1,534 matches
-
trofeu câștigat în urma unei bătălii. Se pare că spiritul războinic al înaintașilor și al corsicanilor începea să iasă la suprafață. Elev la școala militară Cum-necum, Napollione de Buonaparte - cum se recomanda el, cu o mândrie ușor de observat - a ajuns bursier al regelui Franței, fiind primit la Școala militară din orașul Brienne, la vreo cincizeci de leghe de Paris. Departe de părinți, despărțit de fratele și de sora lui, la numai zece ani, elevul de școală militară și-a pierdut din
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
în contact cu tovarăși (și tovarășe!) de la „organul de resort pe oraș”, participa la instructaje pentru pregătirea unor competiții: universitare, orășenești, regionale. Era deja o figură cunoscută, mai puțin de profesori și asistenți, dar situația nu-l îngrijora deloc: ca bursier de sfat popular trebuia să termine oricum, drept care a și terminat și s-a întors în târgul natal. Ca fiu al acestor locuri era dator, nu-i așa? să-și aducă... aportul la ridicarea orașului, al nivelului cultural sportiv al
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
Deschisă, ajunsă la 20 de ani de prezență în România, anunță pentru 16 decembrie o seară aniversară la Muzeul Național de Artă, cu 72 de liceeni (și profesorii lor) din toată țara, participanți la concursul „Reporteri de liceu“, cu foști bursieri, oameni din media, surprize muzical-editoriale ș.a.m.d. Să mai spun că, dacă nu se grăbește, o editură nu-și mai găsește loc pentru manifestări publice la Cărturești până dincolo de Crăciun? Că gem sălile de teatru de așteptările copleșitoare ale
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
fixați pe la universități occidentale, fiecare constituind un exemplu de performanță modelatoare. De ce - i-am zis - nu-i propuneți lui Andrei Pleșu un „dosar“ în Dilema pe subiectul ăsta? Nu știu de ce m-a privit așa mirat, Bordaș fiind în prezent bursier NEC... Ia să ne gândim împreună! 13 ianuarie 2011 Rătăcind prin Bellu, cu Paul Filip Toată copilăria și adolescența mea se leagă de aleile, figurile, crucile, cavourile, pomenile, văduvele, capela și veverițele din cimitirul Bellu. De la 4 la 15 ani
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Au urmat profesorate la Frankfurt, Bayreuth, în Africa de Sud, iar din 1996 funcționez la Universitatea "Carl von Ossietzky" din Oldenburg. Unde este profesoară la Catedra de Compoziție și unde păstorește masterate (în perspectivă, probabil, și doctorate), printre alții, și ale numeroșilor bursieri români. Într-o vreme erau mulți studenți români aici, fie de la București, fie de la Cluj. Cu toții s-au orientat rapid într-o lume nouă pentru ei. Au învățat limba germană aproape din joacă și sper să fi rămas cu amintiri
Avantaj muzica românească by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8971_a_10296]
-
oară." Nimic de adăugat, la această înțelegere profundă și discretă. Tot despre înțelegere, posibilă prin întîlnirea și tolerarea reciprocă a unor lumi pe care totul le desparte, vorbește Ștefan Borbély. Vocea e a tînărului universitar ajuns la Indiana University ca bursier Fullbright, cu mai bine de 15 ani în urmă. Matei Călinescu avea să-i fie îndrumător: "de la Matei Călinescu am învățat, așadar, ce înseamnă să fii occidental. Nu să te naști, ci să devii: e o diferență esențială..." Un om
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7097_a_8422]
-
în localitatea Szetejnie din Lituania. Între anii 1929-1934 a studiat dreptul la Universitatea din Vilnius (un an la Universitatea din Varșovia). A înființat împreună cu câțiva colegi de generație gruparea avangardistă „Żagary” (Surcele, 1931-1934). A petrecut un an la Paris ca bursier (1934-1935), unde a cunoscut o puternică înrâurire din partea rudei sale, poetul Oscar Miłosz, căruia îi va consacra ulterior pagini întregi în eseuri. La întoarcerea în țară a lucrat mai mulți ani la Radiodifuziunea din Vilnius și Varșovia. În anul 1939
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
ministru, a vă espune vederile mele, spre a putea servi când s-au constatat de domnia voastră că școala aceasta, de unde s-au recrutat până acum profesorii pentru școalele secundare, are necesitatea să i se prelungească esistența. Propun dar: 1. Zece bursieri cu o subvențiune de cel puțin 60 lei pe lună pentru fiecare elev. 2. Ca orașele principale să trimită câte un bursier care, după terminarea studiilor, să stăruiască în comuna ce l-a subvenționat ca om special pentru tot județul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
