1,714 matches
-
coțăia. Eu am dat să zic ceva. Îmi luase glasu! Parcă eram căzut din leagăn. Și-n fața lui era o masă întinsă, fraților, ce mai masă! Numai curcani fripți și găini de săreau din oalele în care fierbeau. Și cârnați, și salam, și pune... Îmi lasă gura apă și-acu. Am întins mâna să-nfulec ceva, parșivul de Dumnezeu mi-a tăiat zarurile: Nu se poate, Ciupitule! Tu ești pedepsit să stai și să te uiți cum beau eu cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
satelor învecinate își luaseră obiceiul să se adune, cu mic, cu mare, pe pantele Sabikăi, la poalele Alhambrei, lângă cimitir, de unde puteau vedea, deasupra lor, nesfârșita ceremonie. Negustori ambulanți se instalaseră în preajmă, oferind spre vânzare atât papuci, cât și cârnați mirkâs, clătite sau sirop cu apă de flori de portocal. În a zecea zi de Paradă, cum anul arab 882 se încheia, sărbătorirea discretă pentru Râs-as-Sana abia de a fost remarcată în toiul acelor neîntrerupte festivități. Acestea aveau de altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
următor: Îl convingeam pe unul din cei doi șoferi să mă lase la un colț al drumului spre școală (amândoi erau băieți cumsecade și refuzau efectiv să-mi primească banii - monede comode de cinci ruble scoase din bancă În ispititori cârnați alcătuiți din zece sau douăzeci de monede sclipitoare, de care-mi pot Îngădui să-mi amintesc cu o plăcere estetică acum, când mândria mea rănită de emigrant aparține de asemenea trecutului). N-am avut probleme nici cu minunatul nostru Ustin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
în afara celor câtorva drapele tricolore fluturând pe ici-colo. O sărbătoare, de altfel, mai mult mimată în acest an. Tensiunea surdă de după aceste alegeri ciudate sporește parcă. O tensiune a deznădejdii, mai mult. La radio se face reclamă sărbătorii. Promisiunea fasolei, cârnaților și a cănii cu vin fiert. Aproape n-a fost relatare în care să nu se amintească de aceste pomeni. Asta și așteaptă, de fapt, mulțimea: mâncare și băutură, restul n-are decât să fie circ. Merg fără gânduri, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de brațul deosebit de dolofan al fetei de la casă, apoi vânturate rapid prin fața scannerului piuitor. M-am aplecat să văd mai bine. Brațul era mai mult decât dolofan. Chiar părea surprinzător de mare. Iar degetele de la capătul său erau ca niște... cârnați. Descrierea-clișeu mi se ivise brusc în minte și era realmente perfectă pentru ele, potrivindu-se cu rotunjimea lor rozalie în formă de T - aparent deosebit de compatibilă cu împrejurimile. Mi s-a părut că m-aș putea întinde și apleca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
uit la D. Ne întîlniserăm cu ea într-un weekend la munte, acum cîteva săptămîni. Își adusese diverse preparate light, din soia, falafel și altele asemenea. „Țin post”, ne-a explicat ea și nu s-a atins de șuncile și cîrnații cu care ne delectam noi, ăștilalți, păcătoșii. Știa foarte bine toate sărbătorile ortodoxe ale sezonului, posturile și dezlegările și le respecta cu o sfințenie firească. Nu i-am pus întrebarea aia perversă, „Credeți în Dumnezeu ?”, dar a anticipat-o ea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
așa cred... Și nu sînt singura !”. D. are 27 de ani. Acum, eliberată de constrîngerile postului ortodox, se bucura din plin de sărbători, dar cu o anumită moderație alimentară. Leber da, dar slană nu, o friptură da, nu însă și cîrnații afumați plutind în untură. Iar la final, neapărat, creștinescul iaurt Danone, care face bine în interior de se vede în exterior. Dacă e să fie porc, cum spune tradiția, atunci să fie unul light ! și toată lumea este fericită. Stimulîndu-mi digestia
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
logică desuetă. — Tocmai asta era problema lor : nu erau de acord cu legea după care funcționau, așa că au votat cu toții împotriva ei... — Am vrut să mă apuc de comerț stradal, știi, cu rulote d’alea, ca în Occident. Cu mici, cîrnați, chestii d’astea, de le plac românilor... Ei bine, nu se poate ! Adică se poate, dar, pe lîngă o grămadă de aprobări și de taxe, trebuie să ai la rulotă WC și duș. Nemții n-au. M-am interesat, am
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
