16,527 matches
-
acel sat al Speranței, unde pomii îmbrăcaseră straie de floare, casele râdeau prin ferestre, grădinile zâmbeau cu sclipiri de floare și joc de fluturi, fetele cântau de dor pe prispe, iar copiii se zbenguiau cu iezii și cu mieii. Numai căsuța Durerii, de la marginea satului, avea ferestrele triste, iar grădina pustie și uscată. Pe prispa casei, maica Durere stătea pe un scăunel, rezemată în baston, privind îngândurată în gol. Izvorul lacrimilor îi secase. Din căsuță apăru și frumoasa Speranța, slăbită, cu
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
cu iezii și cu mieii. Numai căsuța Durerii, de la marginea satului, avea ferestrele triste, iar grădina pustie și uscată. Pe prispa casei, maica Durere stătea pe un scăunel, rezemată în baston, privind îngândurată în gol. Izvorul lacrimilor îi secase. Din căsuță apăru și frumoasa Speranța, slăbită, cu cearcăne la ochi, cu fire albe la tâmple, dar și cu frumoasele plete blonde ondulate revărsate pe umeri. Rezemându-se de un stâlp al prispei, caută spre cer cu ochii triști. Privind-o, maica
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
face o meditație la mate cu puștii de la generală, vede el ce face, altfel nu punea pariu dacă nu avea baza financiară, își dădu cu părerea și Andrei. - Măi, ce să vă spun, fata se mișcă încet, dar sigur, spre căsuța din pădure. Sper să-i placă și să fie mulțumită de confortul din căsuță pentru o primă clipă de dragoste. Mă incită spre nebunii. După cât se consideră ea de ingenuă, am observat că știe să sărute și să fie pasională
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353451_a_354780]
-
nu punea pariu dacă nu avea baza financiară, își dădu cu părerea și Andrei. - Măi, ce să vă spun, fata se mișcă încet, dar sigur, spre căsuța din pădure. Sper să-i placă și să fie mulțumită de confortul din căsuță pentru o primă clipă de dragoste. Mă incită spre nebunii. După cât se consideră ea de ingenuă, am observat că știe să sărute și să fie pasională. - Bravo. Atunci succes pe mai departe și-ți ținem pumnii să-ți îndeplinești scopul
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353451_a_354780]
-
primii din clasă, dar asta nu ne scutea de firescul „de ce” al copilăriei. De ce ai părul mai lung? De ce diferă fețele noastre? Oare diferențele se întind și asupra restului corpului? Între alte multe. Laborantul farmaciei ne construise din lădițe o căsuță cu terasă. Avea în spațiul de jos, acoperit, și un simulacru de masă, chiar și un pătuț, cam de păpuși. Acolo ne petreceam clipele libere care au devenit cele mai scumpe amintiri. În căsuța noastră, numai și numai a noastră
PISICUŢA MEA DULCE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352706_a_354035]
-
farmaciei ne construise din lădițe o căsuță cu terasă. Avea în spațiul de jos, acoperit, și un simulacru de masă, chiar și un pătuț, cam de păpuși. Acolo ne petreceam clipele libere care au devenit cele mai scumpe amintiri. În căsuța noastră, numai și numai a noastră, ne permiteam orice. Dese ori experiențele cereau să ne dezbrăcăm și o făceam fără sfială. De aici până la o sistematică analiză anatomică a corpului, făcută reciproc fără nici o opreliște, nu este decât un pas
PISICUŢA MEA DULCE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352706_a_354035]
-
care, după părerea lui devine Alexandri adică sc în loc de cs) și scrie negru pe alb: Mândruliță de la munte, / Ce nu treci colea, pe punte,/ Să te strâng la pieptul meu? Că te-aș face, zău, puicuță, / Să urăști a ta căsuță/Și să uiți pe Dumnezeu. Îndemnând fetele mari să calce morala și să-L uite pe Dumnezeu. Părerea orășenilor despre viața la țară. Acum vremurile parcă s-au schimbat. Oare mai sunt pe lume și oameni care fac ce spun