recrutat până acum profesorii pentru școalele secundare, are necesitatea să i se prelungească esistența. Propun dar: 1. Zece bursieri cu o subvențiune de cel puțin 60 lei pe lună pentru fiecare elev. 2. Ca orașele principale să trimită câte un bursier care, după terminarea studiilor, să stăruiască în comuna ce l-a subvenționat ca om special pentru tot județul. 3. Să se stipuleze prin lege ca școala să fie tratată ca școalele speciale cu facultățile de la Universitate, potrivit proiectului de lege
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
conține circa 30 de nume. Tot generalul Neagu Cosma a mai adăugat: "...era un dosar întreg la Securitate, în care se spunea tot ce se petrecea acolo, la acest institut. Noi nu stăteam numai să ne uităm: pe unii dintre bursierii ăștia îi mai trimiteam și noi". Cine stie acum dacă nu și Adrian Nastase a fost trimis de Securitate cu bursă americană la susnumitul institut? și în acest caz, el a dat o dublă lovitură: a servit cu informații despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
pentru dragoste, „Lady Macbeth în sat“, de N. Leskov. Tentativă de clarificare? Sau dorință secretă de obscurizare a operei? E pariul cititorului român... Traducerea acestui român a început în anul 1978, când studiam limba persană la Universitatea din Teheran, ca bursier al statului român, în anul al II-lea. Ca orice intelectual român curios, i-am întrebat pe prietenii mei iranieni care e cel mai dificil roman persan, pentru că aș vrea să-l traduc în română. Mi-au răspuns pe loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
fusese instalat pentru o săptămână, dacă nu mă Înșel, În studioul de la mansardă. Aveam mult râvnita bursă Berliner Künstlerprogramm, pe care și el o avusese chiar cu un an Înaintea mea. Funcționa, iată, regula, despre care auzisem deja, că toți bursierii aveau dreptul să revină, ulterior, pentru o scurtă ședere pasageră, găzduiți În clădirile administrate de DAAD (Serviciul german de schimburi culturale). Ștefan Bănulescu profitase de acest avantaj pentru a se opri la Berlin, În drum, cred, spre Paris, unde avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
În America. „Înțeleg că ar trebui să-ți mulțumesc pentru venirea mea aici”, mi-a spus Gabriela, la telefon, după sosire. Mulțumirile nu-și aveau rost, nici nu eram sigur ce influență avuseseră bunele mele cuvinte asupra celor care selecționau bursierii Programului literar din Yowa. Așteptam nerăbdător revederea, În acel moment atât de Încărcat pentru toți cei din Est. Lungile convorbiri telefonice dintre New York și Yowa mă plonjaseră Într-un trecut de care mă despărțeam greu. Interlocutoarea accelerase tangajul meu reluat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Ihnen nicht bekannt ist, das wir bereits für Sie einen Vertrag geschlossen haben”1, scrie doamna din Zürich, noua mea prietenă literară. Da, au Început să sosească scrisori. Sunt altfel decât de obicei. Mai puțin crispate, parcă, mai puțin codificate. * Bursierul dintr-o țară a Europei de Răsărit nu este la fel cu colegul său din Franța, Anglia sau Elveția, nici cu cel venit din Brazilia. Nu, nu doar scrisorile Își schimbă vibrația. Tensiunea zilnică vine din succesiunea și alternanța de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
fie el filosemit, antisemit, oricine-ar fi, Înțelege că Berlinul nu ar fi devenit ce a fost fără acești evrei.” * „Conspiratorul” care intermediase, deloc conspirativ, tranziția mea literară În Occident a contemplat cu afecțiune, În anii următori, stagiul meu ca bursier DAAD, apoi saltul transatlantic, pentru care eram Încă mai puțin pregătit decât fusesem pentru saltul peste Zidul Plângerilor dintre Estul și Vestul Europei. În primăvara lui 1989, Înainte, deci, de răvășirea care avea să răstoarne mascaradele comuniste ale Estului, Paul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Bard, oferindu-i, la sugestia mea, un Honorary Degree (echivalentul american pentru Doctor Honoris Causa) În literatură. N-am primit, din păcate, nici unul răspuns. Abia la finele anului, am aflat că Imre Kertész se afla, de fapt, la Berlin, ca bursier la Wissenschaft College. Cele două scrisori i-au fost retrimise pe adresa locuinței din Berlin și colegiul a primit un răspuns plin de gratitudine și de scuze. Scriitorul nu se afla, se pare, În stare de călătorii și noi festivități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Cursul stârnise doar un interes moderat printre studenții de la Bard, iar colegii profesori de la catedra de literatură se arătaseră mirați de imprudența titlului („cine știe, aici, ceva despre Dunăre?”). Salvarea venise, În cele din urmă, de la studenții est-europeni aflați ca bursieri pentru un an la colegiul nostru, al căror dialog cu studenții americani se dovedise viu și revelator prin contrastele pe care le reitera. Când am reluat cursul, devenit Kafka și vecinii săi1, amatorii se Înmulțiseră... Renunțasem, Însă, la introducerea oferită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
