35,196 matches
-
prilej, formația ministerială a vizitat și venerabila instituție fondată de Pârvan. Marian Papahagi a profitat de ocazie pentru a prezenta un plan de restructurare a activității Accademiei, devenită o simplă anexă domestică a ambasadei. între altele, el propunea instituirea unor burse pentru studenți români, care urmau să petreacă în capitala Italiei, dar și la Veneția, câte doi ani. Se relua, în felul acesta, glorioasa tradiție a burselor inițiate de Pârvan și Iorga, însă abandonată după război din motivele binecunoscute. Profit de
Bursa (non)valorilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16676_a_18001]
-
Accademiei, devenită o simplă anexă domestică a ambasadei. între altele, el propunea instituirea unor burse pentru studenți români, care urmau să petreacă în capitala Italiei, dar și la Veneția, câte doi ani. Se relua, în felul acesta, glorioasa tradiție a burselor inițiate de Pârvan și Iorga, însă abandonată după război din motivele binecunoscute. Profit de acest prilej pentru a reaminti că Marian Papahagi rămâne cel mai inspirat ctitor de instituții culturale pe care l-a avut România în ultima jumătate de
Bursa (non)valorilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16676_a_18001]
-
Gabriel Dimisianu Prozator afirmat odată cu Al. Ivasiuc, G. Bălăiță, Augustin Buzura, Norman Manea, adică la începutul anilor '70, cotat din ce în ce mai bine, pe măsură ce-i apăreau cărțile, la bursa criticii literare, Virgil Duda este azi un autor pomenit tot mai rar. În 1988 a emigrat în Israel, lăsând în urmă, publicate, un volum de povestiri și nouă romane. Iar după 1990, când a revenit în țară în câteva rânduri
Cronica unei nevroze by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16844_a_18169]
-
odată însă cu atâția alții. Unii și-au construit, cu aplomb, o imagine de foști opozanți politici, în temeiul căreia s-au agitat mult, reclamând recunoașterea meritelor și răsplătirea lor. Au și fost răsplătiți, ca urmare a neobositelor demersuri, cu burse, cu premii, cu traduceri în limbi de circulație. Astfel încurajați, unii au prins să spere - și mai speră - să dobândească Nobelul. De ce nu? Spre deosebire de aceștia, Virgil Duda și-a fructificat numai literar condiția de emigrat, transpunându-și experiențele în cărți
Cronica unei nevroze by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16844_a_18169]
-
el și mine bunicul având 16 copii și NĂIȚĂ fiind primul născut iar tata ultimul) luase doctoratul în istorie la Sorbona la Paris. Lucru excepțional pe acele vremuri ca un copil de popă de țară să plece prin concurs cu bursă la Paris și să mai obțină și doctoratul. Aurelian Sacerdoțeanu fiind ani de zile directorul arhivelor statului-era ceva după Hașdeu și Dimitrie Onciul-și proferor doctor docent la facultatea de istorie. Nu o spun ca laudă, pentrucă e meritul lui, nu
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
că da, orice se poate, numai dacă el, Belu, ar fi în stare să-i ofere un milion. Aluzie șăgalnică la Je t'aime comme un million. Belu făcuse ce făcuse - era înainte de război - și, cu inteligența sa, jucînd la bursă, dăduse lovitura... Să fi fost o cucerire reală? Nu se știe. La acest lucru, spun sincer, nu mă gîndeam, nu-mi vine în minte, decît abia după apariția, neașteptată, a Henriettei Yvonne Stahl în sala Crematoriului supravegheată de activiștii bătrîni
După ce lovitura s-a dus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16879_a_18204]
-
atît a esteticii realist-mimetice, cît și grotesc-convulsive". La superlativ, Dan Stanca își imaginează cazul unui autor care pornește la scrierea unei cărți în calitate de ateu, spre a o termina în calitate de credincios convins: "Ce mai contează atunci valoarea cărții, cotarea ei la bursa criticii literare, de vreme ce asupra aceluia care a scris-o a coborît minunea transformării demonului în înger?". Întrebare oarecum imprudentă în exaltarea ei. Deoarece, în chip specific, creația literară e purtătoarea unei valori estetice, care nu poate fi pur și simplu
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
a fost scris cu câteva ore înaintea anunțului făcut de președintele Constantinescu, spune Nota care dă lovitura de moarte editorialului care nu și-ar mai fi avut locul în ziar. * Nici editorialul din ROMÂNIA LIBERĂ nu trece proba zilei. * Ziarul BURSA pare să nu fi auzit de anunțul președintelui Constantinescu. * NAȚIONAL rezolvă problema paginii întâi cu o extraordinară fotografie din spate a președintelui care părea că își ia rămas bun. Dacă se va da un premiu de inventivitate pentru rezolvarea situațiilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16919_a_18244]
-
