4,246 matches
-
slujesc televiziunilor la posturi încărcate cu de toate, dar cu valori patrimoniale, din ce în ce tot mai rar și tot mai condamnabil. S-a stins, am pierdut-o dintre noi, dar a recâștigat-o cosmosul pe Lucreția Ciobanu. O cântăreață care se naște o dată la un mileniu, ori poate niciodată în arealul folcloric românesc. A cântat și a mângâiat ca mătasea inima românilor, toată viața sa. Putea fi poetă, iubea și îngrijea cu talent textele cântecelor sale, curățindu-le, dându
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
probleme mărunte, de la frigul îndurat pe vremuri. Secretul meu este că mi-am trăit viața fără supărări. Am făcut mereu haz, indiferent de situație”, reflecta „crăiasa munților”, poate ca mărturisire liberă, poate ca așezare interioară a gândurilor. „Secretul” acesta al cântăreței se intersectează pe drumul vieții sale cu o anume măcinare venită din grija sa de a nu împovăra pe nimeni niciodată (și nici nu a împovărat): „Eu îmi doresc ca atunci când îmi va veni ceasul să mă culc și să
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
veșnicia culturii sale. Acest neam n-ar putea continua să aibă puls cultural fără Lucreția Ciobanu, ea lasă în urmă cântecele ei, vii, fără durată, veșnice! Pe cât de veșnic este însuși neamul nostru. Mi-a lovit ființa dispariția lumească a cântăreței Lucreția Ciobanu, dar văpaia dragostei mele pentru ea este nestinsă și va lumina neîncetat interiorul meu sufletesc. Aici, Lucreția Ciobanu este icoană și candelă nestinsă, și asemenea este, sunt sigură de aceasta, pentru toți românii care-și înțeleg idealul și
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
care-și înțeleg idealul și își resorb viața sufletescă din rădăcini!” 30 septembrie 2015! Capăt omenesc de cărare prin lumea frământată în valurile vieții, pentru „crăiasa munților”! Rămân munții și rămâne cântecul! Și munții și cântecul vor dăinui înstelați de cântăreața ce le-a închinat ființa și spiritul: Lucreția Ciobanu! Aurel V. Zgheran (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Lucreția Ciobanu Mângâierea cântecului, sus, pe frunțile munților / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1735, Anul V, 01 octombrie
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
Acasa > Cultural > Modele > MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAȚĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Interpreta de muzică folclorică a zonei Orăștiei și colinelor Sebeșului, Maria Stroia este una dintre artistele românce care continuă
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
muzică folclorică românească este doar mai frumosul pe care însăși îl poate încă arăta în oglinda muzicii folclorice românești, fiind azi o tânără cu puterile artistice în urcare. Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Maria Stroia. Frumoasă cântăreață cu puteri artistice în urcare / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1475, Anul V, 14 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
viața, de la prima până la cea din urmă bătaie. Fără cântec, lui chiar de i-ar fi cald sub mantie, i-ar fi frig în inimă. Pentru tot olteanul însetat de cântec, precum un pământ crăpat de uscăciune, s-a născut cântăreața fermecătoare Maria Ciobanu, care cântă cu ciocârliile ca dintr-o singură inimă! Cele mai bune și cele mai rele se află în a iubi și a nu iubi cântecul. Există oameni de ambele feluri, dar oltean fără dor și drag
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
Cântecele oltenilor sunt izvoarele, Mariile oltence sunt fântânițele lor. Maria Ciobanu e cumpăna popasului de înnoire a puterii în care susură nu doar un glas ci și o taină din glas, o frumusețe din glas, o iubire din glas! Puține cântărețe au preschimbat cântecele în mărgăritare ce-au fost copiate de ciocârlii și duse la candelabrul cerului. Cine, oare, o mai cânta de-acum ca Maria Ciobanu?! În vremea de după veacul ei, cine-i va mai semăna la glas și la
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
dacă neamul omenesc începe de pe acum să creadă că binele lui se va împlini nemaigrăind, nemaicântând, nemaiscriind iubirea, ci lăsându-l pe invadatorul Internet să iubească în locul lui, prin amantul universal, recele șoarece electronic?! Suntem azi contemporanii celei mai fermecătoare cântărețe de muzică folclorică oltenească! Mulți dintre noi am știut până azi și vom ști în continuare să prețuim minunea pe care-am agonisit-o din cântecele ei de-o viață. Cântece care sunt flori spirituale ale pajiștii inimii, care ne
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
