198,527 matches
-
alta cât o lume, Nu pot să se despartă, Nu pot să se însume, Plămadă singulară, Premize și efecte, Sub coajă ard în sine Esențele perfecte, Tangente de nevoie, Străine totdeauna, Tăcute ca o umbră, Frumoase cum e luna, în calea fără capăt Nici timpul nu se-așterne, Sub semnul întâmplării Doar ele sunt eterne; Degeaba stai în noapte, Pândar pe metereze, Esențele rotunde Nu știu să se-ntrupeze Cărarea lină Dacă ascult de chipul din fântâni, Ar trebui să cad
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11879_a_13204]
-
spitalului. Vrea însă cu adevărat medicul să o vindece? Sau, în realitate, vrea să afle ce știe ea despre enigmaticul accident, real ori simulat, a cărui țintă a fost, și să-i prevină pe cei care l-au pus la cale și, poate, au internat-o ei înșiși, pentru a o izola, la balamuc? Romanul unei conștiințe bulversate sau romanul unei terori difuze și atotputernice? Nimic nu e sigur, ambele ipoteze pot fi la fel de îndreptățite și nu e deloc improbabil ca
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
iată, nu s-a întâmplat așa. În plus, poetul ar fi făcut, inevitabil, și închisoare, întrucât el condiționa promovarea femeii la condiția de nemuritoare de favorurile sexuale obținute de la ea: Dându-mi din ochiul tău senin/ O rază dinadins,/ În calea timpilor ce vin/ O stea s-ar fi aprins;// Ai fi trăit în veci de veci/ Și rânduri de vieți,/ Cu ale tale brațe reci/ Înmărmureai măreț." (idem). Pe bună dreptate, unele organizații feministe au protestat în ultima vreme asupra
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
mai mare. Așa ar fi: ce facem cu "grupul de la Tîrgoviște"? ce facem cu Petre Creția? îi alăturăm "generației de aur"? Sau unde îi punem? Tentația mea ar fi să-i alătur celor nițel mai vîrstnici numai, căci pe această cale aș întări dimensiunea literară a "plăcii turnante". Dar exact nu știu. Dar Rugul aprins? Se leagă el cît de cît de Cercul de la Sibiu, de Albatros? De Șora și Paleologu? Mi-aș permite în schimb să adaug acestei generații de
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
treaba asta!"), nu este, ca la înaintași, poetizarea realității umile a lumii, ci demitizarea realității lumii poeziei ca "joc secund", mai pur: ŤPoezie, tîrîtură de cuvinte,/ Numai soarele nu poate să mă mintă,/ soarele nu minteť (Cîntec de lehamite). Altă cale a demistificării juvenile, abandonată și ea repede, este pastișarea ironică a butaforiei simbolist romantice din poeme-joacă scrise în timpul cursurilor din primii ani. Mai interesantă aici este tehnica, reluată ulterior, a "loviturii cozii de balenă", să-i spunem, (nu degeaba mărturisea
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
în facultate, aureolată de legenda unei prietenii cu Labiș la "Școala de literatură" - și tipărite de scriitoare în 1992 sub titlul, dacă nu impropriu oricum neîncăpător, de Argotice, arată o conștiință artistică mult deasupra timpului, căutînd dureros - dincolo de "imperativele" zilei - căi poetice noi, rămase necunoscute cititorilor primelor sale volume. Publicate postum, ca și versurile din "Manuscriptum", unele din Cîntecele acestea bizare, de ocnă, mahala și "băcănie" par acum evident compuse în gustul antiliric al sensibilității imediat postbelice. Sunt poeme polemice și
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
dintre generații, paradigma literară anterioară, ci primitiva minciună a maculaturii realist-socialiste, slujită uneori din oportunism și de rafinați scriitori ai deceniilor cinci și șase. La scurt timp după începerea facultății, soarta literară îi dăduse deja un semn proaspătului ucenic asupra căilor viitoare, mijlocindu-i întîlnirea dorită cu modelul poetic cel mai apropiat Ťstructurii lui artisticeť în formare. într-o memorabilă visată după-amiază, Nichita îl cunoaște pe Ion Barbu. Acasă la Sandu Tzigara-Samurcaș, Ion Barbu dă un "spectacol de geniu" în fața celor
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
brațele ocupanților ruși: „Ce ar zice toți frații noștri basarabeni și cum mi-aș ridica ochii la cer dacă și eu și alții ca mine, care până acum am luptat pentru afirmarea sufletului românesc pe acest pământ, am fugit din calea asupritorilor și n-am luat parte la suferința care ne așteaptă” („Sfântul Închisorilor”, mărturii adunate de Monahul Moise, Editura Reîntregirea, Alba-Iulia, 2007). Înainte să treacă Prutul înapoi în Basarabia ocupată, Vasile i-a transmis următorul mesaj lui Valeriu Gafencu: „vor
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
