1,966 matches
-
vor / Pe-ascuns să ne intre-n urechi, / Mereu ne-ațin calea, în zori, / Melci putrezi și râme străvechi.” „Discursul îndrăgostit” al poetului e polimorf, fie ludic, candid și ghiduș, fie, alteori, afectat impudic, salvat de la trivialitate de ironia și candoarea de fond: „De ce nu vrei să-nnebunești, la ora cinci / După-amiază, când e atât de bine, / Și în sufrageriile adânci / Să faci pe preșuri tumbe dulci cu mine” ; „Ți-e trupul scos din muzici / De flaute subțiri / De-aceea de
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
iraționalului. VLADIMIR STREINU Tragedia de cunoaștere experimentată de poezia d-lui Blaga i-a lăsat o aspirație spre moarte, care-l însoțește chiar și în aparenta lui împăcare cu lumea. Metafizica sa își clădește un univers legendar, în absolutul unei candori originare, din cenușa marilor îndoieli care s-au lăsat pe fundul sufletului. POMPILIU CONSTANTINESCU SCRIERI: Poemele luminii, Sibiu, 1919; Pietre pentru templul meu, Sibiu, 1919; Pașii profetului, Cluj, 1921; Zamolxe, Cluj, 1921; Cultură și cunoștință, Cluj, 1922; Tulburarea apelor, Cluj
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
și dispare/ În voia lui urmând cu milă/ Făptura mea prin timp umblând?” Se întâlnesc în larga deschidere de compas a acestui univers poetic majoritatea temelor generației ’60: formele vitalismului (când insurgent, când, cel mai adesea, temperat de fervorile rostirii), candoarea descoperirii lumii, starea edenică a copilăriei, dar și monologul convulsiv, străbătut de motivul morții, tensiunea dramatică a confesiunii, dar și ironia trecută prin cuvintele lui Iov, „fresca” vizionară, dar și crochiul nervos, pastelul frumos decorat, acompaniat de luminiscență și agonic
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
îndemnându-l să-și păstreze puritatea. Oricum, oricât ar fi de pozitivă, inocența nu trebuie să devină o slăbiciune, transformându-se în credulitate sau lașitate. Persoana trebuie să se călească, să devină mai puternică, dar fără să-și piardă din candoare. Dificultatea sarcinii sale constă tocmai în această misiune. Măgar, catârcă, catâr Măgarul are mai mult o semnificație negativă, de prostie și ignoranță. Faimoasa bonetă cu urechi de măgar, teroarea elevilor neatenți sau leneși, și-a lăsat amprenta în inconștientul colectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Biblie, un berbec este sacrificat în locul lui Isaac, fiul lui Abraham, berbecul poate întruchipa «salvatorul» și deci rezolvarea problemelor. Căprioară, pui de căprioară La fel ca și mielul, căprioara simbolizează inocența. Ea se situează totuși mai puțin în registrul infantil. Candoarea sa nu se asociază cu tinerețea, ci cu feminitatea. Înseamnă că subiectul este slăbit în «anima» sa. Nu reușește să se afirme. Are prea multă încredere și riscă - la fel ca în basmul Albă-ca-Zăpada, în care căprioara este substitutul eroinei
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
violența, deoarece aversele sale sunt uneori devastatoare și distrug recoltele, de unde și frica de a vedea eforturile unui an întreg reduse la zero. Zăpadă Spre deosebire de gheață, simbolistica zăpezii este mai degrabă pozitivă. Mai mult decât răceala, evocă puritatea, inocența și candoarea. Aceste noțiuni sunt puse în valoare în imaginea Albei-ca-Zăpada, care în basm este personajul pozitiv, opus mamei vitrege, personajul negativ. Totuși, imediat ce devine murdară, zăpada își pierde calitatea și exprimă pierderea purității originare, ce poate merge până la coruperea sufletului. Eroismul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
a unui obiect ori a unui element pune accentul pe natura sa psihică și, în funcție de scenariul oniric, pe necesitatea de a reflecta sau, dimpotrivă, pe importanța de renunța la reflecția sistematică sau în exces. Blond În imaginarul popular, blondul reprezintă candoarea și inocența. Îngerii sunt reprezentați cu păr blond, moale și buclat. În vis, a fi blond este semnul purității intențiilor inimii și sufletului. Dar legătura cu inocența, atunci când este împinsă la extrem, face uneori din blond simbolul prostiei (numeroasele bancuri
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
În vis, a fi blond este semnul purității intențiilor inimii și sufletului. Dar legătura cu inocența, atunci când este împinsă la extrem, face uneori din blond simbolul prostiei (numeroasele bancuri cu blonde sunt o dovadă în acest sens). Brun, maro Opus candorii blondului, în imaginarul popular, brunul manifestă mârșăvia scopurilor și a intențiilor. Mai este și semnul maturității și al experienței, ce îi înlătură ființei inocența primordială. Pe de altă parte, culoarea maro este asociată cu pământul, cu noroiul, cu excrementele (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
