2,510 matches
-
a continuat să circule în forma basmului. Gîndește-te de pildă la centaur. - Centaurul e o invenție religioasă. - Religioasă a devenit mai târziu. Adu-ți aminte că nu toate popoarele vechi au cunoscut calul. Calul a fost adus din răsărit. Imaginea călărețului e sublimă și plăcută ochiului chiar și astăzi. Dar văzută prima dată a fost înfricoșătoare: calul și călărețul păreau o singură ființă. Dacă te îndoiești, răsfoiește memoriile călătoriilor lui Columb. Caraibienii s-au speriat de oamenii genovezului mai ales pentru că
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
a devenit mai târziu. Adu-ți aminte că nu toate popoarele vechi au cunoscut calul. Calul a fost adus din răsărit. Imaginea călărețului e sublimă și plăcută ochiului chiar și astăzi. Dar văzută prima dată a fost înfricoșătoare: calul și călărețul păreau o singură ființă. Dacă te îndoiești, răsfoiește memoriile călătoriilor lui Columb. Caraibienii s-au speriat de oamenii genovezului mai ales pentru că i-au văzut călări pe cai. Ăsta a fost centaurul: un călăreț pe calul său. Când toți au
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
dată a fost înfricoșătoare: calul și călărețul păreau o singură ființă. Dacă te îndoiești, răsfoiește memoriile călătoriilor lui Columb. Caraibienii s-au speriat de oamenii genovezului mai ales pentru că i-au văzut călări pe cai. Ăsta a fost centaurul: un călăreț pe calul său. Când toți au început să învețe călăria, legenda s-a hipertrofiat și a luat-o în antrepriză religia. Religiile s-au născut totdeauna din frică și din ignoranță, iar când unii preoți și mai ales sacerdoții, pontifii
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
la drum, gândindu-se la zilele grele pe care le trăia, dar și la dezastrul prin care trecea țara. Îngrijorat întoarse capul. Din spate, se auzea un cal venind la trap. Poate pentru prima dată după multă vreme, răsuflă ușurat. Călărețul era soldatul din Bârlad, care în timp ce sătenii împărțeau prada, profitase de preocuparea lor intensă și reușise să recupereze un cal, dintre cei rechiziționați mai înainte. Îl ascunsese într-o lizieră de pădure și la momentul prielnic i-l aduse. Mare
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
1929-1932). Transportul. Încă din timpurile preistorice (o dată cu domesticirea calului și cu folosirea lui ca mijloc de transport), timp de multe milenii, viteza maximă de deplasare a omului a fost aceeași cu viteza de deplasare a calului. Aceasta înseamnă că un călăreț egiptean, asirian sau hitit, un călăreț roman, part sau scit, un călăreț hun, mongol sau japonez, sau un cavalerist de pînă la finele celui de-al Doilea Război Mondial, ar fi parcurs aceeași distanță în practic același timp. Totul depindea
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
o dată cu domesticirea calului și cu folosirea lui ca mijloc de transport), timp de multe milenii, viteza maximă de deplasare a omului a fost aceeași cu viteza de deplasare a calului. Aceasta înseamnă că un călăreț egiptean, asirian sau hitit, un călăreț roman, part sau scit, un călăreț hun, mongol sau japonez, sau un cavalerist de pînă la finele celui de-al Doilea Război Mondial, ar fi parcurs aceeași distanță în practic același timp. Totul depindea de viteza calului (max. 50 km
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
lui ca mijloc de transport), timp de multe milenii, viteza maximă de deplasare a omului a fost aceeași cu viteza de deplasare a calului. Aceasta înseamnă că un călăreț egiptean, asirian sau hitit, un călăreț roman, part sau scit, un călăreț hun, mongol sau japonez, sau un cavalerist de pînă la finele celui de-al Doilea Război Mondial, ar fi parcurs aceeași distanță în practic același timp. Totul depindea de viteza calului (max. 50 km la oră în plin galop) care
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
celui de-al Doilea Război Mondial, ar fi parcurs aceeași distanță în practic același timp. Totul depindea de viteza calului (max. 50 km la oră în plin galop) care era, la rîndul ei, condiționată de starea terenului și de greutatea călărețului. Ni se pare evident că un jocheu din zilele noastre, cîntărind c. 60 de kg, l-ar fi putut întrece ușor pe un cavaler medieval în armură complet închisă din secolele XV-XVI (în total c.120 kg). Nu știm dacă
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
