concertele finalului de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5386_a_6711]
-
accepta „relevanța” (auzi vorbă!) episodului montat de mediatoarea emisiunii, ceilalți invitați au stat frumos pe scaunele lor ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Mi-am amintit de o întâmplare îngrozitoare de pe vremuri, când, la o coadă la un magazin bucureștean din piața Lahovari, un bărbat s-a prăbușit și a murit. A fost împins într-un cot al scării pe care se urca în magazin și acoperit cu ziare. Cineva a sunat la miliție. Nimeni n-a părăsit însă coada
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5391_a_6716]
-
atras, în succesiune cronologică, de poezie, filozofie, religie și tradiție ancestrală, căutînd în fiecare din cele patru ipostaze o pîrghie de împlinire. Pe fiecare le-a atins pentru a le abandona, în timp ce, sub unghi biografic, Dab Iacob a absolvit Politehnica bucureșteană în 1985, supliciul de a îndura o atmosferă neumanistă insuflîndu-i o repulsie cronică față de domeniul ingineresc. Fastidiul față de pustiul tehnic și l-a domolit mergînd în 1984 la Noica, Păltinișul prilejuindu-i scrierea unui jurnal filosofic, după tiparul consacrat al
Spiritul vacilant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5398_a_6723]
-
dramatic al lui Eschyl. Acesta devine o parte structurală a limbajului muzical-dramatic. Așa cum Bach însuși, în cadrul polifoniei sale, aduce o împlinire consubstanțială a relației dintre subiect și contrasubiect. Cu decenii în urmă l-am întâlnit pe Aurel Stroe în Conservatorul bucureștean, în primii ani ai studenției, la mijlocul anilor ’60, atunci când maestrul terminase ale sale „Arcade”; „acel unghi”, cum intuiește Nichita Stănescu. La pupitrul dirijoral se afla Constantin Bugeanu. Dădeam o mână de ajutor la realizarea primei imprimări a lucrării. Eram copleșiți
Aurel Stroe pe „Calea Lactee“, scrisă pentru el de Nichita Stănescu – pagini de jurnal prezentate de Ana Trestieni – by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5406_a_6731]
-
prin aplicarea unei substanțe care elimină, pentru o vreme, imperfecțiunile chipului. Cât despre transplantul de grăsimi de pe fese pe față, el pare să fie considerat metoda ideală (naturală, organică) de a-ți îmbunătăți imaginea. În lumea de fițe a barurilor bucureștene, frecventate de fauna mondenă, a nu avea măcar o mărire de sâni și un implant de buze înseamnă a fi o provincială fără șansă de a accede în noul regat al mutanților de Dorobanți. Disperarea e nouă, dar metodele sunt
Nazism și culturism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5412_a_6737]
-
Ionescu nici măcar ca „om al epocii sale” (cum, cu o formulă uzată, spune editoarea în prefață). Imaginea filosofului, fără să fie caricaturală - căci volumul nu omite articolele evident prolegionare, dimpotrivă -, îl acreditează pe profesor mai degrabă ca figură pitorească, tipic bucureșteană, decât ca gânditor serios, apt să subjuge intelectual o generație. Nu e numai rezultatul inevitabil al absenței spiritului critic care ar fi trebuit să guverneze ediția, ci și al lipsei de cunoștințe cu privire la ce este și cum se face o
Încă o ediție tendențioasă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5417_a_6742]
-
sprijinită de pregnanța trepidantă a ritmului. Spectaculoase se dovedesc a fi sonoritățile ce îmbracă melodica pieselor compozitorului, dirijorului, orchestratorului franco-român Vladimir Cosma. A revenit în țară, pe scena Ateneului, după aproape o jumătate de secol. Susținut în compania Orchestrei Filarmonicii bucureștene, a Corului academic al instituției, a unui impresionant grup de soliști, concertul maestrului a adus - cum se spune - „în direct” revelația unui talent autentic în domeniul muzicii de estradă, revelația unui inspirat melodist, a unui orchestrator imaginativ. Un talent mimetic
Muzică de larg consum și muzică by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5102_a_6427]
-
natură poetică, discursul rapsodic, virtuozitatea strălucitoare, aspecte pe care Viniciu Moroianu le stăpânește cu deplină autoritate profesională; dispune de un simț bine orientat al culorii timbrale, cel ce animă viața interioară a muzicii, îi conferă atracțiozitate, o indicibilă noblețe. Publicul bucureștean de concert? Mulți se orientează cu greu între evenimentul autentic și cel ambalat de o reclamă bine regizată. Mulți cedează tentației minimei rezistențe. Cultura recitalului, a concertului cameral, „prinde greu” în zilele noastre, la București; nu avem timp pentru asemenea
Muzică de larg consum și muzică by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5102_a_6427]
-
dintre cele mai importante instituții internaționale din domeniu: Quinzaine Des Réalisateurs - Cannes Film Festival, Oberhausen International Short Film Festival și Tampere International Short Film Festival. În cadrul acestui eveniment cu totul binevenit, dedicat experimentului de la granița dintre film și artă, publicul bucureștean s-a putut întâni în premieră cu filme câștigătoare ale Palm D’Orulului pentru Film Scurt de la Cannes 2011, ale Premiului Ursul de Aur pentru Film Scurt la Berlinala din 2011, ale Premiului Orizzonti Veneția 2010 etc. Aceste patru zile
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5107_a_6432]
-
