1,486 matches
-
trecut “Piscul Brăilei”); (București - de la stâna ciobanului Bucur, care, dorind să se apere de otomani, și-a clădit o cetate și o biserică); Buzău - cel mai probabil de la cuvântul autohton “buză”; Caraș-Severin - de la râul Caraș (de la cuvântul sârbo-croat Kraš - zonă calcaroasă); Călărași - din cuvântul călăraș - corp militar auxiliar în evul mediu, în Țara Românească; Cluj - din latinescul Clusium (castru medieval), nume dat de coloniștii germani (Klausenburg); Constanța - de la orașul Constanța (care a fost denumit Constantiana de împăratul bizantin Constantin cel Mare
De unde vine numele județului în care locuiești by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/46115_a_47440]
-
chip miraculos, o șuviță de apă. Acela este izvorul Senei. Fabulațiile nu se opresc, însă, aici. S-a înrădăcinat credința că Saint Seine este acela care dezleagă ploile binefăcătoare, înviorează și sporește fertilitatea câmpului. Acolo, pe un bloc de piatră calcaroasă, unde este marcat prin borne terenul ce aparține abației, a fost amplasat un basorelief care îl reprezintă pe ctitor călare pe asin. Se mai crede că acel călugăr ar fi dorit să facă un sfânt și din credinciosul său animal
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92338]
-
acestor edificii tot mai încăpățînat, căci ele erau totuși singurele repere în căutarea asta. Încercam să reconstitui animalul meu cerebral în ciudatul lui balet prin timp, pipăind bosele clădirilor succesive, țestelor succesive în care se adăpostise, clădite din balele lui calcaroase. Răbdător, cărnița minții zidise camere și acoperișuri, peisaje și fapte. Crescând, le părăsise uscate și goale ca țestele îngălbenite de câini, pe maidane, sau ca interiorul curat, de cauciuc, al capetelor de păpuși. Împotriva obiceiurilor mele, începeam să întîrzii la
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
extremitățile de două enorme ferestre rotunjite, obturate de membrane străvezii tremurătoare, pe când cea din mijloc, asemenea unui fronton de templu, se arcuia între ele făcând ca ansamblul să câștige în profunzime și grandoare. Maria, strivită de dimensiunile neomenești ale construcției calcaroase, se apropie de fereastra de la extremitatea cealaltă a sălii, urcă pe ciocuri și excrescențe de calciu, strivi sub tălpi aceleași ființe amoebale, până ajunse la membrana de culoarea lunii, dincolo de grosimea căreia luceau luminile și fluturau umbrele altei lumi. Își
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
apă zona școală-biserică-gară. Deoarece pânzele acvifere de la Lespezi, care se găsesc la 20 m adâncime, conțin calcar, s-a realizat un sistem centralizat de alimentare din Lunca Siretului. Din terasele de 20-30 m și 30-60 m altitudine se exploatează gresie calcaroasă folosită de localnici la construcția fântânilor și a beciurilor și tot mai puțin la construcția caselor. Solurile fertile de pe terasele Siretului au o bogată vegetație de ierburi, în parte înlocuită de culturi de cereale, plante de nutreț și mai greu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
alătură Maliban, călare pe același cal mongol pe care pusese mâna în seara când burgunzii atacaseră tabăra lui Balamber: Mergem jos să vedem. Bineînțeles! împungându-și murgul cu călcâiele, Sebastianus îl obligă să apuce o cărare ce cobora printre stânci calcaroase, spre întinderea înverzită. Maliban împreună cu ceilalți - opt cavaleri burgunzi - îl urmară prompți. Prefectul se afla deja de trei zile printre oamenii Fredianei și acum conducea pentru prima oară de unul singur un detașament. Contrar primelor așteptări, după cea dintâi discuție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
de acoperișuri ale caselor foarte îngrijite din Arelate, întreruptă ici și colo, cu un efect plăcut la vedere, de coroanele verzi în permanență ale pinilor maritimi, ce împodobeau peste tot piețe și grădini. Deasupra tuturor clădirilor se reliefau, impunătoare, masa calcaroasă a Arenei, Acoperișurile Forului și arcadele suprapuse ale apeductului. Pe Rhon, ce curgea pe sub zidurile din stânga sa, pluteau ambarcațiuni cu vele, iar strigătele marinarilor îi ajungeau la urechi, prin aerul incredibil de limpede, cu o sonoritate stranie: amestecate cu ordinele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Israel și pardosi toată biserica cu marmură albă și o împodobi pe dinăuntru și pe dinafară foarte frumos și toate scobiturle pietrelor dinafară le vopsi cu lazur albastru și florile le polei cu aur.” în construcție s-a folosit piatră calcaroasă, șlefuită, de la Albești, marmură și mozaic din Constantinopol. Se pare că însusi domnitorul s-a implicat în proiectul arhitectural, căci deprinsese randuielile în vremea șederii sale la Constantinopol. După unele relatări, domnitorul ar fi chemat de aici pe meșterul armean
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