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
Plecăm direct la Cluj. - Cu mașina!? Nu i-a sărit de gât cum, probabil se aștepta. Brusc a intervenit o timiditate stânjenitoare între ei. S-au luat de mână și încetișor au purces spre casă în liniște absolută. La poarta căsuței ei Ionel îi urează noapte bună cu o timidă strângere de mână. Ea, parcă trezită din amintiri spinoase reîncepu firul conversației întrerupte: - Stai o clipă să mă dezmeticesc. Deci vrei să mă iei cu mașina? - Și ce este rău în
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
Arieșeni. Peisaje de vis, dealuri și munți împăduriți, râuri repezi... Pe fiecare deal mai înalt o singură așezare... Alegem una pentru odihnă și suntem întâmpinați de un câine mare de culoare albă ce nu părea a fi agresiv. Urcăm spre căsuță unde suntem primiți cu bucurie de stăpânul câinelui al căruia nume îl aflăm: „Țurțurii”!!! Ne împrietenim repede, și cu dulăul și cu moțul gospodar, pe care îl cheamă Teodor, și cu soția acestuia, Saveta. Doi oameni fără vârstă, scunzi, bine
ÎN ŢARA MOŢILOR de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352908_a_354237]
-
Casă În Pădure: “lumile paralele fiind interschimbabile”). A treia - de inevitabila moarte (“A” de la amuletă, Vinele citadelei: “Ceilalți dădeau din cap a nerăbdare și așteptau ziua câd lutul îi va astupa gura, cum se întâmplă întotdeauna, fie afară, fie în căsuță”). Acesta ar fi traseul imediat lecturabil, imediat decodabil al volumului, cel descris de povestiri. Vom remarca, însă, că “antractele” ce le secondează și le separă - texte scurte, dense, concentrate - au un ton și un mesaj mult diferite. “Antractele” sunt, în
EUGEN DORCESCU, PROZA LUI MARIAN DRUMUR SAU DESPRE INFRAREALITATE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353786_a_355115]
-
fluierului, al valorificării unui teritoriu binecuvântat de Dumnezeu: “Atunci îmi vin în minte bucolice scene/ Cu ciobănași șezând în culcușul ierbii,/ Cu spatele proptit de o tulpină rugoasă,/Mușcând din de brânză,/Privind la odihna fluierului...” (Până adorm, p. 45) Căsuța natală, cuibul copilăriei, impresionează prin frumusețe vegetală, cromatică vie și relaxantă: “Căsuța albastră, cu ochi de mușcate,/ Cu iederi suite pe poartă.” (Din lumea mică, p. 45) Liniștea vieții este însă stricată de un vârtej care se ivește pe drumul
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
minte bucolice scene/ Cu ciobănași șezând în culcușul ierbii,/ Cu spatele proptit de o tulpină rugoasă,/Mușcând din de brânză,/Privind la odihna fluierului...” (Până adorm, p. 45) Căsuța natală, cuibul copilăriei, impresionează prin frumusețe vegetală, cromatică vie și relaxantă: “Căsuța albastră, cu ochi de mușcate,/ Cu iederi suite pe poartă.” (Din lumea mică, p. 45) Liniștea vieții este însă stricată de un vârtej care se ivește pe drumul din fața casei și ia cu el un cuib de pui, imagini tulburătoare
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
dar imediat au recăpătat fețe îngrijorate, triste, căzute în jos, văzând cât de mulți am venit. Curând aveam să ne lămurim de ce s-au întristat așa de repede. Mai întâi ne-am dus la tatăl lui George care avea o căsuță modestă, veche, chiar lângă drum. Intrând în curte, n-am putut să nu remarcăm ordinea din gospodărie, grădină mică în fața casei în care „moșul” își pusese câteva straturi de ceapă, frumos îngrijite. Și mai avea un strat de narcise chiar