la culoarea costumului și se purta ca un laș”. Atenție însă, putem amesteca registrele enumerării, cu condiția ca acest melanj să fie consecvent, să se repete (semn indubitabil al intenționalității): „Era un tânăr înalt și molatic, filiform și plin de candoare” etc. Prin urmare, nici o abatere de la normă nu este greșită în sine. Contează tipul de subiect (liric, dramatic, informativ), stilul autorului (ironic, de exemplu), premisa de la care pleacă (dorința de a caricaturiza), efectul scontat. Altfel spus, orice efect expresiv reprezintă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de recuperarea unor teritorii lirice și a unor posibilități ale versului. Poetul prea grăbit, admonestat altădată pentru „multele stângăcii, facilități și contradicții în imagini” (G. Călinescu), este acum un ludic, un candid fermecat de cuvinte („Plânge diavolul din mine / În candoare de sabine. Plânge iarba în nesațiu / Și mi-e dor de un Horațiu [...] Plânge-un om în joc de roate / Spițele sunt rupte toate.”). E preocupat nu de versul pletoric, ci de exprimarea lapidară, sentențioasă, astfel încât scrisul supravegheat, rafinamentul exercițiului
BANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
Dimineața are aparența unei picturi „cu tonuri fragede și crude”, soarele transformă amintirile în „bănuți strălucitori”, parcă așezați pe ochii fetei. Sunetele flașnetei ritmează orchestrația monotonă a târgului, iar liniștea nopții se risipește în tânguirea clavirului. Imagini de o intensă candoare sugerează prezența diafană, imaterială a iubirii frânte demult: „Apa ochilor tăi s-a revărsat, albastră, în casă;/ tot ce-am simțit după aceea a fost numai lumină și mătasă”. Ceea ce s-ar fi vrut însă expresia unor trăiri profunde, hrănite
BALTAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285593_a_286922]
-
ardelenesc după romanul „Ciocoii vechi și noi” al lui N. Filimon (1932), Delavrancea. Omul și opera și Eminescu, dramaturg (ambele din 1940). Povestitor „născut”, tânărul debutant învie scene alerte, spirituale (Teatrul lui Buzilă, În nopțile sfinte, Bonurile lui Ali), unde candorile vârstei „neștiutoare” trec în prim-plan, chiar dacă în fundal apasă, undeva aproape, umbra frontului (tatăl e la război, copiii așteaptă ziua „de leafă” ca pe o sărbătoare, din panoplia clasei priveghează faimoasa „Usturica”, o replică naivă - citadină - la amintirile „humuleșteanului
BAJENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
poate, la un bilingv și în alt sens, adică la un mânuitor atât al limbajului cotidian, cât și al celui poetic. C. nu ocolește paradoxalul; dimpotrivă, el cultivă îmbinările violent contrastante, doar aparent opoziții dintre înalta gândire și trivialitate, dintre candoare și lubricitate. Cuvintele sunt, la el, cifrări (nu încifrări) prin care pot fi exprimate realități imperceptibile senzorial. Efectul este de limbaj criptoid, care comunică părând că nu o face. Trebuie menționate numeroasele și temeinicele traduceri din Lucian Blaga, Emil Cioran
CARDU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286106_a_287435]
-
-lea, cu ecouri din pastoralele lui Florian (scene idilice și galante, imaginea simplificată a omului și a naturii, figurația mitologică). Există aici semne ale unui remarcabil simț al expresiei, vizibile și în versul de grațioasă fluență, potrivit cerințelor genului și candorii iubirii tinerești. Ruinurile Târgoviștii rupe vădit cu clișeele poeziei neoanacreontice, opunându-le o ipostază romantică a eului, într-o amplă desfășurare meditativă pe tema ruinelor (care pătrunde astfel în literatura română, sub influența lui Volney). Sentimentul timpului devastator („Cum toate
CARLOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286110_a_287439]
-
în urma lor, dar simțeam aversiune față de mizerie... revolta mea era maximă, cum poți tolera o stare atât de jalnică? Dacă aș fi polițist, aș amenda asemenea părinți, care nu respectă nici dreptul copiilor la curățenie, igienă, murdăresc imaginea plină de candoare a unui copil de orice culoare să fie. Aș fi mângâiat pe micuță ca tata să vadă că există și alte metode de a liniști un copil, de a se impune ca părinte, aș fi atins-o cu afecțiune, dar
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
fi putut, Maigret i-ar fi făcut semn colegului lui că apuca pe un drum greșit. Într-adevăr, bărbatul se uita la Lecoeur cu o uimire sinceră și, o clipă, acel personaj de șaizeci de ani se dovedi de o candoare aproape copilărească. — De ce? murmură el. De ce-aș fi urât-o? Întoarse capul spre Maigret, vrând parcă să-l ia drept martor. — Ați iubit-o? Atunci se petrecu o transformare neașteptată. Se Încruntă, Încercând să Înțeleagă. Ultimele două Întrebări Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