de altă parte, în solurile lucrate acest sistem de canalicule există doar cu contribuția rădăcinilor, porozitatea fiind artificială și de scurtă durată (Soil Survey, 1975). Refacerea structurii solului se poate realiza prin:fertilizarea cu îngrășăminte fosfatice, cu calciu precum și amendarea calcaroasă; - administrarea gunoiului de grajd nefermentat; - alternanțele îngheț-dezgheț și cele de umezire-uscare;limitarea la strictul necesar a traficului agricol; - evitarea prelucrării solului la umidități necorespunzătoare; - mulcirea solului prin covor vegetal dens, straturi de materiale organice. 1.2.3. DENSITATEA. DENSITATEA APARENTĂ
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
Franța până în Ungaria, din sudul Germaniei până în Tessin, și mă opinteam în cizmele de cauciuc mult prea mari în spatele lui Armin, sus pe poteca din pădure, până la creastă. Ne lăsaserăm bicicletele mult în urmă și mergeam pe cărarea golașă și calcaroasă care se înălța mai sus de vârfurile copacilor și fiecare pas ne purta mai adânc într-un sălaș de existență străină, de mult trecută, chiar în mijlocul prezentului: fagii și puținii jnepeni care se agățau cu ghearele rădăcinilor de stâncile calcaroase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
calcaroasă care se înălța mai sus de vârfurile copacilor și fiecare pas ne purta mai adânc într-un sălaș de existență străină, de mult trecută, chiar în mijlocul prezentului: fagii și puținii jnepeni care se agățau cu ghearele rădăcinilor de stâncile calcaroase ale munților Jura aparțineau deja unei epoci îndepărtate situate mult în urmă; veri reci, bogate în ploi au transformat malurile lacurilor și câmpiile în pământuri mlăștinoase. Odată cu fierul nu mai era nevoie de cositor pentru bronz, terenul bun de construcții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
diapozitive se umpleau cu poze colorate în care se putea vedea soarele și luciul unor petale, tremurul încremenit al buruienilor, frunza într-un joc de lumini și umbre, o geometrie a miriștilor, liziere de pădure năvălind în aparat, o coastă calcaroasă făcându-și loc printre fagi. Dar în albumul alcătuit din privirile tatei nu existau decât foarte puțini oameni. Un țăran care-și mâna calul pe ogorul arat, un pescar la marginea lacului, legând năvoade, oameni care-și vedeau de muncile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
scuză, cu gura pulsându-i ca a unui păstrăv. Weber îi oferi brațul - stângaci, arhaic, ceva ce nu făcea niciodată. Dădu vina pe Nebraska, pe acel iunie plat, uscat, plin de freamăt. Accentele molcome, fețele late, apatice, țărănești - atât de calcaroase și de ascunse - îl dezorientau, după zeci de ani în vârtejul brun și zgomotos al New Yorkului. Chipurile astea împărtășeau o înțelegere furtivă - a pământului, a vremii, a crizei iminente - care le izola de intruși. Petrecuse doar o jumătate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
-i însoțea mai deschise o ușă și-i lăsă să treacă un prag înalt și să intre într-o încăpere largă. Atent ca să nu se împiedice de prag, spătarul Mihai privi mirat la pardoseala albă din dale mari de piatră calcaroasă, bine spălate. Ridică ochii spre gazda care-și părăsea pupitrul înalt ca să-i întâmpine. Era foarte elegantă în hainele-i negre din stofe scumpe pe care se puteau ghici arabescuri în jocurile de țesătură când mată, când lucioasă. De sub poalele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
utile care au constituit o bază de materii prime pentru industrie. Astfel, formațiunile frizului cretacic și al celui paleogen conțin roci ale căror însușiri permit utilizarea lor ca materiiale de construcție. Menționăm prezența calcarelor masive de Comarnic și a marnelor calcaroase, care se exploatează la Breaza, în punctele de la Gura Beliei și Dealul Gurga. Nisipurile și pietrișurile din albia Prahovei au fost și continuă să fie și astăzi o sursă exploatabilă, în carierele de la Podu Vadului, Nistorești, Gura Beliei. Aici este
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
lor în apa minerală, este în strânsă corelație cu formațiunile geologice traversate sau în care sunt acumulate zăcăminte hidrominerale. Depozitele mio-pliocene, dar și cele mai vechi (cretacice, paleogene etcă reprezentate printre altele și prin gipsuri, formațiuni cu sare, marne bentonitice calcaroase, calcare, gresii calcaroase etc., sunt tributare mineralizării apei carbonată în diferite orizonturi acvifere. Tectonica complicată a zonei, reprezentată prin falii, fisuri, fracturi majore, facilitează accesul apei de la suprafață spre profunzime. La contactul apei superficiale cu unele depozite de gips, carbonatice
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
minerală, este în strânsă corelație cu formațiunile geologice traversate sau în care sunt acumulate zăcăminte hidrominerale. Depozitele mio-pliocene, dar și cele mai vechi (cretacice, paleogene etcă reprezentate printre altele și prin gipsuri, formațiuni cu sare, marne bentonitice calcaroase, calcare, gresii calcaroase etc., sunt tributare mineralizării apei carbonată în diferite orizonturi acvifere. Tectonica complicată a zonei, reprezentată prin falii, fisuri, fracturi majore, facilitează accesul apei de la suprafață spre profunzime. La contactul apei superficiale cu unele depozite de gips, carbonatice, de sare, are
