1,549 matches
-
trăi și vom vedea! Aurora: Destin? Dacă ar exista un destin ar trebui să scrie în el clipa cănd vom muri. și tu crezi că am mai fi fericiți numărănd anii, lunile, zilele pănă în clipa morții? Ar fi un calvar. Așa știu că trăiesc și nu mă interesează cănd mor... Profesorul: Evelin, n-ai să crezi niciodată, am avut un vis în care m-am întălnit cu Diavolul și cu Moartea, cei mai aprigi dușmani ai omului. Deși tu spui
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
să-mi cumpere sufletul nu mi-a spus că-n Iad este o viață veșnică! I am ripostat: tu cu viața veșnică și Moartea cu nemurirea morții! I-am lăsat certăndu-se ca la ușa cortului și m-am trezit din calvar. M-am spălat cu apă rece și m-am privit îndelung în oglindă care mi s-a părut puțin strămbă și cam opacă. și m-am hotărăt: nu vreau veșnicia Iadului și nici nemurirea morții. Rămăn un muritor ca toți
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
Un copil de trei ani, altul de un an, probleme...probleme...Și iată-ne, claie peste grămadă, noi, familia plus o fetiță, în căruța lui moș Filip către Traian Val. Tren aglomerat pînă la Basarabeasca apoi alt tren către Cetate. Calvar. Aici alte întrebări. Mai ales privind gazda. În centru nu, lângă centru nu, așa că hai la mai mahala pe malul Limanului Nistrului, poartă cu poartă. În sfârșit, o femeie cu doi copii agățați ciorchine de fustă ne-a primit. Avea
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
ei, erau oameni extraordinari. Săraci și omenoși. Parcă ne-au dat, prin felul lor de a fi, curaj. Liniște. Chibzuință. Și, în fine, după două săptămâni de emoții și priveghi intelectual la marginea cărților iată-ne victorioși gata să reluăm calvarul unui drum spre acasă. Trecusem cu bine de toate poate și datorită binecuvântatei prezențe a amintirii Sfântului Ioan acolo, într-o grotă-închisoare din cetatea de piatră. Ne-am întors învingători, obosiți dar siguri pe noi, pe viitorul familiei. Eram
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
dacă n-ar chiuli, dacă s ar purta frumos, ar fi printre primii din clasă. —Of, of, undei-i minte multă e și prostie multă, așa cum se spune, se întrista Tatiana. Cei patru ani de liceu au fost un adevărat calvar pentru ea. Aproape zilnic era stresată de telefoane, informații, cerințe, critici. I se comunica absentarea de la școală a lui Gelu, notele mici obținute, amenințarea cu corigențe abaterile de la alte reguli ale disciplinei școlare, ca nerespectarea uniformei, întârzieri, frecventarea barurilor. Pe
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
tatăl Nataliei, ca să-i liniștească. A plecat apoi cum a venit, dar îndurerată, fără să se mai gândească la cireșele culese, de care s-a ales praful, că nimeni nu le-a mai folosit. Pentru Natalia au urmat zile de calvar, nu atât din cauza durerii fizice, care se putea calma cu ajutorul medicamentelor, ci din cauza durerii sufletești, fiindcă nu era o fată proastă care să nu se aștepte la ceea ce poate fi mai rău. La ceea ce s-a gândit ea i s-
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Noimann, cu capul vâjâind de băutură, se trezea stând singur În mijlocul Încăperii, cu ochii ațintiți În gol... Momentul de luciditate nu dura Însă decât câteva clipe și starea de confuzie se instaura din nou. Secundele se dilatau odată cu porii și calvarul reîncepea, luând o altă turnură. Insectele care pieriseră apăreau din aer, strecurându-se prin porii dilatați pe sub pielea lui Noimann, unde Își depuneau ouăle și se Înmulțeau, Înlocuind Încetul cu Încetul celulele din corp. Curînd, tot trupul lui Noimann se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Pericol E bine să te ții cât mai departe de oamenii vicioși. Pericolul de contaminare este iminent. Neputință Dacă viciul s-a înrădăcinat adânc voința devine neputincioasă. Coexistență Bunătatea și răutatea coexistă în fiecare om. Depinde care dintre ele predomină. Calvar Când prin căsătorie își unesc destinele două persoane cu caractere deficitare sau imature viața de cuplu devine un calvar. Risc Alegerea fără chibzuință a partenerului de viață sporește riscul de a greși. Dăinuire Nu toate cuplurile ce se întemeiază sub
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
