1,665 matches
-
de zăpadă, și există autori de tratate care se Încăpățânează să asimileze produse atât de diferențiate cum sunt analizele lui Lambkin și eshatologiile creștine ale florentinului. Nu lipsesc nici cei care, orbiți de simpla Fata Morgana a unor sisteme de calcuri analoage, Înfrățesc opera lambkiană cu nuanțata poligrafie a lui Paladión. Cazul lui Urbas este destul de diferit. Tânărul poet care accede astăzi la celebritate era, În septembrie 1938, aproape un incognito. Revelarea sa se datorează calificaților oameni de litere din remarcabilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
mai puțin inconștient al fiecărei generații, egoism ilustrat de zicala După noi, potopul! Cotidianul, 11-12 mai 2002 NATO! NATO! Țin să-i asigur pe cititori că nu mă pricep la politică. Iar când mă amestec unde nu-mi fierbe oala calc numai în străchini. De-aia, cred, m-a și dat Ceaușescu afară din țară: vorbeam vrute și nevrute... Când țărișoara e în pericol, trebuie să mi se pună imediat căluș la gură. Așa ar fi prudent! Din fericire, în momentul de față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
după ce și-a isprăvit (syntelesas) toate încercările (panta peirasmon), diavolul s-a îndepărtat (exact: «a stat departe de El») până la momentul potrivit (achri kairou)”. Traducerile românești consultate (Noul Testament de la Bălgrad, 1648, Biblia de la 1688, Biblia sinodală, Cornilescu, Anania) propun un calc incomprehensibil: „până la o vreme”. Textul grecesc spune totuși un lucru limpede: că diavolul s-a retras din fața lui Isus fără să se recunoască biruit și că va reveni „la momentul potrivit”. Ei bine, Luca nu uită ce spusese în capitolul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
propun singure) nu pot fi distinse net în travaliul concret, pe text, al traducătorului. Aș răspunde printr-o dublă comparație: cu La Bible d’Alexandrie și cu diortosirea ÎPS Bartolomeu Anania. La Bible d’Alexandrie furnizează o traducere la limita calcului după textul grecesc. Asta a fost una din premisele lor principale de lucru: traducem cât mai aproape de text, cu riscul de a produce o versiune franceză bizară din punct de vedere stilistic. O asemenea traducere cvasicalc prezintă, după mine, un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
temperament, ci și de o superficialitate voioasă. Beatrice-Silvia Sorescu cochetează cu poezia; pentru ea scrierea versurilor pare să fie o îndeletnicire ușoară, ca încercarea unor rochii în fața oglinzii. „Ieri am rupt un ghiocel / Dintr-o margine de cer.“ (Poezie populară) „Calc pe-o idee, urc spre stele.“ (Joc) „Pășesc ca un voievod / Prin pădurea ochilor tăi.“ (Pădurea ochilor) „Beau în fiecare noapte / Câte o stea / Și-mi înnod aripile / Cu gânduri.“ (De plictiseală) „Ating cu pleoapele mele / Sticla liniștii.“ (Împăcare) „Stau
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
cu adevărat orfan, de vreme ce absența lui Karl putea să fie definitivă și mai mult ca sigur nu mai era În viață. Nu putea să scape de gândul că tot ce se petrecuse era În bună măsură rezultatul neglijenței și al calcului ei greșit, chiar dacă Adam zâmbea Încrezător, aproape recunoscător, ceea ce o făcea să se simtă Încă și mai vinovată. El Îi acordase Încrederea deplină prea repede, fără să-și pună Întrebări. Iar Încrederea lui o determinase să creadă că e În
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
-ți închipui că doctorul Rim va fi mereu subt pantoful meu Pinet veritabil. Nory șterse cu grijă o umbră ce păta strălucirea lacului fin. - Dar. . . zise Mini, dar. . .! - Dar atît!. Doctorul mi-a admirat des piciorul; am profitat ca să-1 calc puțin în picioare. Află cum se guvernează! Nimic nu se pierde în natură! - și râse cu triluri. . . - Feminismul îngăduie? obiectă Mini îndoielnică. - Cere! . . . Lupta pe toate tărâmurile contra dușmanului . . . în mic ca și în mare. . . neobosit! - De ce nu veniți odată
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
a comis această fărădelege, nu-mi mai revin. Mă simt golită de parcă mi s-a scurs tot sângele din corp, mi-e sufletul strâns ca un ghem în care nu mai pătrunde nici o licărire de lumină, nu știu pe unde calc, am impresia că îmi fuge pământul de sub picioare... - Extraordinar... netrebnica! Ți-am spus eu, ți-am spus eu că aceasta nu e o ființă omenească, ci o viperă, tot timpul ne-a dușmănit. Și tu care erai gata oricând să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