un raft din frigiderul lor. Aveam să purtăm haine vechi și să mâncăm spaghete. Kay urma să scrie poezii despre cum e să ai un bebeluș și să dactilografieze, spunea ea, referate trimestriale, ca să mai scoată un ban. Eram și bursieri, așadar, ce altceva ne mai lipsea (pe lângă o saltea, câteva cărămizi și scânduri ca să ne încropim niște rafturi de cărți, discul Dylan Thomas al lui Kay și, cu timpul, un pătuț de copil)? Ne consideram niște aventurieri. — Și o să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
diversitate. Dar e fals de 600 de ani. Căutăm altceva: diversitatea unității,. Adică putem să fim diverși și să găsim anumite căi să rămânem noi înșine. - Da, părinte, sunteți un câștig pentru satul ăsta... - Puteam să stau altundeva. Am fost bursier la Sorbona, am studiat în Germania, dar am ales să rămân aici. Cred cu tărie că, dacă România va avea 10 ani de liniște, va fi departe. „Mulți unguri vin să ia apă de aici. Am donat o plăcuță în
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
neînțeles. Toate aceste lucruri le-am trăit proiectiv, ducîndu-le dorul, crestat de lipsa lor până în străfundul sufletului, căutând să le compensez mai târziu și mutîndu-le, din prea lunga frustrare, într-un registru aproape matern. Eram la Heidelberg în 1983, ca bursier al fundației Humboldt, când el a împlinit 9 ani. Aveam speranța vagă că ar fi putut veni pentru o lună-două să stea cu mine în paradisul acela pe care-l locuiam cu termen și asemenea unui intrus. Ar fi fost
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lui Cioran luase sfârșit. vineri, 30 noiembrie Senzație de "strîngere a cortului". În două-trei zile plecăm. Există și un nomadism cultural, mai ales în lumea de astăzi, când o grămadă de intelectuali se deplasează în diferite puncte ale globului ca bursieri, visiting professor etc. Această transhumanță a devenit pentru unii un mod de viață anume cultivat și întreținut sistematic, pentru alții o periodică evadare in extremis, urmată de o și mai crâncenă revenire în locul de baștină. Ca întotdeauna când revin în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pe păcură; în Păltiniș nu există gaze), se vor face lucrări de dezigrasiere, scara va fi înlocuită cu una de stejar, se va face o cameră de duș și o chicinetă, o cameră va deveni sufragerie (acolo se vor întîlni "bursierii" la prânz și seara), celelalte două vor fi dormitoare și camere de lucru. Capacitate maximă: trei bursieri odată. Un Sorin Lavric, un Cătălin Cioabă, un Bogdan Mincă pot face minuni acolo lucrând câte o lună-două continuu. La fel doctoranzii mei
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu una de stejar, se va face o cameră de duș și o chicinetă, o cameră va deveni sufragerie (acolo se vor întîlni "bursierii" la prânz și seara), celelalte două vor fi dormitoare și camere de lucru. Capacitate maximă: trei bursieri odată. Un Sorin Lavric, un Cătălin Cioabă, un Bogdan Mincă pot face minuni acolo lucrând câte o lună-două continuu. La fel doctoranzii mei actuali și cei ce vor mai veni. Peisajul este magnific, căsuța fiind practic îngropată între brazi. Fiecare
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
carte, Pe culmile disperării, pentru care i se conferă Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați. Va mai publica încă patru cărți în țară, înainte de a se stabili definitiv în Franța. Între 1933 și 1935 se află la Berlin, ca bursier al Fundației Humboldt. Reîntors în țară, ocupă vreme de un an (1936) postul de profesor de filozofie la Liceul Andrei Șaguna din Brașov. În 1936 pleacă la Paris cu o bursă a Institutului francez din București, care i se va
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
carte, Pe culmile disperării, pentru care i se conferă Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați. Va mai publica încă patru cărți în țară, înainte de a se stabili definitiv în Franța. Între 1933 și 1935 se află la Berlin, ca bursier al Fundației Humboldt. Reîntors în țară, ocupă vreme de un an (1936) postul de profesor de filozofie la Liceul Andrei Șaguna din Brașov. În 1937 pleacă la Paris cu o bursă a Institutului francez din București, care i se va
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]