16,186 matches
-
abandonată. Îmi rezerv dreptul de a mă afla în centrul evenimentelor, de a fi, în același timp, eroul și antieroul. Vocea profesorului câștiga în viteză, la fel ca trenul. Reușea - încă o dată - să mă reducă la tăcere. — Mai bine să călătorești plin de speranță decât să ajungi la destinație. Nu ești de acord? Mesajul transmis de acest citat în legătură cu valoarea așteptărilor poate fi transpus în toate domeniile vieții, nu-i așa? Mi se pare că fraza asta din... a cui e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
S-a bucurat când degetele lui i-au coborât din nou pe spate, spre fese, de parcă Dan se străduia să scoată celofanul de pe un produs de mari dimensiuni. Dar să nu uităm... mâinile lui Carol, cu unghii date cu ojă, călătoreau și ele. Căutau punctele de presiune și zonele erogene de pe trupul lui Dan. Alunecară în lateral, peste șoldurile înguste și fesele bombate, ca de copil. Reveniră apoi pe obraji, încă acoperiți cu un puf adolescentin. Carol nu-și planificase mișcările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
la 11.028 km. De altfel, calea ferată de mare viteză a devenit tot mai importantă în rețeaua transportului feroviar din China. Primele trenuri de mare viteză au fost date în funcțiune în 2007. Până în prezent, numărul persoanelor care au călătorit cu trenul de mare viteză din China depășește 1,5 miliarde. Ponderea acestora în totalul călătoriilor din transportul feroviar a crescut de la 5% în 2007, la 27% în momentul de față. Estimările arată că, până la sfârșitul celui de-al 12
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
în suveran. Dezamăgit, poetul pleacă din Chang'an și începe din nou să cutreiere cele patru zări, desfătându-se cu priveliști naturale și cu vin și scriind poeme după pofta inimii. Li Bai și-a petrecut mult timp din viață călătorind. Așa se explică mulțimea de poeme dedicate peisajelor minunate ale naturii, pe care le-a lăsat posterității. "Ah, ce greu e să apuci pe drumul ce duce spre Sichuan! E chiar mai greu decât să urci la cer" (Greu e
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
și femeia după chipul și asemănarea Sa". În legendele mitice ale Chinei, ființele umane au fost create de zeița Nüwa, care avea corp de om și coadă de dragon. După ce Pangu a reușit să despartă cerul și pământul, zeița Nüwa călătorea nestingherită în spațiul dintre pământ și cer. Cu toate că pe pământ existau pomi și flori, păsări și animale, pești și insecte, atmosfera era moartă, pentru că nu existau ființe umane. Într-o zi, când Nüwa se plimba pe un teren pustiu, i-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
pânze de păianjen, căcăreze de șoarece, gândaci și limacși, apăreau sub dosare și șobolani striviți. Își ajuta și-și împrumuta surorile chiar dacă avea o pensie mică și nu căpăta nimic înapoi, îi plăcea să meargă la cinematograf, la teatru, să călătorească cu autocarul. Când mama a trebuit să se întoarcă la serviciu după concediul postnatal, s-a înduplecat să-l îngrijească vremelnic pe Matei, mai mult din compasiune și ca să-și umple timpul decât pentru banii pe care-i primea. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
oceanul amintirii decît o formă fără contur și cuvintele prea puține țîțe - asta, și un miros greu de rumeguș-și-bere, ca Într-o speluncă ordinară. N-am avut parte să mă plimb prea mult prin așa-numita lume reală, Însă am călătorit foarte mult mental, Îndreptîndu-mi gîndurile ba Într-o direcție, ba Într-alta. Odată, Într-una dintre aceste călătorii, am Întîlnit un bărbat Într-un bar, care mi-a povestit o istorie despre cum era el copil În Berlin, În Germania
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
fac față stupidității goale a unei vieți banale, lipsite de orice poveste, așa că, foarte de timpuriu, am Început să mă alin cu ideea ridicolă că am cu adevărat un Destin, al meu și numai al meu. Și am Început să călătoresc, În spațiu și timp, În cărțile mele, căutîndu-l. Am trecut pe la Londra, pe la Daniel Defoe, pentru un tur cu ghid al ciumei. L-am auzit pe cel care suna din clopoțel zicînd „Scoateți-vă morții afară” și am simțit În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