Prețul și rostul existenței artistei Maria Ciobanu în istoria neamului românesc este fără margini. Tezaurul folclorului nostru ar avea lipsă coroana unei provincii românești și-ar fi mai mică bogăția noastră patrimonială. Astăzi nu avem, firește, referiri istorice în legătură cu măreața cântăreață de muzică folclorică oltenească, dar atunci când vor fi, ele se vor constitui în istoria întreagă a folclorului românesc din care momentul de creație, stilizare și interpretare vădit original, mirific și incontestabil, pe care-l reprezintă momentul Maria Ciobanu, nu poate
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
om de afaceri, Constantin Chiurciu om de afaceri, Cătălin Țărlea MAE, Nicolae Melinescu. La eveniment au venit fiul ei, Victoraș (18 ani) elev în clasa a Xll-a, la Liceul ”Jean Monnet”, din Capitală. Au mai fost prezenți compozitorul Horia Moculescu, cântăreața de muzică pop, vedeta de Tv Nico, soprana Felicia Filip, actorul Eugen Cristea, actorul Silviu Biriș, jurnalistul și caricaturistul Octavian Andronic. Referință Bibliografică: INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN - LANSARE DE CARTE / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1939, Anul
LANSARE DE CARTE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373416_a_374745]
-
Pentru prima data in Australia, faimoasa cântăreața de operă Angela Gheorghiu, va concerta la Operă House din Sydney! Sydney Opera House, Concert Hall Joi, 8 octombrie 2015 orele 20:00 După cum o descrie prestigioasa publicație „The New York Sun”, Angela Gheorghiu este cea mai fermecătoare stea de operă
ANGELA GHEORGHIU VA CÂNTA LA OPERA DIN SYDNEY de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373428_a_374757]
-
de Constantin Bardan, la primul loc de pe podium, Secțiunea Creație, iar cu alte două piese, "Nu mai veni" de Constantin Bardan și "Nu se poate" de Henry Mălineanu a cucerit primul loc la Secțiunea Interpretare. Dacă o frumoasă și tânără cântăreață, prin melodiile căreia regăsim pacea și bucuria din noi, interpretează romanțe, înseamnă că ea este entuziasmată de redescoperirea frumuseții ce se pierdea pe drumul de la ochi până la un pas de ochi, de la floarea unui glas până la ecoul glasului în inimă
VASILICA TĂTARU, LAUREATĂ A FESTIVALULUI ROMANŢEI DE LA TÂRGOVIŞTE, CRIZANTEMA DE AUR (2016) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371420_a_372749]
-
drum către liniște și înălțare în contemplarea cosmosului sufletesc....! Plumbul în aur de s-ar putea preface, n-ar fi aceasta o făurire de preț precum este transformarea romanței în mângâiere, de către Vasilica Tătaru! Dacă o asculți pe această fermecătoare cântăreață de la Bacău, fără să cunoști meleagurile dragostei, le afli acum: sunt în inima ei!... Dacă granița la care licărea ținta muzicii romantice era până azi numai la cunoscuții interpreți de cântece lirice, într-o zi, de curând, la Festivalul-concurs național
VASILICA TĂTARU, LAUREATĂ A FESTIVALULUI ROMANŢEI DE LA TÂRGOVIŞTE, CRIZANTEMA DE AUR (2016) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371420_a_372749]
-
uită să-l evidențieze interpreta Vasilica Tătaru este acompaniamentul muzical: orchestra „Dor românesc” - dirijor Ștefan Cigu -, orchestra „Romanța” - dirijor Lucian Vlădescu - și orchestra „Arkadia” - dirijor Marius Hristescu. În totalitatea lui, spectacolul a fascinat-o pe Vasilica Tătaru, deși e o cântăreață călită în emoțiile scenei, a absolvit studii universitare de specialitate (actorie-muzică), este familiarizată cu emoțiile spectacolului, cu publicul, exegetul și recompensatorul artistului, cu televiziunea, (este realizatoare și moderatoare la televiziunea regională a Moldovei, cu sediul la Iași). „Crizantema de aur
VASILICA TĂTARU, LAUREATĂ A FESTIVALULUI ROMANŢEI DE LA TÂRGOVIŞTE, CRIZANTEMA DE AUR (2016) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371420_a_372749]
-
adăugat mulți prieteni, a stabilit legături afective, a făcut schimburi de adrese pentru a păstra aceste legături). La festivalul concurs „Crizantema de Aur” 2016, de la Târgoviște, a înflorit o frumoasă „crizantemă de aur” a Bacăului, prilej și datorie a orașului cântăreței Vasilica Tătaru să îi asculte vocea și să îi sărute inima...! «Crizantemei de aur», obținuse un premiu«sunat» perfect. Titlul (în program figura «Iubire», așa l-am anunțat și noi, la Gală se pare că s-a anunțat «Iubite», am
VASILICA TĂTARU, LAUREATĂ A FESTIVALULUI ROMANŢEI DE LA TÂRGOVIŞTE, CRIZANTEMA DE AUR (2016) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371420_a_372749]
-
Celentano, care căuta și selecționa interpreți talentați de muzică ușoară, din rândurile tinerilor. Sprijinit de Celentano, în 1965 Al Bano s-a prezentat la concursul de preselecție de la San Remo. Aici a întâlnit-o pe Romina Francesca Power, actriță și cântăreață născută la Los Angeles, într-o familie de actori (tatăl Rominei, lucru mai puțin cunoscut, a fost prieten foarte apropiat cu strălucita noastră soprană Virginia Zeani). Al Bano și Romina au fost parteneri în film, în muzică și în viață