o diligență (un poștalion) tras de 2-3 perechi de cai ar fi mers mai repede decît un car de luptă egiptean, roman, briton sau (de ce nu), grec sau troian de pe vremea "Iliadei". Știm doar (din western-urile americane) că un călăreț solitar putea ajunge din urmă un poștalion chiar dacă acesta avea un atelaj de șase cai, pentru simplul motiv că ritmul de deplasare în acest caz este dat de primii doi cai din față. În perioada de care ne ocupăm, au
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
inamic și despre ce tunuri era vorba. Într-adevăr, pentru exonerarea lui, trebuie să spunem că din vale unde se afla el nu putea observa manevra rușilor de capturare a tunurilor abandonate de turci pe deal. Belicosul căpitan Nolan, excelent călăreț și, cum spun francezii, un beau sabreur, din ardoarea lui de a intra în luptă (nu participase la nici o acțiune militară în ultimele șase zile), îi arată lui Lucan pozițiile ruse de la extremitatea opusă a văii (și nu cele de pe
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
septembrie/6 octombrie 1888, în jurul orei 9. Gara era pavoazată cu flori și se arborase drapelul Marii Britanii (Union Jack). De la gară, regele Carol și prințul de Wales s-au deplasat la Palat într-o caleașcă escortată de două escadroane de călăreți din Garda Regală. Aici a avut loc o a doua ceremonie de primire, similară celei de la Gara de Nord, urmată de un prînz oficial și de o vizită în grădina Cișmigiu, unde regele și înaltul oaspete au băut apă filtrată de izvor
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
fost un pic cam ocupat. — Așa e și Führerul, dar el tot Își face timp să treacă pe aici și să ne facă semn cu mâna. — Poate ar trebui să-mi cumpăr și eu un Mercedes decapotabil și vreo doi călăreți. Mi-am aprins o țigară: — Hermione, am nevoie de un mic favor. — Spune. Dacă dă telefon un bărbat și vă Întreabă pe tine sau pe Benita dacă e cazată la hotel o prințesă indiană, vrei, te rog frumos, să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
oștean vrednic și curajos, luă urma fugarilor, care trecuseră pe la schitul lui Zagavei și urcaseră Dealul Basaraba, mergând pe drumul Sucevei, cu gând să ajungă în vechea capitală a Moldovei și, de aici, drumul era deschis spre meleagurile șleahticilor leși. Călăreții ajunseră pe platoul Sângeapului, care străjuia pădurile din jur. Un cioban le spuse călăreților că zărise două umbre, care se furișau spre Podu de Lut, tăind de-a curmezișul pășunile. O bănuială lumină mintea ascuțită a căpitanului Grigorie: fugarii căutau
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
urcaseră Dealul Basaraba, mergând pe drumul Sucevei, cu gând să ajungă în vechea capitală a Moldovei și, de aici, drumul era deschis spre meleagurile șleahticilor leși. Călăreții ajunseră pe platoul Sângeapului, care străjuia pădurile din jur. Un cioban le spuse călăreților că zărise două umbre, care se furișau spre Podu de Lut, tăind de-a curmezișul pășunile. O bănuială lumină mintea ascuțită a căpitanului Grigorie: fugarii căutau să ajungă la Fântâna Cerbului, o poiană din apropiera așezării numite Vitejeni, ai căror
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
mintea ascuțită a căpitanului Grigorie: fugarii căutau să ajungă la Fântâna Cerbului, o poiană din apropiera așezării numite Vitejeni, ai căror locuitori fuseseră înzestrați cu pământuri de însuși marele Ștefan. Iar diacul Radu fusese crescut de starostele așezării! Pâlcul de călăreți cotiră spre Podu de Lut, urmând cărarea ce ducea la intrarea în sat. Câteva case de lemn și piatră îi întâmpinară, pe lângă care trebăluiau oameni și femei cu o căutătură aprigă. Oștenii se opriră lângă casa cea mai mare din
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
de nisip strălucește în soare; începe, la vreo sută de metri în față, printr-un fel de culoar descoperit, dincolo de care sunt probabil grajdurile și terenul unde se face "încălzirea", iar în apropierea tribunei se lărgește într-un hemiciclu. Printre călăreții ce-și plimbă caii în așteptarea startului, îmbrăcați toți în strălucitoare și elegante costume de charro (pantalon și vestă brodate cu aur și argint și, bineînțeles, un sombrero somptuos*), unii sunt binecunoscuți și răsfățați de public. Li se fac semne
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
fireturi? În sfârșit, s-a dat semnalul întrecerii. Se așterne o liniște încordată, în care se aud numai șoaptele vânzătorilor de răcoritoare și voci enervate care-i pun la respect. Pornind din capătul arenei și venind în galop spre tribună, călărețul trebuie să se oprească din viteză într-un punct fix, însemnat cu var, strunind calul brusc și luând să scrâșnească nisipul sub picioarele lui. Publicul aplaudă primele încercări reușite. Dar încă mai păstrează rezerve de entuziasm. Știe că vor urma
