1,492 matches
-
Mănăstirii Neamț, precum și pe platoul Cetății de Scaun (sub formă de material arheologic). Deocamdată la acest monument discurile nu sunt figurative, ci au o formă geometrica simplă. În formă generală a edificiului se regăsesc caracteristici specifice bisericilor moldovenești: lipsa turlei, calota naosului, ocnițele oarbe și decorul ceramic sus-amintit. Pe fațada, la circa două treimi din înălțimea zidurilor, se află pe abside și pe fațada sudică până în dreptul ferestrei pronaosului, o friza formată din două rânduri de discuri ceramice, alternând cu flori
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
o formă dreptunghiulară, având deasupra sa turnul-clopotniță. Pe laturile de nord și de sud se află câte o fereastră mare. Între pridvor și pronaos este un perete despărțitor pe unde se intra în biserică înainte de construirea pridvorului. Pronaosul are o calotă octogonală rezemată de două grinzi transversale. Naosul este și el de formă dreptunghiulară, având în părțile laterale (de nord și de sud) două abside pentagonale, în care s-au practicat două ferestre mari (0,90x1,50 m) încheiate în arc
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
este și el de formă dreptunghiulară, având în părțile laterale (de nord și de sud) două abside pentagonale, în care s-au practicat două ferestre mari (0,90x1,50 m) încheiate în arc de cerc. Deasupra naosului se află o calotă poligonală. Altarul bisericii are o formă pentagonală, având în părțile laterale două anexe de formă pătrată: proscomidiarul (în partea de nord) și diaconiconul (în partea de sud). Fereastra absidei altarului nu este cea originală, cum sunt cele din axele absidelor
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
dintre stâlpi sunt marcate de câte o cruce cu brațele egale și cu contur remarcat, adâncit. Pe antablament se află pisania. Naosul are o formă dreptunghiulară, cu două ferestre mai mari (0.5x1.25 metri). Deasupra naosului se află o calotă sferică, sprijinită pe un contur octogonal și retrasă în partea de vest. Altarul are o absidă de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. El este decroșat cu 0.50 metri față de
Biserica de lemn din Drăgușeni () [Corola-website/Science/317124_a_318453]
-
45x1.00 metri și se află într-un ancadrament dreptunghiular, îngropat și fixat prin cuie de lemn. În peretele proscomidiarului s-a decupat o ferestruică în formă de „X” (0.20x0.33 metri). Altarul are o boltă de forma unei calote sferice sprijinite pe un contur octogonal, bârnele bolții fiind îmbinate în „cheotori”.
Biserica de lemn din Drăgușeni () [Corola-website/Science/317124_a_318453]
-
va fi și el analizat. "MRO" furnizează și date critice de navigație în timpul amartizărilor și funcționează că releu de telecomunicații. "MRO" utilizează echipamentul științific de la bord pentru studierea climei, vremii și atmosferei de pe Marte și caută semne de apă în calotele polare și în subsol. "MRO" caută, de asemenea, resturile navelor spațiale pierdute Marș Polar Lander și Beagle 2, După terminarea misiunii științifice, sonda și-a continuat activitatea de sistem de navigație și de comunicații pentru sondele de tip rover și
Mars Reconnaissance Orbiter () [Corola-website/Science/317128_a_318457]
-
km. Aceste măsurători sunt apoi asamblate în hărți meteorologice zilnice globale pentru a arăta variabilele principale ale vremii marțiene: temperatura, presiunea, umiditatea și densitatea prafului. Experimentul Shallow Subsurface Radar (SHARAD) este proiectat pentru a extrage date din structura internă a calotelor polare marțiene. El adună și informații globale cu privire la straturile de gheață, piatra și posibil apă lichidă de sub suprafața și care ar putea accesibile. SHARAD utilizează unde radio de înaltă frecvență, între 15 și 25 MHz, gama ce îi permite să
Mars Reconnaissance Orbiter () [Corola-website/Science/317128_a_318457]
-
cum sunt: "Nașterea Domnului", "Întâmpinarea Domnului", "Prinderea lui Iisus", "Vânzarea lui Iuda", "Rugăciunea de pe Muntele Măslinilor", "Spălarea picioarelor", două scene cu "Împărtășirea apostolilor", "Cina cea de taină", "Mormântul lui Iisus", "Învierea prin pogorârea la iad", "Jertfirea lui Isac" etc. Pe calota boltei este reprezentată Maica Domnului cu pruncul, înconjurată pe laturi de câte doi îngeri. Pe pereți se întâlnesc și grafite, unele datate ca "Eremia biv logofăt Grecul 1598". Ansamblul pictural interior este în prezent în restaurare sub coordonarea unui profesor
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