LINIŞTEA DE CERNOBÂL (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353875_a_355204]
-
Plecăm direct la Cluj. - Cu mașina!? Nu i-a sărit de gât cum, probabil se aștepta. Brusc a intervenit o timiditate stânjenitoare între ei. S-au luat de mână și încetișor au purces spre casă în liniște absolută. La poarta căsuței ei Ionel îi urează noapte bună cu o timidă strângere de mână. Ea, parcă trezită din amintiri spinoase reîncepu firul conversației întrerupte: - Stai o clipă să mă dezmeticesc. Deci vrei să mă iei cu mașina? - Și ce este rău în
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
de seamă al lumii bisericești ortodoxe, dar si laice va fi consemnat în toate istoriile literaturii române. Astfel în istoria sa, Nicolae Iorga îl caracterizează : „Cântărețul de giumbușuri, lăutarul literar al petrecerilor, ghidușul de iatacuri, amorezatul care caută la ferestruicele căsuțelor de mahala, prinzând ceasul când lipsește respectivul jupân, tovarășul ceasurilor de veselie ale preoților, dascălilor, țârcovnicilor, cărora li zice pe glas de psaltichie lucruri care fac parte din plăcuta slujbă a Satanei”. Ca profesor de muzică psaltică, compozitor, folclorist și
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
bufnițe, spiriduși. Popescu Rodica și Ioan Bianca (București) expun broșe, cercei, coliere croșetate. Enache Mădălina (București), artist plastic, profesor de educație plastică, confecționează mărțișoare din pastă ceramică pictate cu acrilice și vernisate cu ecolac, având ca modele: flori, copaci înfloriți, căsuțe, melcișori. Expune și brățări din ceramică cu șnur alb-roșu, din lână. Oana Bozdog, medic din București, confecționează mărțișoare, broșe, brățări, coliere, cercei din pastă modelată (lut), lemn, „Fimo” (plastilină). Lutul se pictează și se lăcuiește. Lemnul se decupează după forma
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
Miruna (Craiova), inginer cu studii de grafică, realizează obiecte de decor, bijuterii, farfurii pictate, tablouri în acril, ulei, tempera. La Muzeul Țăranului Român expune mărțișoare confecționate din foi metalice, sârmă de modelaj, pietre semiprețioase și piele, modelate în formă de căsuțe, flori, insecte, figuri umane, motive aztece, motive populare românești, care simbolizează schimbarea anotimpului, apariția primăverii, care dau o stare de spirit pozitivă prin culorile vii sau prin formele vesele sau solare. Nu lipsesc nici figurile stilizate și abstractizate, stil Picasso
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
mărgele aplicate. Sălăgean Liana (Cluj), artist plastic, designer, confecționează mărțișoare din argint, aur, cupru pe care aplică pietre prețioase și semiprețioase, cu modele abstracte, care se pretează la obiecte vestimentare. De asemenea creează din porțelan produse unicat sub formă de căsuțe, bufnițe, fluturași, pisicuțe, buburuze, copăcei, crenguțe și câmpuri înflorite, toate în culori vii. Tărcatu Veronica (Brașov), studentă la Arhitectură în București, expune mărțișoare din ceramică pictată, pe fond alb, realizate după procedeul ceramicii din pastă turnată, reușind să îmbine tradiționalul
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
liniști, ca taina din psaltire.” („Mai răsfoiesc o filă ... ”). Cu ionocență și sensibilitate, în primul grupaj de poezie din „Autograf” tinerei poete i se derulează (bineînțeles, prin magia cuvintelor frumos încondeiate), momente trăite în copilărie, centrul de greutate constituindu-l „căsuța” de la poalele Carpaților de Apus în care a crescut legănată de zâmbetul și bunătatea bunicii și sub aripa ocrotitoare a mamei dragi, alături de frățiorul mai mare, Paul, și, nu în ultimul rând, plaiul ardelean pe care micuța Diana făcuse primii
