1,848 matches
-
Au credință, îl iubesc pe Domnul Iisus, sunt niște rugători minunați, plini de calități, care respectă poruncile lui Dumnezeu și trăiesc după voia Lui, dar nu pot accepta ceea ce ortodoxia propovăduiește, mai ales faptul că Maica Domnului ne poate fi călăuză și protectoare. Este timpul să propovăduim adevărul prin iubire, nu prin instigare la ură între noi. În timpurile acestea de durere trebuie să luptăm pentru a alunga răul din noi și din jur, dar singuri, fără ajutorul lui Dumnezeu, al
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
trei dorințe sau dureri pe care le ai în gând, te rogi pentru a-ți fi auzite și împlinite de Dumnezeu.Te rogi ca un copil, atingând doar zidul mănăstirii, ce la lumina lumânărilor pare a-ți fi cu adevărat călăuză pe drumul acesta de penitență. La mănăstirea Giurgeni, în brațele protectoare ale nopții, uiți de toate grijile și de viața de acasă. Ai trecut hotarul ce desparte lumea de scara ce duce spre inima și mâna protectoare a lui Dumnezeu
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
să-i mulțumească Maicii Domnului pentru binecuvântările primite în viață, dar să se și roage încă o dată, așa cum a făcut dintotdeauna, pentru oameni. Prodromița Schitul românesc "Prodromul" (Înaintemergătorul) de la Muntele Athos are această icoană făcătoare de minuni, drept ajutor și călăuză. Mulți cunosc istoria icoanei,dar pentru că nașterea ei este legată de locurile în care trăim noi astăzi, să ne-o amintim. Pe când de-abia se construia schitul românesc de la Athos, părintele Nifon se gândea cum ar putea dobândi o icoană
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
refuza nici celelalte cereri. Asta cred că își dorește Maica Domnului: să salveze cât mai mulți oameni aflați în durere. “Hai să facem o troiță” Sunt primită în biserică și aici deja Maica Domnului ne-a înfrățit pe toți trei. Călăuza mea, părintele și eu vorbim aceeași limbă, a iubirii dumnezeiești. Iubirea și mila Maicii Domnului îl fac pe părintele să îmi răspundă la întrebările pe care i le pun. Doamna de lângă mine a uitat de cele zece minute pe care
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
nu-l admir necondiționat nici pe Kafka, idolul artei moderne literare, se pare, pe care Îl consider, bineînțeles, un artist major al artei de avangardă, un spirit tragic, un ucenic de-o extremă originalitate al marelui Dostoievski, dar... nu o călăuză a umanismului! Deoarece, În timp ce conștiințele ample, tragice, ale literaturii universale, Începând cu Dante - care, primul, ne propune un excurs În infernul simbolic și uman! -, dar continuând cu alții, de aceeași mărime, Shakespeare, Goethe, Tolstoi, Dostoievski și alți câțiva, puțini la
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
încredere în gândirea milenară, ca orice autentic umanist. De regulă, superioara încifrare și încordare a minții se leagă de motivul cărții (creația) și de cel al femeii, pentru că: Spiritul este senzualitatea rațiunii". Marea lecție a înaintașilor meditației românești îi stă călăuză, având afinități mai mult cu poetizarea filosofică blagiană din Pietre pentru templul meu (1919) decât, să zicem, cu perspectiva asupra vieții, propusă de Garabet Ibrăileanu. Dăm spre exemplificare: "Geniul adult cu somn de copil" și "Privit pe întuneric, licuriciul pare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
oglinzi", "cel mai complicat labirint construit de Dumnezeu" (8090-8091), pâlpâie credința ("4050. Numai credința te face invulnerabil.") și dansează femeia ("3990. Labirintul este femeia însăși. Din care nu pot ieși decât adevărații îndrăgostiți"). Aici înfloresc iubirea, incertitudinile ("2442. În labirint, călăuza e totdeauna firul tors de o femeie?") și, uneori, dorul de libertate. Labirintică e societatea în care scriitorul trăiește "după alte legi decât majoritatea concetățenilor mei prizonieri în labirint. Diferența e că eu sunt liber, pe când ei au doar surogatul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Codreanu de la carte la carte, nu este alta decât viziunea treimică a ortodoxiei (creștinismul organic în viziunea eliadescă), miturile naționale fondatoare (Miorița, întâi de toate) și, ca un corolar al deschiderilor abisale, opera integrală a lui Eminescu. Nu sunt doar călăuze epistemologice, sunt cetăți ale ființei românești pe care cercetătorul onest are a le apăra de zurba continuă a imposturii ideologice de tot soiul și pe care își întemeiază sistemul de argumentare. Ele sunt și mobilul credinței de nezdruncinat în rostul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
P. Todicescu la valoarea de laborator pedagogic, unde viitorii învățători erau inițiați în arta de a preda. Dragostea față de copiii patriei, grija ca drumul cunoașterii să le fie mai neted și mai bine luminat, dorința ca învățătorii să aibă o călăuză didactică l-au determinat să alcătuiască manuale de toate categoriile pentru elevii școlilor primare. Unele din ele sunt întocmite în colaborare. Unul din colaboratori a fost Matei Dobrovici, primul învățător al Școlii de aplicație din Bârlad. În 1930, P. Todicescu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