și deportate.” (Virgil Maxim: Valeriu Gafencu a fost un sfânt. Este un sfânt, Site dedicat lui Valeriu Gafencu). Vasile Gafencu a fost un model hristic pentru fiul său Valeriu și de la care a învățat că puterea exemplului spre jertfelnicie e calea oricărui român care își iubește cu adevărat neamul, țara și credința. În fața morții la penitenciarul sanatoriu Târgu Ocna, Valeriu Gafencu și-a dictat în brațele lui Ion Ianolide testamentul său spiritual, care e mărturie și a vieții de sacrificiu a
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
seamă!... III. LEUL, MAIMUȚA ȘI MĂGARII, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2323 din 11 mai 2017. Leul, Maimuța și Măgarii Traducere după La Fontaine Pe când stătea în jilțul lui, Meditând la soarta regatului, Regele Leu găsi cu cale Ca, pentru-o bună guvernare, Să-nvețe principiile morale. Hotărât, dădu poruncă La palat să-l aducă Pe maestrul Maimuțoi, Profesor și-artist de soi. Cum își începu lecția Acesta-l sfătui pe Măria sa: - Dintre vicii, amorul propriu Pentru-un
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
2016. A venit...Cum să vă spun? Într-o sanie zurlie Un zănatic Moș Crăciun, Fir-ar el, Moșul, să fie! Pe drumeagul troienit Se lasă cu greu la vale. “Moș Crăciun,bine-ai veni!” Îi ies mulți copii în cale. “Dragii moșului copii!” Le zâmbește viclean Moșul Din barba-I de promoroacă. “Știam noi că ai să vii, Că nu-I glumă, și nu-I joacă.” Mulți copii acum se-adună Pe plac Moșului să-I fie. Dau năvală toți
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Citește mai mult A venit...Cum să vă spun? Într-o sanie zurlieUn zănatic Moș Crăciun,Fir-ar el, Moșul, să fie!Pe drumeagul troienitSe lasă cu greu la vale.“ Moș Crăciun,bine-ai veni!” Îi ies mulți copii în cale.“Dragii moșului copii!” Le zâmbește viclean MoșulDin barba-I de promoroacă.“ Știam noi că ai să vii,Că nu-I glumă, și nu-I joacă.” Mulți copii acum se-adunăPe plac Moșului să-I fie.Dau năvală toți să-I
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
ALEȘILOR NOȘTRI DE „DREAPTA” Autor: Valeriu Dulgheru Publicat în: Ediția nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Evenimentele de la începutul acestui an sunt ca o hârtie de turnesol pentru unii lideri ai partidelor democratice. Filat a început fastuos calea spre olimpul puterii cu sloganul „Moldova fără comuniști”. Până la urmă a votat în repetate rânduri cu comuniștii, inclusiv, pentru instalarea guvernului Gaburici, și a ajuns unde a ajuns. M. Ghimpu a declarat de nenumărate ori că nu va vota niciodată
TE UMPLI DE NADUF PRIVIND GĂINĂRIILE ALEŞILOR NOŞTRI DE „DREAPTA” de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380599_a_381928]
-
împreună Am pornit marșul unirii Fiii lui Mihai Viteaz Prin frăția ancestrala Visul de UNIRE-i treaz Bucureștiul, Chișinăul Două inimi românești Mandre străjuiesc Ceahlăul Cetele moldovenești. Ne-am unit prin crez și faptă Pentru-a-ntări legământul Să purcedem calea dreapta Pentr-a ne-ntregi pământul Am pornit marșul unirii Peste munți, veniți cu noi, Actul drept al re-ntregirii Este-un crez pentru eroi Au pornit în marș magistru Steaguri păzite de astre De la Tisa pan’ la Nistru Roșii, galbene
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
dintre oameni, sunt componente captivante ale cărții, care au dat naștere unui univers poetic plăcut cititorului. “Du-mă la fântâna cu ciutură” ar putea fi relevantă în acest sens, având spre final și o conotație spirituală discretă, o aluzie la Calea pe care o urmează neabătută poeta de mai bine de un deceniu încoace (o cităm integral): // Ce risipă de verde pe dealuri!/ De ce îmi tot spui/ să intru încălțată pe pajiștea cu flori?/ Nu ți-e teamă că macii ar
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
sale, m-a convins că trebuie să-i înțeleg această lume a ei în care temerea, curăția, credința, tristețea, bucuria cu lacrimi fac parte din ceea ce am putea fi cu adevărat noi, oamenii creați după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Căile Demiurgului duc spre lumină, perspectiva căutărilor poetei dobândește, firesc, forța, tăria și mai ales demnitatea înfruntării unor atitudini specifice vremurilor actuale: Undeva, cineva știe tot ce se întâmplă./ Un scenariu se repetă pe scene diferite./ Regulile fac parte din joc
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
frică/până la urmă toți ajungem aici/tainele rămân însă taine/pentru moment//. Poeziile din acest capitol ne lasă să înțelegem că, pentru Dorina Stoica, trăirea în păcat este un fel de trăire în moarte, ori în întuneric. Siderată, poeta rememorează căile ce au condus-o spre iubire, una dintre acestea fiind lacrima izvorâtă din lumina limpede, necontrafăcută a sufletului, de aceea se confesează adolescentin, ca în poezia „Plouă”: //picătura de ploaie/se topește/pe buzele arse/de sărutul/nesărutat/plâng/de
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