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
zâmbetul și bunătatea bunicii și sub aripa ocrotitoare a mamei dragi, alături de frățiorul mai mare, Paul, și, nu în ultimul rând, plaiul ardelean pe care micuța Diana făcuse primii pași... Cât de frumos curg trăirile poetei când e vorba de căsuța copilăriei: „Căsuța mea,/ pictată-ntr-o singură culoare/ ce naște-un curcubeu sublim în univers/ păstrează vie, încă, mirabila-i candoare/ locul în care doruri se unduiesc în vers.// [ ... ] Căsuța mea,/ comoară de vis și nestemate/ ea, dulce sărutare la
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
bunătatea bunicii și sub aripa ocrotitoare a mamei dragi, alături de frățiorul mai mare, Paul, și, nu în ultimul rând, plaiul ardelean pe care micuța Diana făcuse primii pași... Cât de frumos curg trăirile poetei când e vorba de căsuța copilăriei: „Căsuța mea,/ pictată-ntr-o singură culoare/ ce naște-un curcubeu sublim în univers/ păstrează vie, încă, mirabila-i candoare/ locul în care doruri se unduiesc în vers.// [ ... ] Căsuța mea,/ comoară de vis și nestemate/ ea, dulce sărutare la pragul nemuririi
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
Cât de frumos curg trăirile poetei când e vorba de căsuța copilăriei: „Căsuța mea,/ pictată-ntr-o singură culoare/ ce naște-un curcubeu sublim în univers/ păstrează vie, încă, mirabila-i candoare/ locul în care doruri se unduiesc în vers.// [ ... ] Căsuța mea,/ comoară de vis și nestemate/ ea, dulce sărutare la pragul nemuririi/ un leagăn fermecat, parfum de bunătate/ ființa mi-o îmbracă în straiele iubirii.” („Căsuța mea”) Chiar dacă, plecată să-și desăvârșească studiile, copila cu sufletul-floare se-ntoarce mereu „la
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
păstrează vie, încă, mirabila-i candoare/ locul în care doruri se unduiesc în vers.// [ ... ] Căsuța mea,/ comoară de vis și nestemate/ ea, dulce sărutare la pragul nemuririi/ un leagăn fermecat, parfum de bunătate/ ființa mi-o îmbracă în straiele iubirii.” („Căsuța mea”) Chiar dacă, plecată să-și desăvârșească studiile, copila cu sufletul-floare se-ntoarce mereu „la pragul de legendă” al casei părintești, de-acolo răzbătând spre sufletul ei o „Chemare tainică”: „O tainică chemare - ca focul arzătoare/ Îmi poartă pașii-agale în lumi
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
rostite, luate și purtate/ De coruri îngerești în nesfârșiri de noapte/ Cu binecuvântarea sădită printre șoapte.” Dragostea dintre „măicuța” din sat și nepoată este sublimă, mărturisesc cu mâna pe inimă pentru că am avut ocazia să o simt, prezentă fiind în „Căsuța cu ferestre brodate-n nemurire/ Tivită-n colț de suflet cu șoapte de iubire/ Brodată-n frumusețe pe-o pânză colorată/ Amprenta presărată prin vremuri, nepătată.” („Ferestre brodate-n nemurire”) și, nu o dată, ci de fiecare dată când vacanța se
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
icoane vii/ Căci rătăcind prin lume le port - dulce comoară,/ Doar ele mi-au sădit credință-n inimioară.” Născută „Într-o casă cu credință”, autoarea ni se destăinuie atât de frumos: „Călătoresc cu dorul ... ”, purtând mereu în suflet “nerostita” ei “căsuță” și șoptindu-i adesea cu sfială: „Așteaptă-mă, căsuța mea!” Speră, neîndoielnic, ca „Visele de ieri”, răsfirate peste locurile care-i sunt „Izvorul...” de lacrimă de iubire și de pură poezie se vor împlini, chiar dacă va reveni „Mai rar în
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]