Cronicar Finanțe și literatură Pentru prima dată în viața lui, i s-a întîmplat și Cronicarului să fie interesat de Ziarul financiar. Explicația nu este vreun capital neașteptat, o moștenire, o investiție norocoasă, o lovitură la bursă care să-i fi schimbat dintr-o dată Cronicarului destinul financiar, ci pur și simplu apariția unui supliment (gratuit!) ascuns, în fiecare vineri, în burta Ziarului financiar: ZIARUL DE DUMINICĂ. Are 8 pagini, de formatul ziarului-mamă. Lansarea a avut loc vineri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17047_a_18372]
-
Marta Petreu are dreptate. Cioran tînărul "a fost, din generația '27, primul reprezentant important care s-a lăsat sedus de extrema dreaptă; i-au urmat, din "elita filosofică", Eliade în 1936, apoi Noica în 1938". Nenorocirea pentru Cioran a fost bursa de studii în Germania căpătată în toamna lui 1933. Aici e cucerit de hitlerism și trimite în țară aiuritoare articole entuziaste de adeziune la "revoluția națională" înfăptuită de hitlerism. Nu există om politic în lumea de astăzi care să-mi
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
care-mi plac și sunt convins că lichelismul autohton ar putea fi înăbușit, dacă nu distrus, printr-un regim de dictatură"). Și sînt se poate înregimenta activ mișcării naționaliste legionare, preferînd, de aceea, să părăsească definitiv țara, plecînd cu o bursă de studii în Franța. S-a întîmplat, așadar, ca autorul unei cărți fundamental favorabile extremei drepte românești să nu fie și un militant al ei încadrat politic. Dar pînă atunci, Cioran, prin articole și cel puțin o carte, s-a
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
Ziarul financiar? E acesta un ziar de adresare populară? După cum îl arată numele, mai degrabă nu. Să fie cititorii săi niște ahtiați de literatură care, în ziua de vineri, vor să se delecteze și cu altceva decît cu informații de bursă și analize economice? Asta nu știm și nici nu e treaba noastră. În definitiv, sîntem în tranziție. Dacă Ziarul financiar publică romane în foileton, poate că și România literară ar trebui să își încerce norocul cu niscaiva bilanțuri bursiere săptămînale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
integrantă a poporului nostru"! Se putea imagina o lege mai puțin europeană, într-un moment în care România are porțile deschise spre Europa - decît "legea funcționarului public"? Dar să examinăm și alte aspecte. Mulți tineri studioși, prin tot felul de burse, programe și generoase oferte occidentale, sînt trimiși în străinătate - în Occident, evident - în vederea completării pregătirii lor din țară. Prin concurs, cei mai numeroși, prin propunere, alții - merituoși cu toții. Este drept, dintre aceștia, unii, cu diplome de studii occidentale - nu se
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
lor - și prin harul profesoarei lor - căpătase dimensiuni mitice. într-o vreme când bătălia pentru fonduri se dă, în domeniul educației, cu baioneta în poziție de atac, profesoara din Bloomington a reușit imposibilul: a convins conducerea Universității Indiana să instituie burse pentru studenții americani care doresc să studieze în România. Deși președintele Constantinescu însuși s-a arătat entuziasmat de proiect, promițând să facă din el un parteneriat, deși ministrul Marga și-a dat aprobarea, lucrurile stagnează! în România, birocrația ucide până
Chibiț în Dupont Circle by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17136_a_18461]
-
scris o dată - să mă ierte criticul - și despre Gioaca, țigăncușa ageră ridicată, la propriu, în balonul de observație al regimentului bucureștean 23 infanterie, de către niște ofițeri chipeși, curtenitori, când cu manevrele... Era atâta înlesnire - repet - că, dacă ploua la timp, bursele din toată Europa se dădeau peste cap, ca și unele de pe alte continente, când se telegrafia cu febrilitate: A plouat în Bărăgan ! semn de belșug pentru noi cei de aici și de prăpăd pentru concurență. Prin 1925, '26, înainte de marea
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
primul număr din 1871, a debutat în Convorbiri literare cu comedia Fata de birău. În același an, la același îndemn, elaborează întinsele Studii asupra maghiarilor, care apar în paisprezece numere ale revistei junimiste. Devenise membru îndrăgit al Junimii și cu bursa acordată de societate (apoi cu alta acordată de Maiorescu ca ministru) și-a putut continua studiile juridice, fără a izbuti să-și obțină atestatul de absolvire, nemulțumindu-l - ca și Eminescu - pe conducătorul Junimii. După un scurt episod ieșean, se
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
țării, funcționarii din minister imaginează complicate proceduri birocratice și meschine piedici procedurale. O oarecare d-nă Elena Zamfir - personaj-tampon între faimoasa ministresă Andronescu și... lumea dezlănțuită - se dovedește capabilă să argumenteze logic (o logică proprie!) aberația cum că cele douăzeci de burse pentru studenți români (repet: studenți români!) la Veneția și Roma nu s-au aprobat în acest an pentru că... cererea de finanțare a sosit prea târziu! Lăsând deoparte minciuna sfruntată a funcționarei de minister (dl. Bulei înșiră o lungă listă de
