2,180 matches
-
educația, științele, artele, nici intelectualul famelic ori hiperadaptat, violent contestatar sau apărător, după caz, al establishment-ului. Nici preotul, evident; poate profesorul umanist despre care vorbeam, el însuși o varietate de burghez, așa cum vedem în romanele realiste ale lui Rebreanu. Burghezii au fost cei care au mers la teatru și au cerut fie adaptări ale unor piese franțuzești, fie producțiuni originale ale teatrului național. Burghezii au intrat în galeriile de artă și au achiziționat tablouri pe care le-au agățat, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
care vorbeam, el însuși o varietate de burghez, așa cum vedem în romanele realiste ale lui Rebreanu. Burghezii au fost cei care au mers la teatru și au cerut fie adaptări ale unor piese franțuzești, fie producțiuni originale ale teatrului național. Burghezii au intrat în galeriile de artă și au achiziționat tablouri pe care le-au agățat, cu mândrie de proprietar, prin casele și vilele lor. Burghezii au citit cărțile scriitorilor noștri și, în multe rânduri, le-au și sponsorizat apariția. Această
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
și au cerut fie adaptări ale unor piese franțuzești, fie producțiuni originale ale teatrului național. Burghezii au intrat în galeriile de artă și au achiziționat tablouri pe care le-au agățat, cu mândrie de proprietar, prin casele și vilele lor. Burghezii au citit cărțile scriitorilor noștri și, în multe rânduri, le-au și sponsorizat apariția. Această burghezie ironizată subțire și batjocorită gros a asigurat consumul cultural și cadrul contractual fără de care nu poate fi concepută o viață artistică normală. Deoarece, în pofida
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
displăcut câtuși de puțin contractele avantajoase de editare și traducere; și s-a arătat literalmente revoltat atunci când cineva l-a plagiat sau l-a preluat fără copyright. Sărind ca ars, a devenit deodată foarte legalist și cât se poate de burghez... Spuneți-mi cu mâna pe inimă: chiar nu vă interesează ca arta pe care o faceți să circule și să se vândă, să ajungă la un public cât mai larg, nu numai la unul elitist, să vă aducă beneficii pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
națională autonomă. În perioada comunistă, raportarea la trecut este și ea diferită. Unii lideri priveau favorabil perioada interbelică, căutând aici semnele care anunțau un model socialist original, format independent de orice influență sovietică. Ceilalți blamează regimul anterior, calificându-l drept "burghez"; aceștia considerau că tocmai ceea ce mai rămăsese din vechiul regim împiedica dezvoltarea unei economii socialiste autonome. După prăbușirea democrațiilor populare, se conturează un clivaj postcomunist/anticomunist pe aceleași principii. Partidele situate pe primul versant al clivajului consideră că regimul abolit
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
anii tinereții lui. Între cele mai celebre piese scrise și realizate sunt: Le Misanthrope ("Mizantropul"), L'École des femmes ("Școala femeilor"), Tartuffe ou L'Imposteur ("Tartuffe sau impostorul"), L'Avare ("Avarul"), Le Malade imaginaire ("Bolnavul închipuit") și Le Bourgeois gentilhomme ("Burghezul gentilom"). Ajutat de Philippe I., Duce de Orléans - fratele lui Lodovic al XIV-lea - Molière apare în fața regelui cu o farsă imaginată de el, Le Docteur amoureux ("Doctorul îndrăgostit"), și obține dreptul de a folosi sala de teatru de lângă Louvru
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
în mitul lui Don Juan. Doi prieteni, Daniel și Joseph, legați printr-o solidaritate ciudată și o pasiune comună de a pierde vremea în cafenele și de a cuceri femei, trăiesc experiența neverosimilă a unei dedublări biografice. Într-un orășe burghez dintr-o țară occidentală imaginară, cei doi se cunosc la Café de l'Union, local frecventat de o clientelă melancolică, al cărei înger păzitor bovarc este chelnerița Laurinda. Daniel, protagonistul, duce un trai lejer în urma concedierii de la Băncile Unite Seelandeze
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
când îi cunoaște pe Henry Miller și pe soția acestuia, June. Triunghiul erotic se formează instantaneu, iar Anaïs Nin îi dezvăluie articulațiile într-un scenariu dramatic și tulburător. Pentru scriitoarea căsătorită cu un bancher, trăind la Paris într-un decor burghez și încercând constant evadări din luxul confortabil al unei iubiri necondiționate, întâlnirea cu Henry Miller are efectul unui pact demonic. Forța lui vitală o desparte definitiv de convențiile și rigorile sufocante ce i-au închis evoluția în limitele mediocrității. Sărăcia
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
