1,865 matches
-
reprezintă căldura de formare. Căldurile de reacție sunt calculate cu ajutorul căldurilor de formare. 2.2.2.2. Legea lui Hess Definiție. Efectul caloric global al unei reacții chimice nu depinde de numărul etapelor intermediare și este egal cu suma efectelor calorice parțiale. ∆H1 = ∆H2 + ∆H3 = ∆H4 + ∆H5+ ∆H6 Exemplu: reacția de oxidare a carbonului cu oxigen molecular, care poate decurge în două etape. ∆Ht = ∆H1 + ∆H2 Legea a treia a termodinamicii are aplicabilitate generală. Efectul caloric al unei reacții este dat
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
este egal cu suma efectelor calorice parțiale. ∆H1 = ∆H2 + ∆H3 = ∆H4 + ∆H5+ ∆H6 Exemplu: reacția de oxidare a carbonului cu oxigen molecular, care poate decurge în două etape. ∆Ht = ∆H1 + ∆H2 Legea a treia a termodinamicii are aplicabilitate generală. Efectul caloric al unei reacții este dat de diferența dintre căldurile de combustie ale substanțelor finale și inițiale. CV = capacitate calorică la volum constant; Cp = capacitate calorică la presiune constantă. Definiție. Variația efectului caloric cu temperatura, pentru orice proces fizic sau chimic
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cu oxigen molecular, care poate decurge în două etape. ∆Ht = ∆H1 + ∆H2 Legea a treia a termodinamicii are aplicabilitate generală. Efectul caloric al unei reacții este dat de diferența dintre căldurile de combustie ale substanțelor finale și inițiale. CV = capacitate calorică la volum constant; Cp = capacitate calorică la presiune constantă. Definiție. Variația efectului caloric cu temperatura, pentru orice proces fizic sau chimic, este egală cu diferența dintre capacitățile calorice ale corpurilor rezultate din proces și capacitățile calorice ale corpurilor inițiale. Această
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în două etape. ∆Ht = ∆H1 + ∆H2 Legea a treia a termodinamicii are aplicabilitate generală. Efectul caloric al unei reacții este dat de diferența dintre căldurile de combustie ale substanțelor finale și inițiale. CV = capacitate calorică la volum constant; Cp = capacitate calorică la presiune constantă. Definiție. Variația efectului caloric cu temperatura, pentru orice proces fizic sau chimic, este egală cu diferența dintre capacitățile calorice ale corpurilor rezultate din proces și capacitățile calorice ale corpurilor inițiale. Această lege permite calculul efectului caloric al
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
a treia a termodinamicii are aplicabilitate generală. Efectul caloric al unei reacții este dat de diferența dintre căldurile de combustie ale substanțelor finale și inițiale. CV = capacitate calorică la volum constant; Cp = capacitate calorică la presiune constantă. Definiție. Variația efectului caloric cu temperatura, pentru orice proces fizic sau chimic, este egală cu diferența dintre capacitățile calorice ale corpurilor rezultate din proces și capacitățile calorice ale corpurilor inițiale. Această lege permite calculul efectului caloric al reacțiilor chimice la diferite temperaturi, dacă se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
diferența dintre căldurile de combustie ale substanțelor finale și inițiale. CV = capacitate calorică la volum constant; Cp = capacitate calorică la presiune constantă. Definiție. Variația efectului caloric cu temperatura, pentru orice proces fizic sau chimic, este egală cu diferența dintre capacitățile calorice ale corpurilor rezultate din proces și capacitățile calorice ale corpurilor inițiale. Această lege permite calculul efectului caloric al reacțiilor chimice la diferite temperaturi, dacă se cunoaște entalpia standard și variația căldurilor specifice cu temperatura. 2.3. Principiul al II-lea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
și inițiale. CV = capacitate calorică la volum constant; Cp = capacitate calorică la presiune constantă. Definiție. Variația efectului caloric cu temperatura, pentru orice proces fizic sau chimic, este egală cu diferența dintre capacitățile calorice ale corpurilor rezultate din proces și capacitățile calorice ale corpurilor inițiale. Această lege permite calculul efectului caloric al reacțiilor chimice la diferite temperaturi, dacă se cunoaște entalpia standard și variația căldurilor specifice cu temperatura. 2.3. Principiul al II-lea al termodinamicii Constituie o generalizare a anumitor fapte
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
capacitate calorică la presiune constantă. Definiție. Variația efectului caloric cu temperatura, pentru orice proces fizic sau chimic, este egală cu diferența dintre capacitățile calorice ale corpurilor rezultate din proces și capacitățile calorice ale corpurilor inițiale. Această lege permite calculul efectului caloric al reacțiilor chimice la diferite temperaturi, dacă se cunoaște entalpia standard și variația căldurilor specifice cu temperatura. 2.3. Principiul al II-lea al termodinamicii Constituie o generalizare a anumitor fapte verificate în practică. Experiența arată imposibilitatea transformării integrale a