la București unde i se organizează un concert dedicat în întregime lucrărilor sale. Cu sens de aleasă considerație, Enescu însuși s-a deplasat la Cluj pentru a-și întâmpina distinsul oaspetele. Cu acel prilej i-a prezentat în primă audiție bucureșteană cea de a doua Sonată pentru vioară și pian, partea pianului fiind susținută de compozitor însuși. Ne putem imagina, oare, astăzi, cum a sunat duo-ul cameral al celor doi muzicieni? Au fost printre primii care au promovat o viziune
Momente inedite în sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5136_a_6461]
-
camerale aflate sub genericul „Enescu Berlin Tage”; creații bartokiene majore și-au gasit locul firesc în contextul programelor dedicate lucrărilor enesciene aflate în contextul valorilor primei jumătăți a secolului trecut, al maeștrilor sfârșitului de secol XIX. În mod cert, instituțiile bucureștene de concert datorează mult, astăzi, memoriei comune a celor doi mari creatori ai secolului trecut. Tot în Studioul de Concerte din strada Berthelot - grație strădaniei unor tineri entuziaști ce compun grupul „Nectarie Protopsaltul” - sonorități noi, în parte inedite, au putut
Momente inedite în sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5136_a_6461]
-
inutile, ziaristul Mihnea Măruță și-a intitulat un text de pe blogul său Limba Română Arena (18.07.2011). Inovația în cauză are mai multe aspecte criticabile. În primul rând, este evident că varianta de denumire exclusiv în engleză a stadionului bucureștean nu se justifică (nu e vorba de un produs comercial destinat integral exportului) și e chiar riscantă: nu cred că toți românii care umplu stadioanele la un meci de fotbal țin morțiș să se exprime în engleză („frate, ce caft
„Național Arena” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5333_a_6658]
-
de față ANAF ar putea scoate la vânzare jucătorii de la Dinamo sau poate chiar deveni acționar al clubului din Ștefan cel Mare, în schimbul datoriei pe care o are de recuperat. Fundașul echipei Dinamo, Valeriu Bordeanu,declara, joi, că la gruparea bucureșteană sunt mari probleme financiare, precizând că el este obișnuit cu astfel de probleme de la Unirea Urziceni. "Sunt probleme mari. Nu știu dacă este echipă în Liga I care să nu aibă probleme. Vin de la o echipă mică, unde erau probleme
ANAF a blocat conturile clubului Dinamo Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/53433_a_54758]
-
actualitate prin referințele istorice și literare, prin aparițiile sale - cu sensul denotativ, originar, „fiu de prinț” - în multe cronici și documente de epocă (la Neculce, de exemplu: „Constantin Cantemir avea doi feciori beizadele, pre Antiohie și pe Dumitrașco”), în amintirile bucureștene despre „Beizadea Grigore Vițel” etc. Dicționarele turcești actuale consemnează etimonul beyzade, cu o definiție lipsită de conotații negative („son of a prince; noble or refined person”, Redhouse,1998). În româna veche circula și șahzadea „fiu de sultan sau de împărat
Beizadea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5351_a_6676]
-
de sonoritate este, în consecință, diferită de la o simfonie la alta și, uneori, variază chiar pe parcursul aceleiași lucrări. Prioritar rămâne aspectul artistic, semnificația acestuia. Regăsim aici Orchestra Națională Radio condusă de Horia Andreescu, Iosif Conta și Paul Popescu, Orchestra Filarmonicii bucureștene aflată sub conducerea lui Mircea Cristescu, Orchestra Filarmonicii din Cluj condusă de Erich Bergel și Cristian Mandeal, Orchestra Filarmonicii din Timișoara condusă de Remus Georgescu. Editarea întregului ciclu simfonic păstrează, de asemenea, un caracter în anume măsură documentar. Cui să
Momente discografice semnificative by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5353_a_6678]
-
două secole în urmă. Un adevărat memorial închinat rezistenței prin cultură în perioada absolutismului totalitar, la noi, îl reprezintă recenta reeditare de către Institutul Cultural Român a recitalului Chopin, concert pe care maestrul Dan Grigore l-a susținut în sala Ateneului bucureștean, în martie 1985. S-a împlinit mai mult de un sfert de secol de la acel eveniment unic în felul său în contextul deceniului teribil al „epocii de aur” a secolului trecut. Concertul a fost perceput drept un semn al rezistenței
Momente discografice semnificative by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5353_a_6678]
-
spre exemplu, la celebrul Raoul Koczalski. Multe lucrări chopiniene pot fi audiate în interpretări paralele, fiind preferate de mai mulți pianiști. Trebuiesc menționați cunoscutul pianist chinez Fou Ts’ong, rusul Nikolai Demidenko, argentinianul Nelson Goerner, atât de apreciat de publicul bucureștean. Sunt doar câteva exemple privind felul în care valorile artistice naționale sunt promovate în spațiul public european, în contextul internațional al valorilor. Unii o fac în mod consecvent. Alții mai mult sau mai puțin întâmplător.
Momente discografice semnificative by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5353_a_6678]
-
ni se pare absolut îndreptățită. Buzești-Berzei. Un nou episod Tot de la Andreea Pora, din articolul intitulat Berzei - Buzești, viața în moloz („22” din 26 iulie 2011), puteți afla, dacă nu sunteți familiarizați cu subiectul, cum în anul 2011 autoritățile locale bucureștene au ignorat legislația în vigoare, demolând fără aviz monumente istorice clasate, despre cum unii oameni din zonă, cu casele afectate de lucrări, nu au încă o hotărâre de expropriere, despre cum casa unui om a fost literalmente tăiată în două
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5358_a_6683]