a spus, domnule revizor? O păsărică de vreo 50 de ani. Domnule revizor, știindu-vă un om drept și cinstit, sunt convinsă că m-ați sunat ca să vă spun că în condițiile știute, mai bine plec din învățământ decât sămi calc demnitatea de om. Sub nici o formă nu voi fi de acord să fac pe placul răutății unui coleg de la care aștept, fiind tânără și fără experiență, un ajutor și nicidecum lovituri ipocrite. Felicitări, domnișoară. Ar fi trebuit să te naști
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
printre casele de pe margine...Puține din acestea sunt văruite, restul sunt din lemn. Unele sunt despărțite de uliță prin garduri de nuiele sau pari înfipți la rând ca la paradă...Plin de curiozitate, cu privirea alergând cu nesaț peste tot, calc pe ulițe...Iată-mă-s pe una care parcă nu seamănă cu celelalte. Îi mai altfel...e mai dreaptă, iar casele au altă față. Dughenile se aliniază cuminți una după alta. O biserică cu o înfățișare aparte și cu țintirim
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
asta? Și culorile alea îs ca-n cozonacul soacră-tii! Dă jos, scoate tot! O să-ți tai din leafă! Băi, cretinule... - Noroc, profesore! N-am decât handicapați, ăștia habar n-au de meserie! Acum îți vine totul pe calculator, pe calc și tot îs încălțați. Lasă că și ăia care-aduc calcurile parcă-s înțărcați cu zeamă de ceapă... Vine unu’ aseară... E tot? îl întreb. „Cum să nu!” se bășică telectualu’. Pregătesc, m-apuc de turnat forme și văd că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Dă jos, scoate tot! O să-ți tai din leafă! Băi, cretinule... - Noroc, profesore! N-am decât handicapați, ăștia habar n-au de meserie! Acum îți vine totul pe calculator, pe calc și tot îs încălțați. Lasă că și ăia care-aduc calcurile parcă-s înțărcați cu zeamă de ceapă... Vine unu’ aseară... E tot? îl întreb. „Cum să nu!” se bășică telectualu’. Pregătesc, m-apuc de turnat forme și văd că nu-i o pagină... o pierdut calcu’ în maxi-taxi, nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
viață suferința face un sfânt, dar dintr-un om născut pentru moarte nu poate face o cangrenă mai mare decât o nelocuire. "Fericiți cei blânzi, că aceia vor moșteni pământul." Milă mi-a fost și de o furnică s-o calc, în jurul meu am împrăștiat dragoste, iar acolo unde mi s-a întors spatele, m-am bucurat de umbra spatelui, de urma lăsată de umbră, de tot ce mi-ai dat și de tot ce nu mi-ai luat, Doamne. Pământul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
uite, sunt vie. Puține lucruri mă mai dor. Când mă trezesc din somn, adeseori surâd. Cicatricele și organele lipsă sunt o parte din mine, sunt istorie scrisă în corp, în suflet și în minte. Mușchii nu mai sunt supli, dar calc foarte elastic pe pământ. Pot să râd, uneori din toată inima. Pot să plâng și de drag, nu doar de durere. Pe scurt, sunt totuși om întreg și, pe cât se mai poate, femeie întreagă. Relația mea cu mine e mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
număr cu 0207. Asta sunt. Asta... am fost. Dar mă simt deja tot mai departe de cea care am fost. Când mă gândesc la cum eram în urmă cu doar o săptămână e ca și cum m-aș privi prin hârtie de calc. Tot ce am prețuit vreodată a fost distrus. Și încă mai simt durerea și rănile. Însă, în același timp... simt cu toată ființa că în față mi se deschid mai multe posibilități decât mi s-au deschis vreodată. Expir adânc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Brown Rabbit. Mă sărută și țâșnesc peste peluză, ascunzându-mă după un rododendron uriaș. Mă strecor prin partea laterală a grădinii, prin spatele tufișurilor, încercând să nu foșnesc prea tare. Pământul jilav și umbrit e rece sub picioarele mele goale ; calc pe o pietricică ascuțită și mă strâmb de durere, în tăcere. Mă simt ca și cum aș avea zece ani și m-aș juca de-a v-ați ascunselea, și retrăiesc câteva clipe același amestec de spaimă și încântare. La aproximativ zece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
