2,041 matches
-
aliniamentelor: rectagulare și circulare în total în număr de 11, dintre care 9 sunt rectangulare, ridicate în perioade de timp diferite, delimitate de domnia lui Burebista și de războaiele de la începutul secolului al II-lea e.n. Construcțiile din piatră de calcar sunt datate pe durata domniei lui Burebista și a urmașilor săi, până la Diurpaneus-Decebal, iar acela din andezit, se pare, numai pe timpul ultimului rege dac. Pe terasa a XI-a, sanctuarul vechi de calcar este orientat pe direcția NE - SV. El
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
II-lea e.n. Construcțiile din piatră de calcar sunt datate pe durata domniei lui Burebista și a urmașilor săi, până la Diurpaneus-Decebal, iar acela din andezit, se pare, numai pe timpul ultimului rege dac. Pe terasa a XI-a, sanctuarul vechi de calcar este orientat pe direcția NE - SV. El a fost cercetat în mai multe campanii de săpături, ultimele desfășurate în 1980, cu ocazia începerii lucrărilor de restaurare și conservare din cetatea de la Sarmizegetusa Regia. Paralel cu sanctuarul mare de calcar dar
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
de calcar este orientat pe direcția NE - SV. El a fost cercetat în mai multe campanii de săpături, ultimele desfășurate în 1980, cu ocazia începerii lucrărilor de restaurare și conservare din cetatea de la Sarmizegetusa Regia. Paralel cu sanctuarul mare de calcar dar pe o terasă ceva mai ridicată, găsim un alt sanctuar, tot din calcar, cu 3 șiruri a câte 4 baze, orientat NE - SV. Cel mai mare este circular, constituit din mai multe elemente. La exterior se află un cerc
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
multe campanii de săpături, ultimele desfășurate în 1980, cu ocazia începerii lucrărilor de restaurare și conservare din cetatea de la Sarmizegetusa Regia. Paralel cu sanctuarul mare de calcar dar pe o terasă ceva mai ridicată, găsim un alt sanctuar, tot din calcar, cu 3 șiruri a câte 4 baze, orientat NE - SV. Cel mai mare este circular, constituit din mai multe elemente. La exterior se află un cerc format din 104 blocuri de andezit, așezate pe nivelul antic, unul lângă celălalt, fiecare
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
la 35 - 40 cm unul de celălalt, al căror diametru, la nivelul solului era de apoximativ 40 cm; acești stâlpi erau înfipți în pământ până la adâncimea de 1,40 - 1,60 m. Fiecare avea la bază câte un bloc de calcar, cu menirea de a susține stâlpul și de a-l împiedica sa se afunde; porțiunea de stâlp care se găsea în pământ avea, de cele mai multe ori, formă circulară, iar partea care se ridica deasupra solului era cioplită în patru muchii
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
circular cu lipitură de lut; în fiecare stâlp erau înfipte piroane terminate în inel sau în "L", cu floare mare, rotundă sau rectangulară. Spre deosebire de cercurile de piatră, cercul stâlpilor de lemn este întrerupt de 4 praguri, marcate prin blocuri de calcar, ce constituiau intrările în acest spațiu. Sanctuarul mai avea, în centrul său, un șir de 34 de stâlpi de lemn, aranjați în forma unei potcoave orientată cu deschiderea spre sud-est. Stâlpii sunt identici cu cei din cercul precedent, fiind înfipți
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
de 34 de stâlpi de lemn, aranjați în forma unei potcoave orientată cu deschiderea spre sud-est. Stâlpii sunt identici cu cei din cercul precedent, fiind înfipți în pământ ceva mai sus și, de asemenea, sprijiniți pe câte un bloc de calcar. La câțiva metri de sanctuarul mare circular, s-a dezvelit sanctuarul mic circular, al cărui diametru este de 12,5 m. El este constituit din 114 stâlpi de andezit: 101 subțiri și înalți și 13 scunzi și lați. Accesul în
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
41"E) se afla în perioada romană principala carieră a orașului și a castrului roman Potaissa. În secolul al XIX-lea, când urmele exploatărilor romane mai erau vizibile, s-au făcut observații detaliate privind tehnicile de desprindere a blocurilor de calcar și de avansare în masiv. Din carieră a fost transportată la biserica din satul Cheia o coloană înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei
Cheia, Cluj () [Corola-website/Science/300322_a_301651]
-
au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) apare sub numele de "Mészkő". La sud-est de sat pe hartă este marcat prin semnul π locul public de pedepsire a delicvenților în perioada medievală. Până în anul 1876 localitatea Cheia a
Cheia, Cluj () [Corola-website/Science/300322_a_301651]