dorim. Și asta avem, asta vom avea... Produse tradiționale ca la tata acasă Și iar a venit Crăciunul, și iar am mîncat ca românul de sărbători... Mai întîi și mai întîi porcăriile, printre care s-au amestecat însă și ceva cîrnați de oaie, ceva pastramă de rață și Dumnezeu știe ce alte orătănii. Pe de altă parte, brînzeturi, de vreo zece feluri, bune de să trezească interesul chiar și al unui francez. Toate „tradiționale”, bineînțeles, chiar dacă vechimea tradiției brînzeturilor de capră
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Am fost, de pildă, la un tîrg de produse tradiționale din Bran, unde nu era nici un brănean, iar „țăranii” de la tejghele de-abia știau cum să-și poarte clopul. Altă dată, un „mic producător” care îmi explica cum face el cîrnații doar cu nevastă-sa, acasă, nu s-a putut abține și mi s-a lăudat cum vinde el cel puțin zece tone de cîrnați pe săptămînă. Strașnică nevastă trebuie să fi avut !... De ce toate aceste matrapazlîcuri ? Simplu : o piață de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cum să-și poarte clopul. Altă dată, un „mic producător” care îmi explica cum face el cîrnații doar cu nevastă-sa, acasă, nu s-a putut abține și mi s-a lăudat cum vinde el cel puțin zece tone de cîrnați pe săptămînă. Strașnică nevastă trebuie să fi avut !... De ce toate aceste matrapazlîcuri ? Simplu : o piață de nișă în plină expansiune, cu o cerere tot mai mare, o ofertă foarte mică și o reglementare ca și inexistentă. Pe de altă parte
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
faci produsele tradiționale în gospodărie, făbricuța ta este scutită - deocamdată - de o serie de investiții și taxe altminteri obligatorii). În plus, tot primarul (și nu numai) a învățat că astfel de tîrguri plac la lume mai ceva decît fasolea cu cîrnați de 1 Decembrie, așa că invitațiile pentru „micii producători tradiționali” au început să curgă. Și atunci, nu-i așa, la plăcinte, înainte ! Adevărata problemă este însă pentru infima categorie a micilor producători reali ; ei ar trebui să fie - și unii chiar
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
pușcăriașului care roade gratiile celulei. Poți deveni vultur și de scârba muștelor. În orice om s-ar putea planta o speranță. A fi și a avea. Două vorbe? Nu, două lumi. Imediat după Revoluție, oamenii transformă idealurile eroilor căzuți în cârnați. A rămas cerul prea mic. Trebuie să ne agățăm mai mulți de aceeași stea. Omul - o țărână celestă. Idealul muștei este bălegarul. Când ești zidit, poți să sfărâmi peretele. Sau poți să zbori cu el cu tot. Sper să am
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
artă nu e ca în economie. Aici performanțele sunt aleatorii. Unii dintre poeții actuali sunt chinuiți de cuvinte, nu de idei. Poezia actuală șochează, dar nu mai ajunge la orgasm. Va mai conduce arta balul ? Mercantilismul transformă și arta în cârnați. Jurnalul rămâne plaja de nudism a sufletului. Orice creație artistică actuală care nu este ușor confuză devine suspectă. Optimismul însiropează arta. Capodoperele țâșnesc din disperare. Arta trebuie să aibă măcar o crăpătură de speranță. Capodoperă înseamnă labă de zeu. Scriitorul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
divorț. La teatru, cea mai autorizată opinie o constituie somnul celor din sală. Scumpa mea, nu știu cum mă voi descurca fără tine, dar de mâine sunt decis să încerc. Moda studentelor e ca la examen. Își fac din fustă un rezumat. Cârnații de porc îngrașă, numai dacă au în compoziție carne. Trăim ca să - i ajutăm pe ceilalți. Nu se știe însă pentru ce trăiesc ei. Minijupa trebuie să fie ca un gard. Să apere bogățiile, dar să nu le ascundă. Talentul nu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
divorț. La teatru cea mai autorizată opinie o constituie somnul celor din sală. Scumpa mea nu știu cum mă voi descurca fără tine, dar de mâine sunt decis să încerc. Moda studentelor e ca la examen. Își fac din fustă un rezumat. Cârnații de porc îngrașă, numai dacă au în compoziție carne. Trăim ca să-i ajutăm pe ceilalți. Nu se știe însa pentru ce trăiesc ei. Minijupa trebuie să fie ca un gard. Să apere bogățiile, dar să nu le ascundă. Talentul nu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Adevărul este că erau frumoase manifestele, iar Burtă Multă avea tot dreptul să știe, îmi ziceam eu, care sunt talentații aceia care le realizaseră. De pildă, toarășul mare despre care noi învățam poezii frumoase la școală era desenat cu un cârnaț în gură și i se recomanda: "Crapă singur, crăpa-ți-ar să-ți crape!" Toarșa lui era desenată într-o bărcuță pe care scria: "Scufundă-te, scorpio!" Alt bilețel îmi mergea direct la inimă, pentru că zicea cam așa: "Nenorociților, l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