le aflu abia În viitor. Acum, se cuvine să așez dedesubtul pozei cu Norman la birou un balonaș care să scrie PRIMA FIINȚĂ OMENEASCĂ PE CARE A IUBIT-O F. CAPITOLUL 5 Acum nu-mi mai mîncam cărțile, ci doar călătoream cu ele și hrana - folosesc termenul În sensul concret, literal - era mereu o problemă. Eram forțat să părăsesc În fiecare noapte prăvălia, să-mi adun curajul și să mă strecor pe sub ușa de la pivniță, ca să caut provizii În piață, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
populația era decimată de mutații genetice și de boli. Ultimul om rămas a pierit și el Într-un viscol cumplit, În timp ce Încerca să tragă după el un bloc enorm de granit din Michigan. CÎteva secole mai tîrziu, o specie ce călătorea prin spațiu a aterizat Într-adevăr pe Pămînt. Aceasta a fost uimită cînd a văzut uriașa piramidă neterminată, și a construit aici un mare centru de cercetare, doar ca să studieze piramida, Însă n-a reușit niciodată să-și dea seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
La urma urmelor, Își spunea, domnul Rennit nu-și putea permite luxul de a fi prea exigent. — Un criminal, zise el cu glas tare, seamănă Întrucîtva cu un lord: plătește mai mult, din pricina titlului. Încearcă el, ce-i drept, să călătorească incognito, dar de obicei se dă de gol... CAPITOLUL III ATAC FRONTAL „Îi venea greu, fără măcar un prieten credincios alături de el.“ Micul duce 1 De la Orthotex, Rowe se duse de-a dreptul la sediul organizației Mamelor libere. Semnase cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
fără milă. Dacă l-ar fi osîndit la moarte prin spînzurătoare, Rowe ar fi găsit, sub ștreang, o scuză pentru fapta lui, dar judecătorii Îi lăsaseră o viață Întreagă pentru a-și căuta justificări. Își căuta scuze și acum, În timp ce călătorea cu metroul - pasager nebărbierit și prost Îmbrăcat - Între stațiile Stockwell și Tottenham Court Road. Făcuse un ocol foarte mare, fiindcă multe dintre stațiile metroului fuseseră blocate. Visele din ajun Îi răscoliseră sufletul. Se vedea cu douăzeci de ani În urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
lumina becurilor albastre era prea slabă pentru a dezvălui identitatea călătorilor. Rowe era Încredințat că Hilfe Își luase un bilet de clasa I: ca refugiat, trăia din Împrumuturi; și apoi, era prietenul și confidentul lui lady Dunwoody, așa că trebuia să călătorească „În stil mare“. O porni așadar pe culoar, spre compartimentele de clasa I. Acestea nu erau pline: puțini provinciali cutezau să rămînă atît de tîrziu la Londra. Rowe Începu să-și vîre capul În fiecare compartiment, Înfruntînd peste tot privirile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
-iști în toată țara. În loc să comparăm România cu Polonia și Cehia, ar fi mai utilă comparația cu alte țări foste comuniste [...] ne gândim imediat la Angola, ca și la unele state foste comuniste din Asia. Relatările din Luanda, cu elita călătorind pe drumuri ca vai de ele în ultimele modele de automobile BMW și Mercedes, evocă unele paralele stânjenitoare cu Bucureștiul. Însă chiar dacă elementele competitive ale democrației românești se afirmă cu tărie, abilitatea acesteia de a se consolida va fi subminată
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Geo Dumitrescu a scris un articol pentru revista Vatra, ridiculizând activiștii de partid ... simbolizați de «tovarășul Gușă» și de «tovarășul Ceafă», ambii needucați și aroganți [...] Domnilor Gușă și Ceafă nu le e frică de nimeni. Imunitatea parlamentară le asigură impunitatea, călătoresc în străinătate, dețin mașini scumpe, își construiesc vile și merg la meciuri de fotbal atunci când ar trebui să voteze legi importante, necesare țării. Nu-i pedepsește nimeni. Alegătorii? Alegătorii români sunt probabil cei mai înapoiați din Europa în ceea ce privește cultura politică
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
în telefonul public, care mi le scuipă de fiecare dată: multe fise, ca pentru o convorbire interurbană; cine știe unde sunt acum cei de la care am primit instrucțiuni, ba chiar ordine; e clar că depind de alții, nu arăt a om care călătorește pentru treburile lui sau care are afacerile lui. Par mai degrabă un executant, un pion într-o partidă foarte complicată, o mică rotiță într-un angrenaj imens, atât de mică, încât nici n-ar trebui să se vadă; de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