dacă era o insulă reală sau fantasma ei. Dintre cei doi, cea mai îndemânatecă la desen era Marta, de aceea ea își luă sarcina să transpună pe hârtie cele șase tipuri alese, mărindu-le, prin clasicul procedeu al hârtiei de calc, la dimensiunea exactă pe care păpușile aveau s-o aibă după coacere, o palmă bine măsurată, nu după mâna ei, mică, ci a tatălui. Urmă operația de colorare a desenelor, complicată, nu de o exagerată dorință de pefecțiune a execuției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
avantaj în favoarea lui, cum a reușit el s-o cucereascè primind de la el exact ceea ce-și dorea ea de la Matei fèrè că acesta sè-i poatè oferi! Că orice jucètor bun de șah, Vlad cunoștea perfect finalul partidei, dedicându-se calcului rece al unor posibile variante și în care, fèrè voia mea, m-a atras mizând permanent pe atacul prin descoperire, Matei a vèzut totul, felul în care cei doi se coalizau, chiar sub formè amicalè, împotriva lui Matei, Vlad fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
haină; uneori mi-e largă, alteori, strâmtă, depinde de soare; mi-o desenează în urmă sau în față atunci când, chiar se ia la întrecere cu mine. Mă întreb uneori, de ce pașii nu au umbră? Ei lasă doar urme pe unde calc, urme încărcate cu griji sau bucurii, desenând parcă, scurgerea sufletului meu... Mă uit în oglindă și-mi văd chipul. Umbra mea este un contur ca un scut între piele și hainele pe care le port, între mine și lumea exterioară
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
formă de disponibilitate, înfloream și aveam nevoie de el, vroiam să fiu fericită, să am copii... o femeie normală... (Muzica, luminile, se schimbă de ținuta de elevă și-și pune haine ușchite, de studentă, blugi, tricou, e înconjurată de hârtii, calc, tot ce ține de arhitectură. Nu are la mână funda albastră.) La facultate, am muncit ca un rob, n-am căpătat nimic gratis, n-am fost ca Ornela, o colegă căreia îi dăduse Dumnezeu niște tâțe beton, purta niște decolteuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
să vină să-mi taie mâinile, când am auzit de asta, m-am desprins singur, așa jupuit (dar pe mâini semnele nu se văd), am luat-o la fugă și le-am zis, frate, eu pe șantieru’ ăsta nu mai calc (nu-i prima dată când aud povestea). Acasă, nea Ambrozie stă pe un scaun făcut din wolfram, furat de la ruși. Și nu-ți distruge curu’? Nu, că l-am îmbrăcat în carton - scaunul adică. Bine, mă omule, da’ nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
pe stradă. Merg tropotind prin beznă cu cizmulițele gri de la Modern refuzate de la export, dar calde și comode, fără nici o grijă, fără să bănuiesc ce mă așteaptă, când, chiar înainte de a trece drumul, filmul se rupe brusc și simt cum calc în gol și cad în ceva parcă fără fund. Mă zgudui din toate încheieturile și încremenesc în genunchi, fără să dau drumul cofrajului și celor două plase, cu fața înfiptă într-un zid de pământ. Stau așa preț de câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
radio dezmembrat, am auzit un trosnet, a sărit și Zsolt drept pe o pălărie de paie, apoi muzica se făcuse tot mai tare, spirtul acționa, punându-mi mâinile și picioarele în mișcare, și atunci nici nu mai știam pe unde calc, în ce dau cu piciorul, ce strivesc sub tălpi, nu mai știam ce anume îmi pârâie sub bocanci, un pahar de plastic sau o machetă veche de avion, o cutie de carton, un pieptene de plastic sau niște ochelari de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
adevărat... Mersul înseamnă suferință, statul în picioare înseamnă suferință, statul jos înseamnă suferință. Perseverența provoacă suferință. De vină o fi băutura, haleala de prin snack-uri sau toată pornografia asta. Așa că ziua s-a transformat într-o stranie hârtie de calc scrisă cu cerneală simpatică. Am citit, am recitit și am căutat prin cotloanele minții și ale camerei repere și ocări. Animalele din Anglia. Boxer, calul cel mare. Prosopul meu de față seamănă cu un sul de ștergare dintr-un bordel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
în cel mai adânc loc, când speriată fug spre albastrul cernut printre zări, cu inima strânsă în pumn, buzele mele strigă oferta... Într-un târziu, sfios, șoptit, zâmbetul alungă temerile, spre abisul uitării, zdrobindu-le puterea. Cu ochii deschiși, senină, calc pe urma pașilor Tăi Doamne, însoțită de zorile străvezii. Căci pentru mine chiar timpul se oprește uneori, să-și tragă sufletul.
?i timpul se opre?te uneori by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83376_a_84701]