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
strunind calul brusc și luând să scrâșnească nisipul sub picioarele lui. Publicul aplaudă primele încercări reușite. Dar încă mai păstrează rezerve de entuziasm. Știe că vor urma probe mai grele. Ele urmează, într-adevăr. Un taur e gonit în arenă. Călărețul trebuie să-l urmărească și, prinzîndu-i coada și răsucind-o, să-l trântească din alergare având, desigur, grijă să nu fie el răsturnat din șa. Alte probe cer călărețului să prindă cu lasoul picioarele taurului și să-l doboare din
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
grele. Ele urmează, într-adevăr. Un taur e gonit în arenă. Călărețul trebuie să-l urmărească și, prinzîndu-i coada și răsucind-o, să-l trântească din alergare având, desigur, grijă să nu fie el răsturnat din șa. Alte probe cer călărețului să prindă cu lasoul picioarele taurului și să-l doboare din viteză. Eu, care n-am priceput niciodată pasiunea pentru coride, privesc totul la fel cum se vor fi uitat aztecii la călăreții spanioli. Îmi plac caii și, în adolescență
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
el răsturnat din șa. Alte probe cer călărețului să prindă cu lasoul picioarele taurului și să-l doboare din viteză. Eu, care n-am priceput niciodată pasiunea pentru coride, privesc totul la fel cum se vor fi uitat aztecii la călăreții spanioli. Îmi plac caii și, în adolescență, vara, îmi plăcea să pornesc în galop fără țintă, să simt vântul îmbătîndu-mă. Ceva nu "se leagă" însă aici. Mă uit la acești călăreți al căror joc viril cu lasoul și cu riscul
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
la fel cum se vor fi uitat aztecii la călăreții spanioli. Îmi plac caii și, în adolescență, vara, îmi plăcea să pornesc în galop fără țintă, să simt vântul îmbătîndu-mă. Ceva nu "se leagă" însă aici. Mă uit la acești călăreți al căror joc viril cu lasoul și cu riscul îi face cruzi. Soarele, sărbătoarea, strigătele din tribună îi ațâță și mai mult. Au uitat de orice altceva, în afară de rivalitățile lor și de gloria de a fi un charro. Un taur
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
spaniol. Aici, singura rațiune a existenței cailor pe lume pare să fie aceea de a fi încălecați de un charro și goniți pe o arenă de nisip sub ochii lacomi de spectacol ai celor din tribună. Chiote salută îndemînarea unui călăreț care trântește din alergare un taur răsucindu-i coada. Una dintre echipe a luat, se pare, avantaj. Entuziasmul a ajuns în tribună aproape la paroxism. Nu mai sunt cruțate nici palmele, nici coardele vocale. Și cum aceste dovezi nu ajung
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
decât preotul capelei din apropiere. A schimbat odăjdiile cu un sombrero alb și crucifixul cu un microfon. Și, în clipa când își strigă entuziasmul e probabil convins și el că nu există altă împărăție decât pe lumea aceasta. Ca și călăreții care, după ce au doborât animalul fugărit, se opresc în fața tribunei și așteaptă răsplata, ovațiile. Metamorfoza preotului-crainic sportiv nu e, poate, întîmplătoare. Spectacolul acesta nu e, după câte îmi dau seama, un simplu joc de duminică. E un fel de religie
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
ciudat de tandrețe și violență. După ce și-au învins victima, mângâie calul și zâmbesc sfios. Apoi se îndepărtează cu aerul unor cuceritori care ies mulțumiți din scenă. Un charro stă pe loc acum în mijlocul arenei cu lasoul în mână. Câțiva călăreți gonesc un taur jur-împrejur. Cel cu lasoul are dreptul la o singură încercare. Aruncă și pe urmă strânge frânghia ca un laț în jurul picioarelor din față ale taurului. Captiv, acesta se împiedică și se prăbușește în timp ce din tribună chiotele entuziaste
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
cal în galop, pe spinarea unui cal sălbatec neîmblînzit. Publicul freamătă. Cunoaște cu siguranță dificultatea probei și riscurile ei. În tribună se așterne tăcerea. O așteptare la pândă. Urmează o încercare. Eșuată. A doua. Eșuată și ea. La a treia, călărețul este probabil decis să încerce cu orice preț saltul mortal. Nu-și poate îngădui să dezamăgească publicul. El nu-și calculează însă bine momentul saltului sau n-are destulă stăpânire de sine și riscă prea mult. Se prăbușește în arenă
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]