nucleului planetei prin impact sau impactul cu un asteroid sau cometă suficient de mare să producă destulă căldură și gaze de seră. Imediat după încălzirea planetei, va apărea și apa. Apa există deja pe Marte în stare solidă, planeta având calote glaciare și un lac înghețat. De asemenea, se crede că la o anumită adâncime, unde este mai cald, se poate găsi apă chiar și în stare lichidă. Apa de pe Marte, spun specialiștii, e cel mai posibil să fie toxică, aceasta
Terraformare () [Corola-website/Science/317220_a_318549]
-
pictate în ulei, în stil neo-bizantin, datează din secolul al XVII-lea. Cu prilejul reparațiilor radicale din 1913 un pictor anonim a executat o pictură murală în tempera, care a constat doar din câteva scene pe pandantivi și în emisferele calotelor. În prezent, ea este deteriorată și ștearsă, păstrându-se doar chipul Maicii Domnului îndurătoarea de pe calota din pronaos. Biserica păstrează câteva obiecte de cult de valoare printre care menționăm un potir de argint cu ornamentații florale și medalioane aplicate (din
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
din 1913 un pictor anonim a executat o pictură murală în tempera, care a constat doar din câteva scene pe pandantivi și în emisferele calotelor. În prezent, ea este deteriorată și ștearsă, păstrându-se doar chipul Maicii Domnului îndurătoarea de pe calota din pronaos. Biserica păstrează câteva obiecte de cult de valoare printre care menționăm un potir de argint cu ornamentații florale și medalioane aplicate (din secolul al XVII-lea), o Sfântă Evanghelie ferecată în argint și tipărită în grecește la 1693
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
apendice, tot din lemn. În aceste spații create se găsesc băncile cantorilor și a diacului. Pronaosul are un tavan drept, din scânduri în timp ce naosul este acoperit de o boltă seminirculară. Absida altarului este acoperită de o boltă formată din cinci calote sferice alăturate. Naosul și pronausul sunt demarcate, mai mult simbolic, de un perete ce are obișnuitele deschizături. Turnul bisericii amintește de cel al bisericii de lemn din Gârbău Dejului.
Biserica de lemn din Leurda II () [Corola-website/Science/318051_a_319380]
-
Spania. Triarii foloseau încă vechea lance a hopliților. Dyonisus din Halicarnas consideră că și principes folosiseră astfel de lănci în războiul cu Phyrrhus. Despre coifurile romane din această perioadă știm faptul că cel mai răspândit model era coiful Montefortino, cu calotă înaltă și vârf rotund. Un alt tip de coif era cel etrusco-corintic, împrumutând probabil caracterstici ale coifurilor corintice ale hopliților. Coiful Montefortino era galic, la fel ca și cel de tip Coolus, care va fi folosit în perioada de sfârșit
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
aviatic în mai multe țări europene. Eyjafjallajökull (pronunție AFI, ) este un ghețar din Islanda. Se află la nord de Skógar și la vest de ghețarul mai mare Mýrdalsjökull. Vulcanul, care are o înălțime de 1666 m, este acoperit de o calotă glacială de 200 m grosime. În trecut au avut loc trei erupții principale: în 920, în 1612 și în 1823. Erupțiile acestea au fost urmate de erupții ale vulcanului din apropiere, Katla. La sfârșitul lunii decembrie 2009, a început o
Erupțiile vulcanului Eyjafjallajökull din 2010 () [Corola-website/Science/319127_a_320456]
-
aceasta în centrul ghețarului, cauzând viituri de zăpadă topită, ceea ce a dus la evacuarea a 800 de persoane. Drumul din apropierea râului Markarfljót a fost distrus în mai multe locuri. Spre deosebire de prima erupție, a doua erupție a avut loc chiar sub calota de gheață. Apa rece a zăpezii topite răcește lava repede și o fragmentează în sticlă, creând mici particule de sticlă care sunt amestecate cu coloana erupției. Acest lucru, și magnitudinea erupției, care se crede că ar fi de 10 sau
Erupțiile vulcanului Eyjafjallajökull din 2010 () [Corola-website/Science/319127_a_320456]
-
atât cu altarul cât și cu pronaosul. Pronaosul este de fapt aproape complet integrat spațiului interior central. Acesta din urmă este la rândul lui unit cu cele două abside laterale într-un larg oval, acoperit de o boltă centrală și calote la capete. Spre răsărit, despărțit de iconostas, stă altarul. Iconostasul prezintă o lucrătură sculptată filigran, de bună calitate, de inspirație brâncovenească, posibil târzie. La schimbarea radicală care a avut loc între 1883-1887 se remarcă participarea unui arhitect, în prezența lui
Biserica de lemn din Șirineasa () [Corola-website/Science/319229_a_320558]
-
șase trasee, 101, 102, 104, 106, 107 și 28, în oraș mai circulă două.În anul 1998, primarul Horia Toma a desființat traseul 105, desființînd linia McDonalds-Cablul Romînesc. În acel an, a început declinul tramvaiului ploieștean. În 2003 primarul Emil Calotă a hotărît ca traseul Armoniei - Uztel să fie, o parte din el, desființat, restul, de la Maternitate pînă la Uztel aflîndu-se în conservare. Din această cauză traseele 104, 106 și 28 s-au transformat în trasee de autobuze. În anul 2009