viciul s-a înrădăcinat adânc voința devine neputincioasă. Coexistență Bunătatea și răutatea coexistă în fiecare om. Depinde care dintre ele predomină. Calvar Când prin căsătorie își unesc destinele două persoane cu caractere deficitare sau imature viața de cuplu devine un calvar. Risc Alegerea fără chibzuință a partenerului de viață sporește riscul de a greși. Dăinuire Nu toate cuplurile ce se întemeiază sub auspiciile frumosului și belșugului dăinuiesc. Realitatea Realitatea vieții de familie este cu totul altceva decât cea a logodnei, care
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
trandafirilor, În acel ceas, aflat iarăși În negura grotei, În mormântul veșnic, se trezi În el o fericire tulbure și Îndepărtată, o suflare Înduioșătoare care Îi umezea trupul cu o lumină caldă și Îndepărtată, ca apoi totul să devină un calvar În negura vremii. 19. Zăcea În bezna grotei și zadarnic Încerca să‑și forțeze ochii, zadarnic Îi tot striga pe Malhus, copărtașul său, pe Ioan, cuviosul păstor, pe Kitmir cu ochii verzui, zadarnic Îl striga pe Domnul său: negura era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
găsit, ci alții, înaintea mea, dar pe care le-am adoptat cu plăcere, pentru că, instinctual, am căutat și am chemat întotdeauna Lumina, și trebuie să recunosc că această perioadă de economii „la sânge” la toate, inclusiv la lumină, este un calvar pentru mine. și cred că pentru toți. Am făcut această divagație pentru a sublinia un fapt foarte important: indiferent de religia pe care o practicăm, mergem toți acolo unde ne e locul, conform legilor universale și străduinței noastre pe pământ
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
în Sibiu. Era elevă la o școală comercială în ultimul an, și stătea în internatul școlii fiind dintr-un sat din împrejurimile Sibiului, fiică a unei familii nevoiașe, cu cinci copii. După ce îl născuse pe Eugen, viața ei deveni un calvar. Tatăl său mereu o dojenea, chiar și frații ei nu o mai priveau cu ochi buni, mama ei care o vedea mereu plângând cu copilul la piept o înțelegea și-i lua apărarea. Cu toată suferința ei, Maria că așa
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
curente, pentru a nu se da de gol, era totuși o femeie căsătorită, avea o profesie, luptase din răsputeri să aibă o casă confortabilă, o viață de familie așezată, normală. Tot ce o înconjura reprezenta sudoarea a zeci de ani, calvarul ei. Soțul ei trăia într-un fel de tunel previzibil în care întâmplările erau organizate cu mare grijă, toate la locul lor, dinainte știute, orice schimbare îi producea alergie și panică. Zizin încercase din răsputeri să-și înăbușe nevoia de
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
în urmă, prin fierberea apocaliptică a demolărilor din somptuoasele cartiere, prin forfota zgomotoasă a liniștitelor mahalale, înecate vara în verdeață, prin răscolirea dezordonată a zonelor sărace și insalubre, de la o zi la cealaltă, întinzându-se, peste tot, dezolantul peisaj al calvarului nestatorniciei dintr-un paradis neurastenic. Rămași, brusc, într-o insulă temporară, garnisită cu detaliile vechimii sale, Cristina și ai ei abia mai suportau asaltul de bric-à-brac, sterpiciunea bolovanilor de zid, vraiștea de șarampoaie și de alte grinzi putrede, geometria aleatorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
probabil că nu mai putea scăpa de spaima aceasta nici când era la masă, nici când mergea la veceu. Era terorizat zi și noapte, Încât a ajuns să creadă că nu mai are decât o soluție ca să scape de tot calvarul acela. Știi care e aceea? Am simțit un fior lunecându-mi pe șina spinării. Să se prăbușească de-adevăratelea? — Întocmai. Dacă s-ar prăbuși, nu ar mai trebui să trăiască cu spaima că se va Întâmpla o dată și-o dată. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
umezesc de excitare! Prima oară când am luat ecstasy lucram Încă Într-un club și consumam frecvent cocaină. Eram Într-o stare jalnică. Cocaina se elimină greu din organism și, dacă faci excese, ai după aceea de Înfruntat un adevărat calvar, cu stări depresive care continuă la nesfârșit. În general, toată lumea face excese, pentru că nu-ți dai seama de asta ca să te poți opri la timp. Când am Început să iau ecstasy, am fost impresionată: cum era posibil să existe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
În general Își găsesc câte-o slujbă temporară, iar seara Își pierd vremea prin discoteci. În scurt timp le expiră viza de ședere. Unii din ei sunt expulzați din țară, dar pentru cei care n-au norocul ăsta e Începutul calvarului. Încep să consume cantități din ce În ce mai mari de droguri, Își pierd Încet-Încet toți prietenii, devin fragili din punct de vedere psihic până ajung să nu mai știe nici măcar cine sunt. La fel se Întâmplă uneori și cu coreenii, dar numărul lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
