9,571 matches
-
avut o ridicare de sprânceană, neîncrezător. Centrul și prietenia rimau În mintea mea ca Bin Laden cu castraveți. - Dacă ați fi puțin mai relaxat și n-ați aștepta tot timpul să vă cadă În cap o bombă atomică sau o cărămidă refractară, ați putea evita și câteva riduri, și câteva coșmaruri inutile. Părerea mea... - Doamnă Anderson, dumneavoastră vă aflați aici din voință proprie? - Firește, ca toți ceilalți... - Ca aproape toți, ca să fim mai exacți. Eu, de exemplu, am ajuns aici În urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
zice italianul. - Încurcătură blestemată, Într-adevăr. Și suntem abia la Început. Mai am două Întrebări. Prima: cum crezi că a fost omorât Fujimori? - Da de unde vrei să știu eu? Nu sunt oracolul din Delphi. Strangulat, otrăvit, Împușcat, lovit cu o cărămidă În cap, asfixiat - orice e posibil. Dar ce mai contează cum? - Contează, și Încă foarte mult, te vei convinge imediat. O să-ți spun eu cum a murit: Împușcat. Cu patru gloanțe trase În regiunea inimii, dintre care unul și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
vârful căruia stătea bătută în cuie o scândură. — Frate Iovănuț, ce scrie pe scândura ceea? Iovănuț se apropie și înălță gâtul. — Premysl - citi el. — Slavă Domnului! - oftă ușurat Metodiu și grăbi pasul. Intrară în localitatea Przemysl printre case frumoase din cărămidă roșie și cu ramele ferestrelor vopsite în alb, cu livezi și curți mari în care stăteau de vorbă oameni harnici, gospodari, rumeni la față și prietenoși la chip. Merseră cei doi ce merseră până dădură într-un fel de piațetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
în lădițe: merele mai mari în lădițe mai mari, iar merele mai mici le mâncau ei; spre grupurile de heruvimi care zburau ras cu pământul de-acolo, ducând cu voioșie spre un loc anume găleți cu nisip, cu mortar, bârne, cărămidă; spre pâlcurile de îngerele care coseau la gherghef sau mânuiau pașnicul război sau pliveau ceapa sau pur și simplu stăteau într-o minunată pauză; spre corurile de arhangheli care făceau vocalize; spre sfinții mai tineri care învățau să zboare sărind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
bună, ca un boboc de trandafir pe cale de a se deschide, fiind copil din flori. Crescuse printre slugi și cum era o bucurie a nervului optic, de la 15 ani fusese luată să îngrijească de odăile boierului, să-i pună acestuia cărămizi calde la picioare, să-i aducă dimineața șerbet cu apă de izvor și eventualele proțapuri cu jalbe. Asupra mecanismelor socio-economice datorită cărora Măriuca se îndrăgostise de urâtul și calmul boier ne este greu să ne pronunțăm, căci de obicei se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
care lumea ar fi uitat de familia Sayah și de tot ce făcuse tatăl lor cu atâția ani în urmă? Oriunde s-ar fi dus, ar fi continuat să fie niște paria, buni doar să îngrijească vitele sau să care cărămizi, fiindcă nu aveau o pregătire pentru a-și deschide drum într-o lume unde oamenii știau să piloteze avioane, să conducă mașini ce păreau că zboară prin deșert sau să manevreze aparate sofisticate. Neamul lui rămăsese în urmă, și timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
triunghiul acela pavat de jur Împrejur, parcă Îl văd și acum, cu un castan uriaș În centru, simțeam În nări aburul familiar al bucătăriei În care se pregătea cina, vedeam umbrele albe ale surorilor mișcîndu-se În jurul unei sobe mari de cărămidă roșie, tăceam și așteptam, lăsîndu-mi doar ochii să deslușească toate acele forme frumoase cărora nu voiam să le dau nici o semnificație ca să nu le risipesc. Și deodată pe masa de lemn rezemată de zidul de lîngă ușa bucătăriei am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
c-am luat tramvaiul să mergem pîn aproape de piață, că nu mă sui În metrou nici moartă de cînd cu inundația și cînd ajungem la Sfînta Vineri puhoi dă lume se Înghesuia ca la hram și biserica nicăieri. Numa moloz, cărămizi, lemne și fiare. Am coborît că nu să mai putea circula. Doi pereți rupți la jumătate să mai ținea În picioare - parcă-i tăiase cu fierăstrău pă mijloc și pă ei să vedea sfinți jupuiți și fără capete. Îți venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