ziua aicea, În mașină! Fuga marș! Voi, soldații, nu prea sunteți obișnuiți să puneți mâna. Începu să scoată lăzile din mașină, dezvăluind pe rând conținutul fiecăreia: — O jumătate de ladă de șampanie. O rață rece. Fructe. Două sticle de sherry. Cârnați. Biscuiți șprițați. Salată. Măsline. — Ehei, făcu prietenul lui Ninici, așa-i că-i un prânz pe cinste? Ninici rămase nemișcat și privi un moment În tăcere. Apoi spuse cu voce scăzută: — E un festin. Cărase deja În camera maiorului sticlele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
a pus în palmă. Asta li s-a oferit - asta fac. Dacă li s-a spus că astăzi să nu mai fie văzute pe-acolo, au găsit o soluție. Au aflat, că, după parada militară, mulțimii i se vor oferi cârnați, sarmale și mămăliguță. Au ocupat, încă cu mult înainte de a se termina defilarea, poziții chee, la locul distribuirii hranei. Încât, atunci când aceasta a început, ele au fost primele. și-au primit porțiile respective și au plecat către casă. Când să
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
rază de lumină, se iviră în fața lui zidurile albe și acoperișurile de paie ale Misiunii de pe râul Yari. Clopotele îi chemau pe indieni la slujba de seară și din bucătărie ajungea, călărind pe vânt, o aromă uitată de fasole cu cârnați. — Dumnezeule! murmură el. Preoții ăștia înfulecă precum lupii... Își adună ultimele puteri care-i mai rămăseseră, vâsli de-a lungul malului stâng evitând curentul râului Yari, care-l lua dintr-o parte, depăși cu o sută de metri Misiunea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
zâmbitor în întâmpinarea lui: — Ce ciudată minune! comentă el. Ermitul afară din peșteră. Cărui fapt datorăm onoarea vizitei tale? Își strânseră mâinile cu putere, cu stimă. — Mă bucur să te văd, fiule! Și eu mă bucur, părinte. E fasole cu cârnați...? — Se vede că selva îți ține treze simțurile. Cea mai bună fasole din Barco de Ávila, cadoul unui preot care e în vacanță în Spania, și cârnați de casă, de la porcii noștri. Vino! Te voi prezenta Monseniorului și vei împărți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
bucur să te văd, fiule! Și eu mă bucur, părinte. E fasole cu cârnați...? — Se vede că selva îți ține treze simțurile. Cea mai bună fasole din Barco de Ávila, cadoul unui preot care e în vacanță în Spania, și cârnați de casă, de la porcii noștri. Vino! Te voi prezenta Monseniorului și vei împărți masa cu noi. Era ca și cum zece pisici s-ar fi bătut în burta lui pe când aștepta ora cinei, și apoi erau o sută de pisici, în vreme ce farfuriile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
și zbârcit - se umfla în pene la laudele pe care nu mai prididea să le aducă fasolei lui. — Divine! Divine, scuzați-mi expresia... Sunt lucruri cărora le duci dorul, acolo, înăuntru... amănuntele... bruma aceea de șofran... foile de dafin... iar cârnații, desigur! Minunați, cârnații... — Încă puțin? — O să plesnesc... Dar mai putu încă vreo două linguroaie, și niște portocale prăjite, și o cafea neagră și tare ce vopsea ceștile. Și un păhărel de coniac care își merita greutatea în aur, chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
umfla în pene la laudele pe care nu mai prididea să le aducă fasolei lui. — Divine! Divine, scuzați-mi expresia... Sunt lucruri cărora le duci dorul, acolo, înăuntru... amănuntele... bruma aceea de șofran... foile de dafin... iar cârnații, desigur! Minunați, cârnații... — Încă puțin? — O să plesnesc... Dar mai putu încă vreo două linguroaie, și niște portocale prăjite, și o cafea neagră și tare ce vopsea ceștile. Și un păhărel de coniac care își merita greutatea în aur, chiar și o țigară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
ocazionate de sărbătorile de iarnă. Știa pînă la cele mai mici amănunte cum se pregătește un gospodar pentru aceste nopți speciale. Din acest motiv, n-a fost luat niciodată pe nepregătite, nu i s-a furat toporul, barda și nici cîrnații afumați. Bătrînul avea bani mărunți, mai mici și mai mărișori, după cum erau și urătorii. În tindă avea un imens coș cu mere, culese din curtea casei lui. Cînd prichindeii veneau, el, bătrînul, îi invita cu bunătate: Hai, luați și cîte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]