bicicleta care acum arăta jalnic și caraghios, mai înaltă și cu cocoașă parcă, și am plecat. Lumea se uita la mine curioasă și probabil aveam un aer de Don Quijote pe o mârțoagă sui generis. Abia așteptam să se termine acel calvar. Eram furios și umilit. Nu mai aveam nici o plăcere să merg cu bicicleta. Ajuns acasă, am aruncat-o într-o magazie și din ziua aceea cariera mea de ciclist amator s-a încheiat. Lamentabil, după cum vedeți. A doua pasiune a
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
urmă, la fel ca atâția și atâția alți oameni, Încă respira de treisprezece ori pe minut, deși puține alte semne de viață se puteau percepe În trupul său degradat, sub baldachinul patului său. Majestatea sa mulțumi, spuse că regina-mamă suferea calvarul cu demnitatea proprie a sângelui care Încă Îi curgea prin vene, și imediat trecu la chestiunile aflate pe agendă, dintre care prima era declarația de război a republicanilor. Nu pricep ce i-a apucat pe acești oameni, spuse el, țara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
auzi zgomotul familiar pe care îl făcea Leigh când scotea o pastilă de gumă Nicorette din folie și o mesteca. Aproape că și simțea ușurarea prietenei ei. — Mai bine așa decât vreo ticăloasă pasiv-agresivă care să-ți facă viața un calvar. Ți-ar fi mai greu să fiți ca niște cumnate decât enervant de prietene, spuse ea. — Așa e. Dar trebuie să mă plâng și eu de ceva. Pauză: molf, molf. Ce faci în seara asta? Oh, stai, am uitat — nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
momentan Mâinile terapeutei care îi masa umerii încordați se simțeau extraordinar, dar chiar și cu muzica ambientală, lumina discretă și uleiurile aromatice de lavandă, Leigh nu-și putea liniști gândurile. Luna care trecuse de când se culcase cu Jesse fusese un calvar și, pentru cineva care s-a obișnuit cu gândurile obsesive și comportamentul vicios, ei bine, asta spunea multe. Nu trecuse nicio secundă — absolut niciuna — în care să nu fi tocat mărunt iar și iar ce se întâmplase cu Jesse, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
de scandal newyorkeză, totul trebuie să fi fost adevărat. Asta era de-a dreptul dezgustător. —A-a-a-h, nuuu, acum nici măcar nu mai pot ține totul secret. E atât de jenant, am strigat. —Privește partea bună a lucrurilor, acum ești scutită de calvarul de a-i anunța pe toți că n-o să mai fie nici o nuntă, că doar toți vor citi treaba asta. Sincer, tot răul spre bine, mă consolă Julie. Publicitatea negativă făcută pe gratis își are avantajele ei. —Bună! ne întrerupse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
lui Cipriano Algor care atinse, cu un respect care ar fi religios, dacă n-ar fi pur și simplu uman, fruntea uscată a primei femei. Nu mai era nimic de făcut aici, Cipriano Algor înțelesese. Ca drumul circular al unui calvar care mereu va întâlni un calvar înainte, urcușul a fost lent și dureros. Marçal coborâse să-l întâmpine, îi întinse mâna ca să-l ajute, ieșind din întuneric în lumină erau îmbrățișați și nu știau de când. Secătuit de putere, Cipriano Algor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
un respect care ar fi religios, dacă n-ar fi pur și simplu uman, fruntea uscată a primei femei. Nu mai era nimic de făcut aici, Cipriano Algor înțelesese. Ca drumul circular al unui calvar care mereu va întâlni un calvar înainte, urcușul a fost lent și dureros. Marçal coborâse să-l întâmpine, îi întinse mâna ca să-l ajute, ieșind din întuneric în lumină erau îmbrățișați și nu știau de când. Secătuit de putere, Cipriano Algor se lăsă să cadă pe taburet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
a unei trăsuri cu patru cai, În timp ce funcționarul ne poftea categoric să revenim a doua zi, iar un birtaș respingător, În mod limpede complicele său, Își oferea deja serviciile. Mă consolam pentru toate aceste dificultăți ale drumului gândindu-mă la calvarul călătorilor care mă precedaseră. Cu treisprezece ani mai Înainte, nu se putea ajunge În Persia decât pe străvechiul drum al cămilarilor, care, pornind din Trapezunt, ducea spre Tabriz, prin Erzerum, vreo patruzeci de etape, șase săptămâni epuizante și costisitoare, uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]