-
curiozități, între care și gresiile, marnele și ponoarele în formă de pâlnie săpate de apă în zonele calcaroase, acestea fiind o atracție deosebită pentru iubitorii naturii. În acest sens, interesantă este Valea Șoimului care este bogată în dolomit alb stratificat, calcare închise la culoare dispuse în plăci și calcare marmoreene. Rețeaua hidrografică este reprezentată prin Valea Crișului Repede, râu care traversează teritoriul comunei Negreni pe direcția E - V. Crișul Repede primește ca afluenți: pâraiele din Valea Neportocului Valea Caselor Valea Negrii
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
în formă de pâlnie săpate de apă în zonele calcaroase, acestea fiind o atracție deosebită pentru iubitorii naturii. În acest sens, interesantă este Valea Șoimului care este bogată în dolomit alb stratificat, calcare închise la culoare dispuse în plăci și calcare marmoreene. Rețeaua hidrografică este reprezentată prin Valea Crișului Repede, râu care traversează teritoriul comunei Negreni pe direcția E - V. Crișul Repede primește ca afluenți: pâraiele din Valea Neportocului Valea Caselor Valea Negrii Valea Făgădăului În arealul geografic al comunei Negreni
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
descoperite lângă "Izvorul lui Alexandru Macedon". De asemenea, o așezare din epoca bronzului a fost identificată la "Crucea Cheii", pe malul drept al văii Hășdate. Zona Petrești avea o însemnătate pentru romani, pentru că din preajma Cheilor Turzii se extrăgea piatra de calcar pentru drumuri și construcții. Una din cele mai interesante piese arheologice ce s-a păstrat în Muzeul de Istorie din Turda este lespedea funerară ornamentală a sclavului roman Scaunarius. Prima atestare a Petreștiului de Jos apare la 6 octombrie 1278
Comuna Petreștii de Jos, Cluj () [Corola-website/Science/300346_a_301675]
-
din satele Copăceni și Săndulești (reședința). Locuitorii din Săndulești își spun „sândeni” iar locuitorii din Copăceni își spun „copândeni”. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) apare sub numele de "Szind". Altitudinea: 454 m. În vestul carierei de calcar, pe drumul care duce spre satul Petreștii de Jos, se află "Izvorul lui Alexandru Macedon", nume bazat pe o legendă populară locală. În vecinătatea satului se găsește "Izvorul Romanilor", de unde romanii au captat apa potabilă și au transportat-o prin
Comuna Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/300351_a_301680]
-
de greco-catolici (4,51%), penticostali (4,45%), reformați (1,72%) și unitarieni (1%). Pentru 4,78% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: În apropierea satului Săndulești, în zona carierei de calcar, arheologii care au cercetat traseul autostrăzii "Transilvania" au găsit o mare așezare preistorică. În zonă existau cel putin 100 de locuințe de acum 4.000 de ani, plus cimitire și locuri de cult. Locuințele din epoca bronzului erau folosite de
Comuna Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/300351_a_301680]
-
41"E) se afla în perioada romană principala carieră a orașului și a castrului roman Potaissa. În secolul al XIX-lea, când urmele exploatărilor romane mai erau vizibile, s-au făcut observații detaliate privind tehnicile de desprindere a blocurilor de calcar și de avansare în masiv. Din carieră a fost transportată la biserica din satul învecinat Cheia o coloană înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle
Comuna Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/300351_a_301680]
-
au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar. În Evul Mediu timpuriu în apropiere au mai existat 2 mici sate ("Párdé" la sud, în zona izvorului văii Pordeiului, și "Kovácsteluk" la nord, în zona fostei cariere de gips Buna) ambele dispărute după năvălirea tătarilor din anul 1241. În
Comuna Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/300351_a_301680]
-
Mediu timpuriu în apropiere au mai existat 2 mici sate ("Párdé" la sud, în zona izvorului văii Pordeiului, și "Kovácsteluk" la nord, în zona fostei cariere de gips Buna) ambele dispărute după năvălirea tătarilor din anul 1241. În secolele XIX-XX calcarul de la Săndulești a servit ca materie primă pentru producția de ciment la Turda. Pentru transportul calcarului la Turda, cu câțiva ani înaintea primului război mondial, s-a construit o linie ferată îngustă lungă de 10 km (abandonată în anul 1999
Comuna Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/300351_a_301680]
-