dumneavoastră sau vă gîndiți la persoanele dragi pe care nu le veți mai putea vedea? Aici intervine iar egoismul meu funciar - Îmi pare rău de mine. Preferați să muriți deplin conștient sau vreți să fiți luat prin surprindere de o cărămidă care să vă cadă În cap, de un infarct, de o explozie ș.a.m.d.? Creierul ar vrea să știe, carnea ar vrea să nu simtă. Știți unde ați vrea să fiți Înmormîntat? În tinerețe Îmi doream să mi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
vremea aceea era În tot pămîntul o singură limbă și un singur grai la toți. Purcezînd de la răsărit oamenii au găsit În țara lui Senaar un șes și au descălecat acolo. Apoi au zis unul către altul: «Haidem să facem cărămizi și să le ardem cu foc!» Și-au folosit cărămida În loc de piatră iar smoala În loc de var. Și au zis iarăși: «Haidem să ne facem un oraș și un turn al cărui vîrf să ajungă pînă la cer și să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
un singur grai la toți. Purcezînd de la răsărit oamenii au găsit În țara lui Senaar un șes și au descălecat acolo. Apoi au zis unul către altul: «Haidem să facem cărămizi și să le ardem cu foc!» Și-au folosit cărămida În loc de piatră iar smoala În loc de var. Și au zis iarăși: «Haidem să ne facem un oraș și un turn al cărui vîrf să ajungă pînă la cer și să ne facem faimă Înainte de a ne Împrăștia pe fața a tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Îți cresc ghimpi În tălpi și În palme ești un martir obligat afrontul de a nu-ți putea alege singur suferința după pofta inimii Între două opriri vezi aceste convoaie cățărîndu-se cu carnea sîngerîndă pe un edificiu de fiare și cărămizi le auzi sudalma horcăitoare punctînd un marș triumfal și briza devine mai dulce Îți amintești fața ta În oglindă zîmbind unor aplauze imaginare cărțile tale cărțile lor frunze Între fălcile viermilor de mătase și literele acelea care semănau atît de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
văd acest adevăr, Înțeleg acum de ce simt eu un rău fizic cînd vreau să povestesc, de ce consecuția logică a unor Întîmplări - un om s-a gîndit să facă o casă și a amînat-o pentru că nu avea cărămizi și a găsit cărămizi și a amînat-o pentru că nu avea scînduri și a găsit scînduri și a amînat-o pentru că nu avea... și pînă la urmă a făcut-o fără... și s-a prăbușit - Îmi paralizează orice bucurie a neprevăzutului, Îmi anulează uimirea descoperirii. Lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
să observ detaliile. Am coborât în pivniță și, pe lângă becul din tavan, am aprins încă trei lumânări, ca să pot vedea totul. Am folosit drept masă un butoi răsturnat. Am pus pasărea cu picioarele în sus și i-am așezat două cărămizi pe aripile desfăcute, să nu se miște. Gâtul și capul i s-au întins cuminți de-a lungul scândurii cu miros de vin. Nici eu nu prea știam ce o să se întâmple. Apoi am apucat un ciob de cărămidă, l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
două cărămizi pe aripile desfăcute, să nu se miște. Gâtul și capul i s-au întins cuminți de-a lungul scândurii cu miros de vin. Nici eu nu prea știam ce o să se întâmple. Apoi am apucat un ciob de cărămidă, l-am înfipt printre pene și sângele mi-a țâșnit în față. Puiul a ridicat în pripă capul, și-a rotit gâtul, apoi a încremenit. I s-a mai zbătut o vreme pielița ochilor, apoi a încetat. Priveam deschizătura adâncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
I s-a mai zbătut o vreme pielița ochilor, apoi a încetat. Priveam deschizătura adâncă de unde ieșiseră la iveală toate chestiile acoperite până mai odinioară de pene. Muream de curiozitate ce o să facă pasărea așa, transformată. Am luat cu grijă cărămizile, mai întâi de pe o aripă, apoi de pe cealaltă. Curios. Stătea întinsă pe spate. I-am ridicat capul apucând-o cu două degete de cioc. A rămas tot culcată. Nu m-am speriat. Am mai așteptat un pic, apoi am băgat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
sânge. M-am ghemuit în patul de alamă de sub icoană și mi-am băgat mâinile murdare între picioare. Îmi amintesc cum becul de pe stradă lumina rama ovală de deasupra mea. Simțeam o palpitație caldă. O palpitație ce nici cu o cărămidă ciobită nu putea fi oprită. Stăteam acolo ca pe un butoi. Încă nu v-am spus că omul cu care trăiam se numea Eberhart. Îmi plăcea cum îl cheamă. Nu i-am spus niciodată pe nume. În general, nu ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