la Centenarul Școlii normale din 1970. Bârladul orașul în care am trăit cea mai frumoasă parte a vieții - îmi redeșteaptă atâtea amintiri... anii când am fost ales bibliotecarul bibliotecii de lectură „Șt. Popescu”, ani care mai târziu mi-au fost călăuză și îndemn de a scrie prodigioase pagini pe la diferite reviste și de a lua parte chiar la concursuri de versuri. Nu voi putea uita niciodată Bârladul... amintirea orelor insuportabile petrecute în prezența lui Gaiu (Chiștocul) îmi stăruie și azi în
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
cursurile au devenit sistematice, structurate pe materii: limba română, caligrafie, gramatica (predate de comisar Ioan Șchiopu); cartea sergentului de oraș (subinspector Traian Iancu și comisar Aurel Mihăiese); instrucția individuală (comisar Ioan Laza); dreptul penal (subprefect de poliție dr. Gavril Dobay); călăuza sanitară (medic de poliție dr. Aurel Popovici). Pentru buna reușită a studiilor au fost cooptați și trei profesori de liceu din localitate - Dimitriu (geografie), Ionescu (istorie) și Teodorescu (matematică) - care au acceptat să predea în timpul lor liber fără a pretinde
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și propunerea de avansare la gradul de general. Generalul Constantin Vasiliu, autorul propunerii, îl aprecia pe colonelul Tobescu deoarece „cu mulți ani în urmă a pus bazele reorganizării profesionale în Jandarmerie prin numeroasele lucrări de specialitate, care și astăzi sunt călăuze pentru toate ramurile de activitate polițienească rurală și urbană”. De asemenea, după începerea ostilităților (22 iunie 1941) actele de sabotaj și spionaj, precum și acțiunile parașutiștilor și teroriștilor au fost anihilate datorită „în mare parte, instrucțiunilor și planurilor de urmărire concepute
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
regimurilor pe care le sprijinea. Multe probleme aveau să învenineze relațiile greco-americane, unele dintre ele fiind obișnuitele fricțiuni pe care le-am văzut făcîndu-și apariția ori de cîte ori o mare putere europeană încerca să se erijeze în postură de călăuză sau să controleze un stat balcanic. Deși Statele Unite, spre deosebire de atitudinea Uniunii Sovietice în Europa de est în anii care au urmat imediat după sfîrșitul războiului, nu au profitat de poziția lor, existau multe dificultăți, unele dintre ele de natură personală. Misiunile britanice
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
tot ceea ce i se va porunci de către Sf. Congregație, numai să fie ajutat să trăiască și îi va lăsa pe preoții noștri să se îngrijească de acele suflete, care mărturisesc că se află sub ascultarea Pontifului Roman, dar nu au călăuză și nici învățător. De la Pr. Gregorio mai aflăm că romano-catolicii din Valahia deși nu urmau noul calendar (gregorian), țineau sărbătorile și respectau posturile după obiceiul valah, potrivit vechiului calendar (iulian). Chestiunea a fost prezentată Sf. Congregații încă din 1626. A
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
aminte apasă și asupra autorului cărții de față. Asumându-mi această calitate auctorială, găsesc necesară amintirea numelor "celorlalți semnificativi" față de care mă simt îndatorat intelectual. Capul de serie al acestui index nominum magistrorum este, neîndoielnic, prof. univ. dr. Petru Iluț, călăuza mea intelectuală, pe urmele și prin perspectiva căruia am filtrat conceptual și m-am zbătut să înțeleg realitatea socio-umană. În cărțile și scriitura dânsului am descoperit un model care conjugă armonic plasticitatea expresiei cu rigurozitatea analitică. Prof. univ. dr. Traian
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
am filtrat conceptual și m-am zbătut să înțeleg realitatea socio-umană. În cărțile și scriitura dânsului am descoperit un model care conjugă armonic plasticitatea expresiei cu rigurozitatea analitică. Prof. univ. dr. Traian Rotariu mi-a fost, fără s-o știe, călăuza metodologică și un reper de eleganță stilistică prin claritatea, simplicitatea și sobrietatea scriiturii sale. Convingerile lor epistemologice, crezul din care se împărtășesc în filosofia științei și viziunea lor comună despre sociologie mi-au structurat propria mea profesiune de credință epistemologică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
icoana cea adevărată a vremii de acum, și cheiea cea de mare preț cu care se descuie oarecum și ascunsurile viitorului" (Aaron, 1835, pp. v-vi). Acesta este tripticul metaforic al istoriei patriei în care se sunt reperabile reflexiile trecutului, călăuza prezentului și cheia viitorului. În istoria patriei, "ca într-un hrisov sigur sunt scrise cu slove de aur drepturile unei nații pentru începutul, numele și pământul său" (Aaron, 1835, p. vi). Începutul, numele și pământul sunt piesele de rezistență ale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de față, care nu se vrea o analiză de istorie politică, ci dorește în schimb să schițeze, prin câteva tușe, tabloul politicii românești între cele două uniri prin care s-a închegat și ulterior consolidat statul național unitar român. Lucrările călăuză după care ne-am ghidat și la care trimitem pentru analize infinit mai profunde ale perioadei în cauză sunt România 1866-1944 (Hitchins, 1998b), lucrarea canonică despre istoria națională, și O istorie sinceră a poporului român (Constantiniu, 2011). Evenimentul politic crucis