AL BANO ŞI ROMINA POWER DIN NOU ÎMPREUNĂ, LA SALA PALATULUI, PE 5 NOIEMBRIE 2014 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371549_a_372878]
-
un an de vis ce plutește prin amintirea azurie a primăverii anului 1948...când mă duceam la meciurile de fotbal disputate pe stadion...unde am văzut în acea primăvară și un spectacol de neuitat cu legendarul N. Stroie și măiastra cântăreață Maria Tănase...Erau pe culmile succesului, purtați de nesfârșite valuri de aplauze. Nu știam că trăiam clipe unice din viața mea...Dar în vara anului 1948, am trăit alte clipe unice la centenarul pașoptiștilor...Acolo, pe câmpia de la Izlaz, unde
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
călușarii pe scenă sau la televizor, am rămas dezamăgit. Călușul nu mai era acel ritual cunoscut de mine. Devenise un... „joc popular românesc”...precum brâul sau sârba. Un dans dintr-o suită executată la festivalurile folclorice, în pauzele dintre recitalurile cântărețelor. De atunci, o grindină de întrebări îmi zdrențuie sufletul: de unde acest obicei la români?, care au fost tainele inițierii în acest ritual?, care sunt semnificațiile lui?, de ce vătaf?, de ce steag cu pelin, usturoi, spic de grâu și ștergar de borangic
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
noile tdendințe ale vremii. Astfel, am imaginat două exemple. Primul ar fi celebrul cântec al Ilenei Sărăroiu, intitulat „O bătrână într-o gară”, iar cel de-al doilea, nemuritoarea poezie „La oglindă” scrisă de George Coșbuc și interpretată magistral de cântăreață de muzică populară Angela Moldovan. Am folosit transcrierea fonetica - adica după ureche - pentru că versurile să păstreze ritmul și să poată fi citite și de niște umili și demodați neștiutori asemeni mie. Iată ce a ieșit: O bătrână într-o gară
LIMBA NOASTRĂ, CEA DE TOATE ZILELE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373805_a_375134]
-
și cele gospodărești ale casei, la păscutul vitelor, la tot ce trebăluia o familie din rândul unei comunități sătești, harnice, cinstite și deopotrivă cu sete de viață trăită frumos și omenește. Ard de nerăbdarea de a te identifica drept o cântăreață, frumoasă cum erai, fermecând și cu glasul. Să grăbim pasul într-acolo. Terminând clasa a VIII-a am plecat din brațele părinților la liceu, începând de acum a înțelege supliciile vieții printre străini. Pot însă spune, mulțumind bunului Dumnezeu că
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
mare edreptate să trec cu vederea pe organizatorii principali ai acestei manifestări, sărbători frumoase închinate limbii noastre, doar cu dânșii am început articolul, cu lucrătorii instituțiilor culturale din comuna Căzănești. Aici vreau să menționez pe una dintre cele mai mari cântărețe din părțile județului Orhei și nu numai Iulia Climentovschi, care a fondat ansamblul vocal «Liliacul» în care de mai mulți ani activează tineri înterpreți ca Alina Aramă, Elena Rotaru și Ion Climentovschi; pensionarii Tamara Nemțelea, Nina Dadu-Stețencu, Mihai Copaci, acompaniatorul
NE MÂNDRIM CU CE AVEM, ÎN SPERANŢĂ!.. de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375417_a_376746]
-
câte un butuc și lua ciorchinii pe pipăite că nu îi vedea, îi punea în poala fustei sale din lână, lungă până în pământ, făcută din material țesut la război, nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar costumele la cântărețele de muzică populară de astăzi, apoi îi aducea la bordei să-i spele în putina cu apă. Mama îi mai trimetea uneori bunicii câte un caier de lână să o toarcă cât stătea cu mine la vie, sau să răsucească
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Vocatii > POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAȚA UNEI DRAGOSTE OLTENEȘTI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Muzica populară oltenească pare să comunice lirismul cel mai inefabil al folclorului românesc ce s-a cristalizat din modalitățile de împletire
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
de-a curmezișul sau se înmlădiază pe marginile unei întinderi geografice. Cântecele Polinei Manoilă curg ca un șuvoi de apă, curat, dulce și milenar, drept prin moșia inimii Gorjului. O Oltenie fără Maria Lătărețu e necrezută, dar o Oltenie fără cântăreața Polina Manoilă e o Oltenie uitată...! În spațiul acesta etnocultural, dacă s-a putut uita, interzice, schimba ceva, vreme de mai mult de o jumătate de veac, aceasta nu e muzica folclorică oltenească. S-a tot resemănat pe scoarța gazonată
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]