Tramvaiul din Ploiești () [Corola-website/Science/315742_a_317071]
-
a părții de vest, care a fost alungită. Planul construcției e dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală cu cinci laturi. Pronaosul este acoperit cu tavan drept, însă în zona grinzilor s-au intercalat în faza reparațiilor, mici bolți semicilindrice încadrând o calotă eliptică situată sub turn. Deasupra naosului este o boltă semicilindrică retrasă pe o bârnă, ce se reazemă pe console cioplite, ca cele de la exterior. Grinzile masive ale bolții naosului se îmbină în coadă de rândunică cu cele ale timpanului. Absida
Biserica de lemn din Întregalde () [Corola-website/Science/315784_a_317113]
-
de peste un metru grosime. În exterior, în partea superioară se află un brâu de ocnițe care înconjoară biserica. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul este de dimensiuni mici și este boltit cu o calotă sferică, iar ușa de intrare în biserică fiind situată pe peretele vestic al acestuia. De asemenea, pronaosul este și el mic și are doar două ferestre. Zidul dintre pronaos și naos a fost dărâmat pentru lărgirea spațiului. Naosul are două
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
gotică. Biserica nu are pridvor. Pronaosul este împărțit printr-un arc dublu cu pilaștri și console mai pronunțate. Are două ferestre în stil gotic pe peretele nordică și pe cel sudic, în partea dinspre naos. Naosul este acoperit cu o calotă sferică și nu pare să fi avut niciodată o turlă de zid. În curtea bisericii se află o clopotniță de tip zvoniță, formată dintr-un perete din patru stâlpi de zid între care atârnă trei clopote mici. Clopotnițele de tip
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
separat de pronaos printr-un zid în care se află un portal cu cu muluri în retragere, terminat în arc frânt, și încadrat de un cadru dreptunghiular, cu baghete încrucișate. Pronaosul are la partea superioară o boltă într-o singură calotă sferică. Între pronaos și naos a existat un zid despărțitor care a fost demantelat parțial înaintea anului 1792(deoarece nu apare în inventarul bisericii din 1792), pe peretele vestic al naosului aflându-se inițial un tablou votiv în care era
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
Jad și Icar. Astfel se încheie a doua perioadă de existență a grupului. În ianuarie 1998, bateristul Doru Istudor revine în România și reînființează Harap-Alb, în formula: Dan „Cândoi” Tufan (vocal), Cristian Luca „Argintaru” (chitară), Criști „Porta” Marinescu (chitară), Ionuț Calota (baș) și Doru „M.S.” Istudor (tobe). După un timp, Criști Marinescu este înlocuit cu Marius Roșiu, fost component în formațiile Interval, Floare Albastră și Adi Manolovici Group. Este înregistrată piesă „B.L.S.”, o compoziție mai veche a lui Istudor. De asemenea
Harap-Alb (formație) () [Corola-website/Science/316760_a_318089]
-
90x1.90 metri) situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul are formă dreptunghiulară (4.80x6.10 metri), având formă poligonală în partea de vest (cu trei laturi), în care s-a decupat o fereastră. La partea superioară, el are o calotă octogonală sprijinită pe un contur poligonal marcat de console. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor de bârne, în care s-a practicat o deschidere largă de 2.15x2.30 metri, cu decorațiuni bogate. Naosul are o formă
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
insulele Baffin și Somerset, iar la vest se află insulele Bathurst și Cornwallis este alcătuită din gnaisuri precambriene în partea estică și din roci sedimentare și șisturi argiloase siluriene în partea vestică. Treimea estică a insulei este acoperită de o calota glaciară cu grosimea de 500-700 m, cel mai înalt punct al calotei glaciare, la 1920 m, fiind și cel mai înalt punct al insulei. Restul suprafeței insulei este un platou cu altitudini de 300-500 m. Pe insula Devon se află
Insula Devon () [Corola-website/Science/316773_a_318102]
-
Cornwallis este alcătuită din gnaisuri precambriene în partea estică și din roci sedimentare și șisturi argiloase siluriene în partea vestică. Treimea estică a insulei este acoperită de o calota glaciară cu grosimea de 500-700 m, cel mai înalt punct al calotei glaciare, la 1920 m, fiind și cel mai înalt punct al insulei. Restul suprafeței insulei este un platou cu altitudini de 300-500 m. Pe insula Devon se află mai multe lanțuri muntoase precum Munții Treuter, Munții Haddington sau Munții Cunningham
Insula Devon () [Corola-website/Science/316773_a_318102]