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
În profilul văii Lohanului și al afluenților săi din această parte a bazinului apar depozite argilo nisipoase (cu grosimi de 2,5 m), acoperite de strate de calcar oolitic (ce conține ca formă fosilă pe Mactra podolica) ori de gresie calcaroasă (ce reprezintă orizontul de Șcheia) pe o grosime de circa 2 m, în care au fost determinate o serie de specii fosile, ca: Mactra fabreana, Cardium fittoni, (după P. Jeanrenaud). În Culmea Lohanului, la altitudinea de 140 m, se află
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
în facies deltaic apare în Culmea Lohanului, pe o diferență de nivel de cca. 200 m, la altitudinea de 140 m. Între 250 și 262 m, pe Valea Lohanului se poate urmări o succesiune de nisipuri cu concrețiuni de gresii calcaroase (2 m), argile cenușii - verzi (2 m) și nisipuri galbene - albicioase cu structură încrucișată. Urmează un nivel de conglomerate slab cimentate cu elemente de gresii de culoare închisă (1 m), care suportă nisipuri și argile slab nisipoase de 2,5
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
nisipoase de 2,5 m grosime. • Chersonianul în facies marin - salmastru formează o fâșie de depozite care alcătuiește versanții Văii Lohanului. În culmea dintre văile Lohan și Crasna se întâlnește următorul profil: la 108 m altitudine se află un lumașel calcaros alcătuit numai din valve de mactre mici chersoniene rău păstrate; între 115 și 140 m altitudine se întâlnesc alunecări de teren în care se văd nisipuri argiloase și argile marnoase; urmează între 140 și 160 m altitudine, o alternanță de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
remarcă mai ales relieful carstic, relieful pe conglomerate, relieful glaciar și relieful vulcanic (fig. 2). 2.1.1. Relieful carstic S-a format prin acțiunea apei asupra rocilor solubile, precum calcarele, dolomitele, gipsul și sarea. Cele mai extinse sunt rocile calcaroase, care ocupă o suprafață de 2% din teritoriul României. Relieful prezintă o varietate de forme pitorești, etalate atât la suprafață (exocarstul) unde întâlnim câmpuri de lapiezuri, doline, relief ruiniform (cu piramide, turnuri și polițe), văi în chei (înguste și adânci
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
lungul unei axe mediane. Din punct de vedere turistic, relieful carstic se remarcă în câteva unități montane: Munții Rodnei prezintă calcare în vest și sud unde se întâlnesc o serie de peșteri cu mare dezvoltare verticală, dar cu puține concrețiuni calcaroase. Exemple: Izvorul Tăușoarelor, cea mai adâncă din România, cu o lungime totală de aproape 10 km și o diferență de nivel de 415 km; Peștera de la Izvorul Izei cu o lungime de 2 km și un râu interior ce creează
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
conglomerate Este rezultatul unui proces de eroziune diferențiată, în funcție de natura liantului, gradul de cimentare, granulometrie și structura elementelor ce le compun, care generează o varietate de forme pozitive. Cel mai spectaculos peisaj este legat de conglomeratele vechi cu un liant calcaros, în cazul cărora, eroziunea a sculptat turnuri, coloane, sfincși, ciuperci și relief ruiniform, mai ales în Munții Bucegi, Ciucaș și Ceahlău. Cele mai vizitate și cele mai cunoscute forme ale reliefului dezvoltat pe conglomerate se întâlnesc în Munții Bucegi. Sunt
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
reprezentate de: a) prezența unor plante rare: - plante relicte, de exemplu nufărul egiptean (Nimphea lothus termalis) întâlnit în Lacul Pețea (lângă Oradea); cetina cu negi (Cheile Bicazului); strugurii ursului (Munții Bihor); - plante endemice, de exemplu floarea de colț din masivele calcaroase ale Pietrei Craiului, Bucegi, Ceahlău, Retezat, Trascău; garofița Pietrei Craiului; tisa ș.a.; - specii mediteraneene adaptate surprinzător la condițiile topoclimatice din unele regiuni ale țării, de exemplu liliacul ardelenesc (Siringa josikea), întâlnit doar în nordul Munților Apuseni, sau castanul dulce, în
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
localității Drencova, fiind cca. 76m iar maximul se înregistrează în Vârful Gugu din munții Godeanu la 2291m. Orașul Moldova Nouă se întinde pe o suprafață de peste 14.600ha, aproape întreg teritoriul aparținând ca structură geologică Carpaților Meridionali constituiți din roci calcaroase și șisturi cristaline bogate în minereu de cupru. Caracteristicile reliefului în zona orașului Moldova Nouă au influiențat etajarea vegetației, predominând silvostepele cu pajiști spontane care în anumite locuri au fost înlocuite cu plante de cultură-viță de vie și zone de
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]