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
României spre comunism (1975). Titlul "rebarbativ", cum îl cataloga istoricul V. Georgescu (2008), anunță noua dogmatică a politicii de stat, Programul... constituind "Carta fundamentală ideologică, teoretică și politică a partidului" (1975, p. 24). Programul PCR, proiectat ca busolă ideologică și "călăuză pentru întregul popor" (p. 214), statuează și "politica Partidului în problema națională" (pp. 142-152). Întreaga secțiune este o apologie a națiunii, a dreptului de autodeterminare națională, a principiului egalității inter-naționale și a misiunii istorice a națiunii chiar și în orânduirea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
istoriografice ale lui Ceaușescu. Spiritualitatea. Interbelicul românesc, în special prin aripa fanatismului naționalistic (O. Goga, N. Crainic, N. Ionescu etc.), a distilat esența românismului în spiritualitatea creștin-ortodoxă. Credinței răsăritene și Bisericii Ortodoxe le-au fost conferite un rol cardinal, de călăuză spirituală a destinului istoric românesc. Socialismul postbelic, instalat complet după 30 decembrie 1947, a continuat pe calea istoriografiei critice maturizate în interbelic, procedând la destructurarea miturilor spiritualității românești (creștinismul "genetic" al românilor, românii ca botezatori ai barbarilor, Biserica Ortodoxă ca
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Fotescu, 1979, p. 179), fixa teza că Partidul ipostaziază "înțelepciunea colectivă" a poporului român și a "națiunii noastre socialiste". În această calitate, de întrupare instituțională a idealului social și național, Partidul pretinde loialitate supremă și recunoașterea unanimă a rolului de călăuză politică a maselor. Dacă istoria modernă a României (1821-1918) stă sub semnul Națiunii, istoria contemporană a țării este ombilical legată de Partid. Destinul social-național românesc se desfășoară sub pavilionul partinic, fiind de fapt opera PCR. Chiar dacă oficial a fost înființat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
continuat să fie victima predilectă a unei campanii sistematice de demantelare orchestrată de autoritățile statului comunist. Prăbușirea regimului a creat condițiile politice pentru reafirmarea BOR ca unica depozitară instituțională a spiritualității românești. Reapărând pe scena publică în calitate de autoritate morală și călăuză spirituală în vreme de criză, BOR a favorizat totodată tendințele ultranaționaliste ale românismului ortodoxist de sorginte interbelic, ale cărui pulsații reîncepeau să anime suflarea intelectuală postdecembristă. Dezbărată de controlul statal represiv, BOR și-a redescoperit vocația naționalistă, devenind în scurt
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cultural și istoric: Coloseum, Columna lui Traian, drumul asfaltat la intrarea în Roma, din timpul romanilor, Muzeul de la Vatican (galeriile de artă), Veneția etc. Despre măreția și decăderea Romei antice s-au scris informații succinte și foarte interesante în lucrarea Călăuză spre marile civilizații ale trecutului 1. Despre Originea cetății, Legendele, Regii (753-510 î.Hr.) au rămas numeroase legende care înfrumusețează istoria acelor timpuri de demult. Se spune că nobilul Enea, scăpat cu viață împreună cu familia sa și cu un mic număr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
fi fost Ziusudra din cetatea Shumppak. Din Potop s-ar fi salvat doar regele Ziusudra cu familia, animalele și plantele sale. Tăblița Potopului ar fi fost datată cu multe secole înaintea Bibliei, se spune în lucrarea de mare interes, intitulată: Călăuză spre marile civilizații ale trecutului, apărută în anul 1998 la Editura Prietenii Cărții (Colecția Călătorii în Timp). În timp, cetățile au fost cucerite de regate mai mari, iar acestea au fost, la rândul lor, cotropite de imperii mai mari. Primele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Yajnavaraha, în anul 967, situat în apropiere de Angkor, poseda trei sanctuare dedicate lui Siva. Având dimensiuni reduse, Banteay Srei constituie o mică minune prin calitatea și frumusețea sculpturilor sale în gresie roz. Civilizația și arta birmană Potrivit autorilor lucrării Călăuza spre marile civilizații ale trecutului, istoria Birmaniei este dominată de influența grandioasei civilizații indiene (suveranul Asoka a trimis misionari în sud-estul asiatic în scopul convertirii populației la doctrina budistă) și a diverselor etnii provenite de pe platourile înalte ale Tibetului și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]