înțelegând-o ca pe o posibilă metaforă a modului în care umanitatea însăși își trăiește, circular și convulsiv, ascensiunile și dezintegrările. Personaje diverse migrează dintr-o vârstă în alta, din atelierul de croitorie al tatălui în cafenelele zgomotoase ale Parisului - burghezi ridicoli, aristocrați decăzuți sau prostituate. În propriul său cod clasic, Henry Miller îi surprinde în mediul lor, în ipostaze fidele esenței fiecăruia. Descrierile sexuale stau alături de observații culturale și trimiteri la Nietzsche și Dostoievski, iar regimul existenței banale include constant
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
alt aspect important al acestei tendințe către conștiința europeană. Fiecare țară europeană este caracterizată de o diversitate internă considerabilă din mai multe puncte de vedere. Există o asemănare izbitoare transnațională între aceste diversități intranaționale. Există mai multe asemănări între niște burghezi, unul din Franța, altul din Marea Britanie, decât între un britanic din clasa mijlocie și un muncitor sau decât între un avocat francez și un fermier francez. Există mai multe diferențe sociale în interiorul fiecărei țări decât între țări la toate nivelurile
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
două războaie mondiale. Carol al II-lea, la fel ca și comuniștii, începând din 1944, l-a considerat principalul său adversar. După cel de-al Doilea Război Mondial, el va deveni simbolul independenței naționale. La conducerea Partidului Național Țărănesc, elementul burghez a devenit dominant. Lupu și Stere s-au retras, primul creând Partidul Țărănesc, iar al doilea Partidul Țărănesc-Democrat. Schimbarea compoziției sociale a statului major al Partidului Național Țărănesc avea să antreneze o nouă orientare doctrinară. Internaționala Verde nu a rămas
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
spre iritarea oamenilor, dar și a Vaticanului, În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, să cucerească Ierusalimul - don Ignatio de Loyola. Amoralitatea (a nu se confunda cu imoralitatea!Ă transcende, cum spuneam, unele legi și reflexe ale bunului-simț, burghez sau nu, Îndemnându-l pe „emul”, cel care-și fixează, cu o ambiție ce trădează voința de a Înfăptui un lucru ieșit din comun sau un destin de excepție, să sacrifice totul sau aproape totul În vederea unui singur scop! ( Ne
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
altele de un eseu cu un titlu asemănător al lui Mihai Ralea. L-am părăsit după câteva zeci de pagini, Întorcându-mă la „meseria mea”, cea de romancier, convins că aceste idei și principii ale amoralității, scandaloase În ochii oricărui burghez cinstit, le voi putea „ilustra” mult mai bine prin mijloacele epicii largi, romanești; prin intermediul eroilor mei, care au părut multor lectori „ciudați” sau chiar „neverosimili”! Chiar și unor „lectori profesioniști”, cum se auto-numesc uneori criticii literari, și un exemplu flagrant
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
dacă pur și simplu nu arătaseră un interes vădit pentru clasele sărace și mișcările lor „revoluționare”. De la Goethe, acuzat de a fi fost „sluga prinților”, până la „diafanul” Rainer Maria Rilke, resimțit ca „intimist”, sau la T. Mann, văzut ca „mare burghez”, nemaivorbind de cei care arătaseră, În anii ’30, o simpatie mai mult sau mai puțin deschisă pentru nazism (un Ernst Jünger, de exempluă, aproape toți marii scriitori, de-a valma, erau ori aspru criticați, ori „doar” ocultați, scoși din programele
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
fost tratați drept „dezechilibrați” (Swift chiar „retras” În vreo două rânduri În stabilimente adecvate, ca și alții, nu puțini promotori ai unei umanități și ai unei viziuni Încă prea radicale pentru cuminții și rigizii lor contemporaniă? În fapt, nu puțini burghezi, de azi și dintotdeauna, Își pun și-și vor pune problema și ar voi enorm să știe care este, la urma urmelor, granița Între „normalitate” și „nebunie”. Și... cine posedă de fapt definiția clară a normalității? Este ea doar o
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
măști, „reprezentând” un fel de ligă „În spirit” a tinerilor de pe Întreg continentul, dincolo de națiuni și clișeele sau reflexele acestora -, azi, când „a Învins”, Își mai poate revendica acest statut? Nu s-a academizat cumva, spre satisfacția ironică a „domnilor burghezi”, intrarea În Academia Franceză a lui Ionesco, unul dintre „revoluționari”, maestru al „absurdului”, o victorie sau un semn al „sfârșitului revoltei”, un ultim ecou al acelui râset genial și extrem de truculent, ce a răsunat pe toate coridoarele Europei timp de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pe toate coridoarele Europei timp de un secol, cel al suprarealismului. Dar, oricum, suprarealismul a fost nu mai puțin o formă a libertății și a victoriei „geniului etern tânăr” În fața psihologiei și artei sclerozate, datată istoric și mental prin spiritul burghez. O poză ce a devenit cu timpul o mască, un destin, o Înghețare a unei mimici și a unei gestici creatoare și revelatorii. I s-a reproșat „absența capodoperelor”, dar aceasta duce la o altă discuție, unde nu lipsesc argumente