și acționarii companiei, complicii lor, totul, firește, în dauna răpitului. N-aveam nici un dubiu cine avea să fie victima: eram eu. Planul ambuscadei împotriva mea prevedea ca între motocicletele Honda din serviciul meu de escortă și mașina blindată în care călătoream eu să se strecoare trei motociclete Yamaha, conduse de falși polițiști care aveau să frâneze brusc înainte de curbă. Conform contraplanului meu, aveau să fie, în schimb, trei motociclete Suzuki, care să imobilizeze Mercedesul meu cu cinci sute de metri mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
mea? Spune-mi numele ei! - Despre mama îmi istorisise multe povești, pe vremea când eu încă nu obosisem cerându-i-le, dar erau povești, invenții, care se contraziceau una pe alta: ba era o sărmană cerșetoare, ba o doamnă străină, călătorind într-un automobil roșu, ba o călugăriță dintr-o mănăstire, ba o călăreață de circ, ba murise dându-mi viață, ba dispăruse într-un cutremur. De aceea, într-o zi hotărâsem să nu mai pun întrebări și să aștept să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
V-am văzut stând în fața agenției dumneavoastră de detective, bând ceai cu secretara. Doamna aia cu ochelari mari. Uneori stați amândouă la umbră, iar eu trec din când în când pe partea cealaltă a drumului. Așa mi-am dat seama. Călătoriră într-o plăcută companie, discutând despre viețile lor de zi cu zi. Femeia se numea Mma Tsbago și-i povesti lui Mma Ramotswe despre munca ei de la magazinul de mobilă. Directorul e un om cumsecade, povesti ea, care nu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Își dorise să fie cu totul absentă. Acea rochie de mătase gri pal cu dantelă neagră la gît și la manșete i-o dăruise Germán de Arriaga În urma unei fabuloase nopți de dragoste și o Îmbrăcase pentru prima oară cînd călătoriseră la Aranjuez, căutînd capela unde urmau să se căsătorească o lună mai tîrziu. Încă Își mai amintea neliniștea care o cuprinsese cînd intrase În bisericuță, neliniște motivată de faptul că știa că urma să „oficializeze” fericirea acelor momente, transformînd-o, dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Când eram mic, creșteam pui de doberman, zise din spatele pozelor. Iar când un pui are cam șase luni, i se taie urechile și coada. Așa se face cu câinii ăștia. Te duci la un motel, și e un om care călătorește dintr-un stat în altul ca să taie urechi și cozi la mii de pui de doberman sau boxeri sau bull-terrieri. În carnețel, cu creionul, scriu: Și ce-i cu asta? Și-l agit spre el. — Vreau să zic că oricine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
stăm noi întotdeauna, Brandy în față și eu în spate. Conducem prin trei ore de frumuseți panoramice între Vancouver, Columbia Britanică și Seattle. Asfaltul și combustia internă ne transportă pe noi și pe Lincoln Town Car către sud. Dacă tot călătorești în felul ăsta, ai putea la fel de bine să vizionezi lumea la televizor. Geamurile electrice sunt ridicate până sus de tot, așa încât planeta Brandy Alexander are o atmosferă de-un albastru cald, nemișcat, tăcut. Sunt precis 21 de grade Celsius, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
viitoare, când îl va duce înapoi, va suferi o depresie post-partum. Sari la micul dejun, în dimineața asta, când Brandy și Seth erau plini de bani proveniți din vânzarea medicamentelor, mâncam de la room-service și Seth zice că Brandy ar putea călători în timp la Las Vegas, pe o altă planetă, în anii ’50, și s-ar potrivi de minune. Planeta Krylon, zice el, unde glamboți sintetici flexibili ți-ar liposucționa toată grăsimea și te-ar remodela din cap până-n picioare. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
adevărul cu sânge cu puține minute înainte ca focul să-l înghită. Mă Iubești Pentru Că, Și Dacă Nu M-ai Recunoscut, Ai Știut Că Sunt Sora Ta. La Un Anumit Nivel, Ai Știut-o Imediat, Așa Că M-ai Iubit. Am călătorit prin tot Vestul și-am crescut împreună din nou. Te-am urât de nu mai știu când. Și Nu O Să Mori. Te-aș fi putut salva. Și n-o să mori. Focul și cuvintele scrise de mine sunt acum buză-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
din colțul străzii Makedonska, primii lui pantofi ascuțiți cumpărați cu banii primiți de la tatăl lui, drept răsplată pentru reușita la examenul de diplomă. În următorul paragraf se ajunge la plecarea lui la Uzička Požega, În mai 1933. Cu el a călătorit, În vagonul de clasa a doua, și bietul Gherasimov, fiul emigrantului, amândoi la primul lor teren: măsurau pământurile Serbiei, făceau planuri de cadastru și de cartografiere, lucrau când cu mira, când cu teodolitul, pe cap aveau pălării de pai, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]