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
al cărei obiect de studiu îl constituie stările de echilibru ale sistemelor fizice și proprietățile generale ale proceselor care conduc spre astfel de stări, procese în care pot interveni și fenomene termice; studiul relațiilor dintre 251 fenomenele mecanice și cele calorice. 2. Ramură a fizicii care se ocupă cu studiul legilor generale la care se supun procesele de transformare a căldurii în lucru mecanic și invers. TRANSLÁȚIE, translații, Deplasare a unei figuri plane sau a unui corp astfel încât toate punctele figurii
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ADS de +4% cu o durată intermediară între proteine și glucide. Activitatea musculară, mușchii consumând energie atât în timpul contracției cât și atunci când sunt relaxați. Cantitatea de energie cheltuită este proporțională cu intensitatea efortului, aprecierea consumului energetic servind la elaborarea valorii calorice a rației alimentare în scopul echilibrării bilanțului energetic. Randamentul unei activități musculare poate fi calculat pe baza lucrului mecanic și a cheltuielii de energie, cunoscut fiind că transformarea unei calorii în lucru mecanic produce 427 kgm. R=qx100/Q, iar
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ambiant fiind de 20˚C (confortul termic). Se stabilește consumul de oxigen, în litri, pe unitatea de timp. Pentru calcularea consumului energetic se aplică volumului de O2 niște factori de corecție pentru temperatură și presiune și se înmulțește cu echivalentul caloric al oxigenului. Energia produsă pe mol de oxigen consumat are o valoare medie de 4,82 Kcal, aceasta reprezentând echivalentul caloric al oxigenului. Astfel poate fi apreciat metabolismul bazal, care la un bărbat adult de talie medie este de 1600-1700
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
energetic se aplică volumului de O2 niște factori de corecție pentru temperatură și presiune și se înmulțește cu echivalentul caloric al oxigenului. Energia produsă pe mol de oxigen consumat are o valoare medie de 4,82 Kcal, aceasta reprezentând echivalentul caloric al oxigenului. Astfel poate fi apreciat metabolismul bazal, care la un bărbat adult de talie medie este de 1600-1700 kcal în 24 de ore. Valorile metabolismului bazal variază mult în funcție de greutate, înălțime, sex, vârstă, activitatea glandelor endocrine, precum și în diferite
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cantitate mare a hormonilor glucocorticoizi în cursul stresului. Dintre aminoacizii eliberați, unii servesc la gluconeogeneza hepatică, motiv pentru care sunt numiți glucoformatori. Ei pot deveni astfel sursă energetică. În cazul unui efort fizic intens efectuat pe fondul unei diete insuficiente caloric, situație care pentru organism reprezintă un stres, intră în acțiune acest mecanism. De exemplu, un om care are un aport caloric zilnic de 1000 cal poate pierde aproximativ 300 g din masa musculară pe zi, în cazul în care prestează
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
glucoformatori. Ei pot deveni astfel sursă energetică. În cazul unui efort fizic intens efectuat pe fondul unei diete insuficiente caloric, situație care pentru organism reprezintă un stres, intră în acțiune acest mecanism. De exemplu, un om care are un aport caloric zilnic de 1000 cal poate pierde aproximativ 300 g din masa musculară pe zi, în cazul în care prestează și o activitate fizică grea. 4.2.5. Termoreglarea Omul menține constantă o temperatură corporală de 3737,5˚C în limitele
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cursul unei zile se mai adaugă 172 Kcal chelltuite pentru acțiunea dinamică specifică a alimentelor ingerate, 320 Kcal pentru activitățile fizice obișnuite și 240 Kcal pentru un exercițiu fizic ușor (plimbare de o oră). Rezultă că într-o zi necesitățile calorice limită pentru întreținere sunt de 2460 kcal. Dacă se consideră activitatea profesională, în loc de sau în plus față cele 240 kcal consumate într-o oră de plimbare se adaugă: kcal/h Natura activității 50 profesie sedentară 50-90 muncă fizică ușoară 90-140
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
10%), rezultă că un bărbat cu o profesie sedentară are nevoie de 3000 kcal pe zi iar o femeie 2700. Pentru băieții între 12 și 20 de ani se mai adaugă 400 kcal iar pentru fete 300. Pentru copii necesitățile calorice sunt de aproximativ 90 kcal/ kg/zi până la 1 an, apoi scad .Necesitățile calorice se reduc progresiv după 30 de ani, la început mai lent, ajungând ca la 70 de ani să reprezinte 70% comparativ cu adultul. În cazul în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
pe zi iar o femeie 2700. Pentru băieții între 12 și 20 de ani se mai adaugă 400 kcal iar pentru fete 300. Pentru copii necesitățile calorice sunt de aproximativ 90 kcal/ kg/zi până la 1 an, apoi scad .Necesitățile calorice se reduc progresiv după 30 de ani, la început mai lent, ajungând ca la 70 de ani să reprezinte 70% comparativ cu adultul. În cazul în care aportul caloric alimentar este inferior consumului energetic sunt utilizate în scop energogenetic glucidele