văii Pordeiului, și "Kovácsteluk" la nord, în zona fostei cariere de gips Buna) ambele dispărute după năvălirea tătarilor din anul 1241. În secolele XIX-XX calcarul de la Săndulești a servit ca materie primă pentru producția de ciment la Turda. Pentru transportul calcarului la Turda, cu câțiva ani înaintea primului război mondial, s-a construit o linie ferată îngustă lungă de 10 km (abandonată în anul 1999, dar de mare valoare istorică). Pentru inspectarea liniei de cale ferată și transportul (ocazional) de persoane
Comuna Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/300351_a_301680]
-
ale așezării romane: ziduri, țigle, olane, ceramică, monede. Pe locul unde este astăzi grădinița s-au scos la iveală vase romane, cărămizi, ziduri de piatră. S-a mai găsit ceramică la locul ”După capul satului” și un altar votiv de calcar în 2003. Din punct de vedere administrativ, localitatea a aparținut de Apahida, apoi de Someșeni, apoi de orașul Cluj și de comuna Apahida, cu care a format o unitate administrativ-comunală. Mediul de afaceri local este format din societăți și conglomerate
Sânnicoară, Cluj () [Corola-website/Science/300353_a_301682]
-
Cantitatea medie a precipitațiilor anuale este de 700-800ml. Direcția dominantă a vânturilor este Nord - Nord-Est. Curenții sunt canalizați pe valea Someșului. Amplitudinile medii termice variază între 22-23 °C. Resursele minerale sunt puține: nisip și pietriș în albia Someșului, piatră de calcar în pădurea de pe Huhu, odinioară intens exploatată și saramură.
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
depunerea pe fundul mării ce acoperea zona a numeroase materiale carate de apele curgătoare care erodau zonele înalte mai apropiate ori mai îndepărtată. În această modalitate, fundamentul cristalin al depresiunii a fost acoperit de o cuvertura groasă de formațiuni sedimentare (calcare, gresii, argile, nisipuri, marne), așezate orizontal sau monoclinal, având caracteristicile unei structuri de platformă. Aceste formațiuni provin în special din Carpați, fapt dovedit atât de inclinarea lor dinspre nord, nord-vest și sud-est, dar în special de compoziția lor mineralogica. Aceasta
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
sunt depuse straturi groase de sedimente, care nu apar la suprafață. Acest strat sedimentar, a cărui grosime totală depășește 3.000 de metri, poate îi separată în trei complexe stratigraiîce: cuvertura inferioară a platformei (paleozoic-mezozoic), construită predominant din roci carbonatice (calcare, delamite), la care se adaugă cele detritice (gresii, cuartitice și silicioase argilate), cuvertura intermediară formată din roci detritice (gresii, marne, argile, nisipuri) și cuvertura superioară cuaternara, ce constituie rocile la zi, alcătuite din depozite fluvio-lacustre, fluviale și eoliene (pietrișuri, nisipuri
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
de obicei să doarmă în gârliciul bisericii, învelit în cojoc și cu bâta sub cap, ca să nu-i fure păgânii icoana și să nu calce vitele peste mormintele din jurul bisericii. Din acest cimitir au fost mutate câteva pietre funerare, din calcar cochilifer, colțuroase și cu inscripții chirilice, cam șterse, în capătul cimitirului cel nou, de la marginea satului. După tradiție, bărbații aveau pietre funerare colțuroase, iar femeile - rotunjite. Legea din 1864 interzicând înmormântarea pe teritoriul localităților, cimitirele din jurul bisericilor au fost părăsite
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
intersecția căii ferate Bălți-Râbnița cu șoseaua Națională Soroca-Bălți, la 131 km depărtare de capitală Republicii Moldova - orașul Chișinău. Florești are o floră și o fauna de stepa, solul este de cernoziom, iar pe malurile Răutului se află stinci și toltre de calcar, fiind un peisaj pitoresc. În partea de est a orașului (partea veche) este un lac de acumulare pe Răut și un pod construit în 1913. Fondul locativ îl constituie case particulare cu 1-2 nivele și blocuri locative, majoritatea blocurilor locative
Florești () [Corola-website/Science/299864_a_301193]
-
m), Ineul (2280 m). Caracterele geologice se pot rezuma la următoarele: în regiunile muntoase roci cristaline, după care topografia locului ne indică sedimente terțiare (care abundă pe teritoriul comunei Rebra), mai vechi și mai noi (gresii paleogene și neogene, conglomerate, calcare). Se pare că Vf. Pietriș de pe raza comunei ar fi format după toate probabilitățile din roci calcaro-cristaline pe care timpul le-a fărâmițat și le-a făcut să curgă dinspre bază. Faptul acesta a făcut ca tradiția locală populară să
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]