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
clasă și Înaltul exemplu al artei marii țări Sovietice este un adecvat răspuns la ștergerea vinei acceptării și a participării la crima nazistă. Un Goethe, tratat În totalitate drept o „slugă a prinților”, Rainer Maria Rilke, poet al „intimismului mic burghez”, sau T. Mann, tratat drept „reprezentant al spiritului marii burghezii opulente și reacționare”, iată doar câteva exemple din „alunecările” penibile ale criticii și istoriografiei germane de după război, În mediile universitare mai ales, Îmbibate de un marxism militant, nu rareori de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cu un alt dispreț, abia mascat, de cei din jur. Și e la fel de adevărat că, În anii ce au urmat demisiei mele, care mi-a adus În viața literară și socială atâtea dezagremente, eu - unul dintre eurile mele, cel „lucid, burghez, adult etc.” - am regretat amarnic ceea ce făcusem; Într-o țară acut centralizată, să contrazici În presa „burgheză, dușmană”, pe autocratul Îmbibat de putere și lingușit de nu puțini potentați ai lumii și apoi, ca o provocare, să te Întorci sub
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
iar Stalin devenise, pentru câteva decenii, acel Potentat enigmatic și rigid, ce trebuia nu numai să Însumeze voințele și să Înlocuiască fireștile aspirații spre demnitate și liber arbitru, dar mai mult, să „propună” o stare „superioară” spiritului „meschin și individualist burghez” - topirea entuziastă Într-o singură Voință. O beatitudine care se Învecina cu o anume mistică trivială; iar Ceaușescu, alături de omologul său Kim-Ir-Sen al Coreei de Nord, a lunecat cel mai aproape de acest mesianism păgân cu pretenții totalitare - totalitare, Încă o dată
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pe excluderea „celuilalt”! Acest „celălalt” era exclusiv privilegiul Celui din vârf de a statua; și, dacă În vremea brutală, sângeroasă, a lui Dej, așa-numitul stalinism, „celălalt” se confunda oarecum cu profilul sau profilurile marxiste militante, sovietizante (aristocratul, financiarul, marele burghez sau țăranul avut, intelectualul reacționar și incorigibil!Ă, sub cea de-a doua dictatură, ceaușistă, „celălalt” a luat diferite fețe; el era În primul rând „străinul” - imperialist sau nu -, iar În cele din urmă „străinul” a devenit, grotesc și paradoxal
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
lui Rascolnikov și apoi a ideologilor naziști sau comuniști, „poți ucide În numele unei idei”! Cu subînțelesul: „În numele ideii noastre”, unde pronumele posesiv trebuia umplut de fiecare dată cu ceea ce am numit „străinul”, care era „demascat”, izolat și aruncat mulțimii: Evreul, burghezul sau dușmanul de clasă, străinul pur și simplu, sub Ceaușescu, sau acel „străin” care se remarcase prin calități morale și profesionale excepționale, „jignind” bunul-simț al maselor care nu aveau decât un singur loc pentru excepționalitate; și acel loc era ocupat
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
rezumă într-un singur cuvânt n REÎNTREGIREA cu patria-mamă, prin care se va asigura și reîntoarcerea lui Ulise acasă, în Ithaka, alias România, pe care zeii Moscovei au învăluit-o cu fum gros, transformând-o într-un pământ "odios, oprimator, burghez". Un subcapitol este consacrat tarei pe care o trăiește poetul (ca și Eminescu sau Cantemir): discordia mioritică între frați: "...Înfrânt temporar, ca poet militant, el nu poate fi clintit din rădăcina de foc a ființei românești mioritice. Îndărăt, spre ea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
destinată anumitor categorii de lucrători din Ministerul de Interne. Lucrarea începe cu o precizare interesantă din partea redacției: „Ignorată până nu de mult, datorită unei concepții false despre tradiție (sic!), activitatea informativă și contrainformativă desfășurată de organele specializate ale statului român burghez, suscită în ultimul timp tot mai mult interesul ofițerilor de securitate”. Materialul a fost redactat de Eugen Cristescu, șeful Serviciului Special de Informații (1940-1944), în detenție, dar redactorii au considerat că „datorită, probabil, stării psihice puțin propice scrisului în care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Teleajen (toate în județul Prahova) și orașele Ploiești, Mizil și Buzău. Ca și colegul său din Brigada de Informațiuni, agentul nr. 2 a constatat că majoritatea populației s-a pronunțat în favoarea votului universal, excepțiile fiind consemnate în rândul intelectualilor și burghezilor din mediul rural, alături de o parte din orășeni, care au considerat acest lucru drept „o diminuare a valorii lor politice”. Generalul Averescu, cunoscut ca un militar valoros, dar și promovat de propaganda electorală, reprezenta un politician aflat în ascensiune. El
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]