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
aproximativ 90 kcal/ kg/zi până la 1 an, apoi scad .Necesitățile calorice se reduc progresiv după 30 de ani, la început mai lent, ajungând ca la 70 de ani să reprezinte 70% comparativ cu adultul. În cazul în care aportul caloric alimentar este inferior consumului energetic sunt utilizate în scop energogenetic glucidele, lipidele și în final proteinele proprii, producându-se scăderea în greutate, inițial pe seama depozitelor de grăsime iar apoi și prin diminuarea masei musculare datorită utilizării proteinelor structurale în scop
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
consumului energetic sunt utilizate în scop energogenetic glucidele, lipidele și în final proteinele proprii, producându-se scăderea în greutate, inițial pe seama depozitelor de grăsime iar apoi și prin diminuarea masei musculare datorită utilizării proteinelor structurale în scop energetic. Dacă aportul caloric alimentar este mai mare decât consumul de energie, excesul se depune sub formă de grăsime și se ajunge la obezitate. De aici importanța stabilirii rației alimentare, ce reprezintă cantitatea de alimente necesară organismului pentru necesitățile energetice zilnice. O rație alimentară
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
decât consumul de energie, excesul se depune sub formă de grăsime și se ajunge la obezitate. De aici importanța stabilirii rației alimentare, ce reprezintă cantitatea de alimente necesară organismului pentru necesitățile energetice zilnice. O rație alimentară se calculează în funcție de necesarul caloric al subiectului, ținând cont de aportul caloric al diferitelor grupe de alimente, care trebuie să se afle într-un anumit echilibru. O primă condiție este ca rația alimentară să acopere necesitățile energetice. Valoarea calorică a glucidelor este de 4 cal
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sub formă de grăsime și se ajunge la obezitate. De aici importanța stabilirii rației alimentare, ce reprezintă cantitatea de alimente necesară organismului pentru necesitățile energetice zilnice. O rație alimentară se calculează în funcție de necesarul caloric al subiectului, ținând cont de aportul caloric al diferitelor grupe de alimente, care trebuie să se afle într-un anumit echilibru. O primă condiție este ca rația alimentară să acopere necesitățile energetice. Valoarea calorică a glucidelor este de 4 cal/g, a lipidelor 9 cal/g iar
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
rație alimentară se calculează în funcție de necesarul caloric al subiectului, ținând cont de aportul caloric al diferitelor grupe de alimente, care trebuie să se afle într-un anumit echilibru. O primă condiție este ca rația alimentară să acopere necesitățile energetice. Valoarea calorică a glucidelor este de 4 cal/g, a lipidelor 9 cal/g iar a proteinelor 4 cal/g, deci 1 g lipide este echivalent din punct de vedere energetic cu 2,27 g proteine sau glucide. O rație alimentară echilibrată
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
minerale necesare. Proteinele. Doar orezul și pâinea neagră pot acoperi simultan și necesarul energetic și cel proteic, dar jumătate din proteinele unei rații alimentare echilibrate trebuie să fie de origine animală. Caloriile furnizate de proteine reprezintă 13 - 18% din aportul caloric al rației alimentare. În efortul fizic se suplimentează aportul caloric proteic. Cantitatea de proteine necesară este mare și la femeile gravide (1,5 - 2 g/kg) precum și la copii (3,5 g/kg). Folosirea excesivă a proteinelor în scop energetic
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
simultan și necesarul energetic și cel proteic, dar jumătate din proteinele unei rații alimentare echilibrate trebuie să fie de origine animală. Caloriile furnizate de proteine reprezintă 13 - 18% din aportul caloric al rației alimentare. În efortul fizic se suplimentează aportul caloric proteic. Cantitatea de proteine necesară este mare și la femeile gravide (1,5 - 2 g/kg) precum și la copii (3,5 g/kg). Folosirea excesivă a proteinelor în scop energetic nu este recomandată, deoarece în urma catabolizării acestora rezultă acid uric
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
și accelerează procesul de îmbătrânire. Teoria postulează că speranța de viață poate fi crescută fie diminuând nivelul de reacții cu radicali, fie diminuând lanțul de reacții. În primul caz, este suficient să diminuați cantitatea de alimente ușor oxidabile și aportul caloric total. În al doilea caz, aveți tot interesul să creșteți consumul de alimente antioxidante pentru a face față mai bine radicalilor liberi. Această teorie a îmbătrânirii este valabilă în special în cazul mamiferelor, printre care și omul, pentru care oxigenul
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]