cu putere de mână. Vrea să afle de ce. Occia o lămurește: — Înfățișarea lui se aseamănă cu Pământul. — Pământul e rotund? se minunează Domitia. Regele Sacrificiilor râde cu poftă. O întreabă: Da’ tu cum crezi că este? — Plat, răspunde ea cu candoare. — Plat?! — Da, ca o tavă. — Aha! Ca o tavă, carevasăzică... Occia nu intervine. Îl lasă să se descurce singur. Există o oare care rivalitate între ei. Între metodele lor pedagogice. Îl aude scărpinându-se în barbă. E un pic derutat
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de părinții acestora, cel puțin din două motive: întâi pentru a realiza cât de mult au pierdut din franchețea, cutezanța și noblețea de altădată și apoi, pentru a mai încerca să mai recupereze (firește, ce se mai poate) din frumusețea, candoarea și cinstea copilăriei și adolsescenței. Din păcate însă, nouă, maturilor, ne scapă tocmai această unică posibilitate a reintregrării personalității noastre, prin încercarea de a restabili legătura cunoașterii de acum cu marile căutări de atunci, păstrând - condiție obligatorie - regula jocului: eludarea
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
fiu de vreun folos... La bună vedere, spuse Filip, înclinându se ușor să iasă pe ușă cu spatele. O clipă, domnule... Nu e nevoie, făcu Filip un gest negativ cu mâna. M-a răsplătit domnul D împărătește, minți el cu candoare. Vreți să veniți o clipă cu mine? spuse femeia, deschizând larg ușa salonului. I se păru că nu auzise bine. Vă rog, doamnă?! Aș dori să vă vorbesc. îmi acordați câteva minute? și îl invită cu un gest al mâinii
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
cu media generală de 9,34. În octombrie susține examenul de admitere la gimnaziul "Alecu Donici" din Fălticeni; în această perioadă, aflîndu-se într-o ambianță intelectuală propice dezvoltării însușirilor native din casa Lovineștilor din Fălticeni, își descoperă disponibilități neașteptate de candoare (prin contrast, brutalitatea tatălui său avea să-l obsedeze constant) și o nevoie de prietenie resimțită acut de-a lungul întregii vieți. 1913-1916 Termină cu succes studiile gimnaziale și își pregătește examenele în particular. 1918-1919 Perioadă când își scrie primele
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
trei secole încoace", scria Antero de Quental. Tinerii intelectuali formați la Coimbra se zbat între un exasperant complex de inferioritate - care-i face să privească scârbiți și cu ură moravurile, instituțiile și cultura tradițională - și un profetism revoluționar plin de candoare. Cincizeci de ani de pseudo-liberalism transformă Portugalia într-o caricatură; nu mai exista monarhia tradițională de odinioară - dar Portugalia nu devenise încă o țară europeană, asemenea Franței. În comparație cu Parisul, pentru "generația de la Coimbra" nu este nimic bun în Portugalia. Acei
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
fiu de vreun folos... La bună vedere, spuse Filip, înclinându se ușor să iasă pe ușă cu spatele. O clipă, domnule... Nu e nevoie, făcu Filip un gest negativ cu mâna. M-a răsplătit domnul D împărătește, minți el cu candoare. Vreți să veniți o clipă cu mine? spuse femeia, deschizând larg ușa salonului. I se păru că nu auzise bine. Vă rog, doamnă?! Aș dori să vă vorbesc. îmi acordați câteva minute? și îl invită cu un gest al mâinii
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
înțelege, de un moșneag, de o babă, de două fete. Bucuriile și indignările ei erau exact aceleași în fiecare seară, deși știa micul roman atât de bine, că, de câte ori schimbam vreun amănunt ca s-o încerc, mă corecta cu toată candoarea. Alteori ne jucam de-a ascunsul. Aci tehnica era complicată. Stând "de vorbă", la un moment oarecare băgam de seamă că e cuprinsă de o neliniște. Înțelegeam: voia să se ascundă. Mă ridicam de pe scaun și mă depărtam câțiva pași
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
balcoane de pe două străzi. Infinita interpretare a figurii și a privirilor ei ("S-a înroșit?" " Mi s-a părut?" ,,S-a perindat prin balcoane pentru mine?"). Hotărârea supremă: scrisoarea - patru pagini de adorație în stil poetic, exagerat, stilul vârstei când candoarea, pierdută mai târziu, se traduce prin emfază. Buchetul de trandafiri aruncat din balcon la miezul nopții. Întâlnirea în semiîntunericul scărilor dintre etaje. (Stătea cu fața întoarsă, cu o mână sprijinită de perete; avea mâinile reci, pleoapele reci, buzele reci, părul
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
mă impacientează. Îi simt doar farmecul ochilor, glasului, gesturilor, care sunt și ale celeilalte, îi simt prezența, victorioasa ei prezență, care anihilează tot ce nu-i ea și al ei (așadar, și ideile ei nepersonale). Dar ea respiră numai viață, candoarea vieții, căldura vieții, spontaneitatea vieții; și palpitarea asta intensă și necontenită a existenței ei o împiedică de a stărui în ipostasul de ființă pur gânditoare... ...Adorația egoistă, amestec de dorință și idealizare extremă, nu cedează decât în rarele momente când
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]