de chinu-mi - răstignit Poet dialogul nostru - însă - miroase-a cuplet: mii istorii supurânde - infectând candoarea inversează - în oglindă - ìcon și scrisoarea bălării de vorbe goale - puradei tiranici năvălesc în teatrul lumii - și se cred oceanici... niciun trandafir nu crește în calea urgiei inorogii năpârlit-au cornul nostalgiei velerim și veler Doamne - sânge scurs în noapte dragostele cruciate: bordeluri de șoapte... spade și deliruri sfinte șopârlesc de zor raiul palmei templiere: sacru abator... cinici - diavolii-mi descântă între lacuri oarbe vine Prințul
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
cea rea duhurile de bărbat prea multe s-au dărâmat duhurile de femeie împotrivă vor să steie buruiană au crescut peste munți și peste lut Veghetoarea-a amuțit cucuvele-au înmulțit Sfântă Maică Preacurată Slobozește Prunc și Vatră iar pe Calea Laptelui fugă Coada Șarpelui iscă Focul Fiului pe Drumul Părintelui iar din Fluierul cel Sfânt Duh să-nvie-ntreg pământ viperele fă-le îngeri dintre luturi iscă sângeri Veghetoarea ardă Cânt din cer până la pământ! vulturii mării s-au lăsat
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
Stihuri > Reflectii > ZBORURI UCIGAȘE Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1997 din 19 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Zboruri ucigașe Aliaților din NATO Privim răniți cum zboară avioane Pe cerul capitalei României Diplomații perverse cu blazoane Au pus la cale moartea Coloniei Străini veniți la noi pe neștiute -Născuți din conspirație și crimă- Adepții teoriei “revolute” Vor Bucureștiul altă Hiroșimă S-au instalat cu scuturi și cu tancuri Să otrăvească apa și poporul Au ignorant că viețuim prin veacuri Și
ZBORURI UCIGAŞE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380616_a_381945]
-
nu prin declarații frumoase ci, în primul rând, în mod pragmatic, pas cu pas, prin acțiuni și proiecte concrete. Ea se va face nu numai cu suportul prounioniștilor ci și cu al celor care nu vor mai vedea o altă cale de integrare europeană și vor înțelege că occidentalii ne-au lăsat să ne bălăcim în propria noastră mocirlă după ce ne-au acordat atâta încredere, pe care politicieni gen Filat (pe Plahotniuc nu-l consider politici -o atât de bădărănește. Și
MEDITAŢII POSTELECTORALE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380638_a_381967]
-
votul acordat M. Sandu în pofida boicotării din partea colegilor ei de pe eshichierul centru-dreapta, din partea unei părți a intelectualității, Republica a fost salvată de „victoria” lui Dodon. Dați domnilor, doamnelor și domnișoarelor să-i barăm acestui kremlinez avid de putere, bani, glorie calea spre președinție. Este în puterile noastre, trebuie doar să ne mobilizăm, să conștientizăm gravitatea situației în care ne aflăm, situație de care depinde în mare măsură orientarea noastră de mai departe: pro est sau pro vest. Victoria lui Dodon va
MEDITAŢII POSTELECTORALE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380638_a_381967]
-
de Dodon și echipa plahotniucistă a fost extrem de murdară, cu grave încălcări ale legislației, financiare, a elementarului bun simț. În toate dezbaterile electorale care în lumea civilizată se bazează pe concurs de programe, Dodon și valeții săi au mers pe calea: ce nu ar spune interlocutorul să răspundă „Și tu ești hoț...”. În noaptea de după alegeri internauții glumeau cu umor amar: „Mâine ne întâlnim la aeroportul internațional”. Tineretul nu-și mai vede viitorul aici acasă, în acest colț de țară capturat
AM PIERDUT ALEGERILE DAR… de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380639_a_381968]
-
declarație, în care acțiunea puciștilor era calificată drept „o lovitură de stat reacționară și anticonstituțională, tentativă de a restaura trecutul prin înșelăciune, presiune și violență”. Tentativa loviturii de stat a devenit argumentul de bază pentru cei sceptici de a urma calea independenței hotărâtă deja și de alte republici. La 24 august 1991 prezidiul Legislativului a convocat pentru 27 august 1991 ședința extraordinară a Parlamentului dedicată proclamării independenței. În paralel cu ședința Parlamentului, în centrul capitalei avea loc Marea Adunare Națională moderată
25 DE ANI DE INDEPENDENŢĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380636_a_381965]
-
îi îngrozește. Estul, de asemenea, ar putea să le limiteze spațiul de manevrare (a se vedea, de a fura). Tot mai mulți analiști politici au ajuns la concluzia că proiectul statalist al Republicii Moldova este ireal și că trebuie căutate alte căi pentru ca omului de rând să-i fie bine. Tocmai din această cauză are loc exodul masiv al populației, mare parte dintre care fără dorință de a se mai întoarce. Omul de rând nu se mai simte protejat de cei pe
25 DE ANI DE INDEPENDENŢĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380636_a_381965]