Iarna venețiană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16010_a_17335]
-
și în spatele Cortinei de Fier (căci la urma urmelor cine poate garanta, teoretic, acest lucru?), pentru cei care trăiau comunismul pe propria piele nu încăpea nici un fel de întrebare. E aproape o ironie faptul că astăzi Fulbright este numele unei burse acordate cercetătorilor din toată lumea întreagă care vor să traverseze vechea graniță dintre Est și Vest. A doua problemă se referă la implicarea intelectualilor sau militanților din exil în emisiunile sau chiar în conducerea Europei Libere. Părerea lui Puddington este că
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]
-
am lucrat cu mintea expres -, făcute pe baza unor nume reale. Se poate întîmpla ca numele Taup, care nici nu știu ce înseamnă, să-l fi auzit pe undeva. Am fost în Germania, de pildă, am stat un an, am avut o bursă de la germani. Se recompensau, pentru că, dacă mi-au omorît tatăl, trebuiau să se arate generoși față de fiu, să-i dea cozonac. Amintesc mereu că am fost orfan de război - nu-mi place deloc cînd aud asta, că aduce imediat a
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
repar greșeala comentînd-o acum. Aceasta e cea din urmă carte a lui Cioran, apărută în 1937 (la numai un an după scandalul iscat de Schimbarea la față a României, 1936), adică anul cînd autorul ei se desțărează, plecînd, cu o bursă, în Franța, de unde s-a înapoiat, prin octombrie 1940, în perioada statului național-legionar, cu care simpatiza enorm și părăsind din nou țara prin februarie-martie 1941, după rebeliune, dar cu o însărcinare de consilier cultural pe lîngă guvernul de la Vichy (emisă
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
mărturisit, apoi Cioran) că vede aici efectiv o blasfemie care a indignat-o și a rușinat-o. Deși legionar ca ideal eroic de viață (Cioran s-a convertit la legionarism încă în 1933, cînd a stat cîteva luni, cu o bursă, în Germania), tînărul cugetător era, totuși, un solitar, deosebindu-se prin amintitele două dimensiuni (respingerea tradiționalismului autohtonizant și a religiosului ortodox sau chiar ortodoxist) de crezurile mișcării legionare. Și nici, cum a mărturisit într-o scrisoare din 1937 către Mircea
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
dinspre Wansee: mult mai multă liniște, vile luxoase care te intimidează, arbori bătrîni în care i-am recunoscut pe cei atît de iubiți de Aubrey de Vere. Locuiesc și acum în vila "scriitoricească" din Storkwinkel ca urmare a primirii unei burse DAAD, una dintre cele mai prestigioase burse pentru artiști. Ajunge să spun că printre cei care au mai beneficiat de ea sînt scriitori ca Mario Vargas Llosa, Margaret Atwood, Walter Abish, Susan Sontag, W.H. Auden, Ingeborg Bachmann, Michel Butor
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
luxoase care te intimidează, arbori bătrîni în care i-am recunoscut pe cei atît de iubiți de Aubrey de Vere. Locuiesc și acum în vila "scriitoricească" din Storkwinkel ca urmare a primirii unei burse DAAD, una dintre cele mai prestigioase burse pentru artiști. Ajunge să spun că printre cei care au mai beneficiat de ea sînt scriitori ca Mario Vargas Llosa, Margaret Atwood, Walter Abish, Susan Sontag, W.H. Auden, Ingeborg Bachmann, Michel Butor, Robert Coover, Peter Esterhàzy, Raymond Federman, Carlos
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
înveți foarte multe lucruri pe care, pur și simplu, nu ai cum să le înțelegi altfel. Mulți autori români sînt oarecum "ghetoizați" în mica noastră lume literară. Pentru oricare dintre ei ar fi o mare șansă primirea unei astfel de burse care îți schimbă mult reperele și imaginea de sine. Iar obținerea ei nu ține de nici o cabală complicată, ci de trimiterea, pur și simplu, a unor formulare care sînt apoi evaluate de un juriu anonim. Din martie voi fi în
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
mai frumos film despre cărți, poate singurul reușit vreodată"), pentru ca acum, pe filieră franceză, succesul să se amplifice și să se întregească. Autoarea, Helene Hanff, născută la Philadelphia în 1916, nutrește de tânără o mare pasiune pentru teatru. Obține o bursă care-i permite să se instaleze în Manhattan. Scrie zeci de piese pe care niciodată, nimeni nu le va pune în scenă. Se resemnează și devine scenaristă la televiziune. În ciuda decepțiilor și a unei existențe precare, Helene Hanff decide la
84, Charing Cross Road by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15666_a_16991]