am lăsat pe spate, mi-am făcut loc în mine și am pus pasărea să danseze pe muzica nouă, întunecată, bătăușă. E iar pui de găină, mi-am zis. Rudă cu cel pe care l-am strivit cu ciobul de cărămidă pe butoi. Și am să-l strivesc și pe ăsta. Tot de-aia. Ca să văd ce are pe dinăuntru. Credeam că nu se vede. — O să ai probleme din cauza lui, las’ că vezi dumneata. — De ce? l-am întrebat eu pe Iosif
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
ce animale de casă drăguțe ar putea deveni dacă oamenii ar avea doar puțină grijă de ele. Tot timpul făceau pisicuțe, însă știam ce ar fi făcut tata dacă aș fi adus una acasă. Odată l-am văzut aruncând o cărămidă după una micuță nimerită în curtea noastră, căreia încercam eu să-i dau niște carne veche. Odată ajuns la capătul străzii, nu mai trebuia decât să o iau la stânga ca să ajung la școală. Fetele și băieții începuseră deja să intre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
inspirat și m-am așezat pe scaunul de la tejghea și nu m-am mai gândit la absolut nimic. Mintea îmi era goală. Slujba de la drogherie a continuat la fel ca întotdeauna. Domnul Williams a modificat fațada dinainte, punând sticlă în loc de cărămidă. Asta a repus afacerea în mișcare, cum spunea chiar el că o să se întâmple. Nu cred că s-a gândit la felul în care te simțeai în drogherie când apunea soarele și intra direct prin toată sticla aceea. Tot magazinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
îmbufnată. Pare să fie totul corect în privința celor întâmplate... Doar că Lee pur și simplu nu era genul de persoană care să umble beată printr-o grădină în bezna nopții, să cadă și să se lovească cu capul de o cărămidă. Nu are nici un sens. — Nimeni de la petrecere, dintre cei cărora le-am luat declarații, nu pare să găsească ceva surprinzător în legătură cu asta, domnișoară Jones. Din motive practice, am trecut cu vederea apelativul „domnișoară“. —Nici unul dintre cei cu care ați vorbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
înțeles de la vecini că petrecerea a fost destul de animată. Ochii lui s-au oprit cu un aer dezaprobator pe o gaură din pantalonii mei croșetați. Domnișoara Jackson nici nu era nevoie să fie neapărat beată ca să se împiedice de o cărămidă nelalocul ei. Erau împrăștiate peste tot prin grădină. Și, după cum ați spus și dumneavoastră, era întuneric. S-a împiedicat, a căzut și s-a lovit la cap de o altă cărămidă. Am găsit urme de sânge pe o cărămidă lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
să fie neapărat beată ca să se împiedice de o cărămidă nelalocul ei. Erau împrăștiate peste tot prin grădină. Și, după cum ați spus și dumneavoastră, era întuneric. S-a împiedicat, a căzut și s-a lovit la cap de o altă cărămidă. Am găsit urme de sânge pe o cărămidă lângă locul în care era întinsă. — Dar până la urmă, de ce ar fi vrut să se ducă în grădină? m-am încăpățânat eu. Chiar ea a zis că e obosită și că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
o cărămidă nelalocul ei. Erau împrăștiate peste tot prin grădină. Și, după cum ați spus și dumneavoastră, era întuneric. S-a împiedicat, a căzut și s-a lovit la cap de o altă cărămidă. Am găsit urme de sânge pe o cărămidă lângă locul în care era întinsă. — Dar până la urmă, de ce ar fi vrut să se ducă în grădină? m-am încăpățânat eu. Chiar ea a zis că e obosită și că se duce acasă. V-am spus asta deja. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
vârful unui teanc ordonat de hârtii. — Ce veți putea spune cu exactitate în urma autopsiei? am insistat. M-a privit cu puțin scepticism, dar a răspuns totuși la întrebare. Am fost impresionată. — Dacă într-adevăr s-a lovit cu capul de cărămida găsită lângă corpul ei și dacă aceasta a fost singura rană craniană. Evident, dacă descoperim că au fost și altele, va trebui să reexaminăm totul. Nivelul alcoolului din sânge, să vedem dacă într-adevăr era nesigură pe picioare. Și, desigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]