6,961 matches
-
au asuprit și exploatat în trecut s-au ridicat în mod organizat împotriva puterii populare, acționând - adesea cu mijloace din cele mai perfide - împotriva puterii oamenilor muncii. S-au încercat cele mai diferite manevre pentru răsturnarea puterii populare și readucerea capitalismului la putere. Au fost constituite bande teroriste în frunte cu dușmani inveterați ai noilor rânduieli sociale din rândul legionarilor, național-țărăniștilor, liberalilor, ofițerilor deblocați etc. - Spiru Blănaru, Gogu Puiu, Fudulea Nicolae, Gavrilă Ion, Arsenescu Gheorghe, Arnăuțoiu Toma, Șușman Leon, Blidaru Vasile
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
și pregătitoare continuă sporind în intensitate, amploare și nivel tehnic. Încercările de navigabilizare a râurilor moldovenești în acea epocă, deși neizbutite, sunt însă și foarte semnificative pentru o societate care se afla în plin proces de trecere de la feudalism la capitalism. AIIAI, tom II, Iași, 1965, pp. 93-116. I.4. INTRODUCEREA TELEGRAFIEI ÎN MOLDOVA Contribuții la cunoașterea ocupației austriece din <anii> 1854-1857 a Principatelor Române În lucrarea de față ne-am propus să aducem o modestă contribuție la cunoașterea istoriei Moldovei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
procesul de producție muncă salariată și creând astfel punctul de plecare al producției capitaliste. În țara noastră, majoritatea întreprinderilor erau „mici cu câțiva lucrători, bazate pe tehnica manuală, deci care reprezentau fie ateliere meșteșugărești, fie stadiul cooperației simple în dezvoltarea capitalismului”. Statisticile nu ne permit să stabilim cu precizie în ce raport se afla un stadiu al producției meșteșugărești față de altul. În 1850, în târgurile și orașele moldovenești se aflau, după cum am arătat, 72 de meșteri de treapta întâia, 300 de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
au fost create de localnici în acea perioadă, dimpotrivă, ele au fost introduse din afară. În aceste împrejurări nefavorabile introducerii mașinismului, ideea utilizării pe o scară mereu mai întinsă a mașinilor câștiga totuși teren în societatea moldovenească. În condițiile, ascensiunii capitalismului în Moldova, cu toată frânarea pe care o exercita modul de producție feudal în cadrul căruia el se dezvolta, în condițiile goanei îndârjite după profit a boierimii și a burgheziei, rezultatele pe care le-a dat mașinismiul în Europa, ideea introducerii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
prin sate”, în Bârlad, în aceiași ani, 34 locuitori de prin sate, în Galați 37, în Bacău 15 etc. Strămutarea și fuga locuitorilor în târguri și orașe este un proces firesc, propriu perioadei de destrămare a feudalismului și ascensiune a capitalismului, de la care Moldova n-a făcut excepție, când dezvoltarea orașelor se produce și pe calea imigrării țărănimii, care caută să iasă de sub dependența feudală a proprietarului funciar. Țăranul vedea în fuga la orașe calea eliberării sale de exploatarea feudală. Că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ș.a. Cu toate succesele dobândite în această direcție, ni se pare totuși de netăgăduit că, în privința istoriei orașului, mai sunt încă multe de făcut. Bunăoară, o problemă atât de însemnată ca structura socială a orașului în perioada de ascensiune a capitalismului, problemă prin lămurirea căreia s-ar putea preciza locul real al orașului în viața socială a țării, rolul real al categoriilor sociale orășănești în înfăptuirea marilor evenimente istorice care au grăbit prăbușirea regimului feudal, este încă insuficient studiată. * Cercetarea structurii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
real al orașului în viața socială a țării, rolul real al categoriilor sociale orășănești în înfăptuirea marilor evenimente istorice care au grăbit prăbușirea regimului feudal, este încă insuficient studiată. * Cercetarea structurii sociale a orașului în condițiile decăderii feudalismului și ascensiunii capitalismului impune luarea în considerație a faptului că în societate domnește orașul și nu satul, că dezvoltarea orașului este legată indispensabil de mișcarea înainte a societății de la feudalism la capitalism, că dezvoltarea orașului în acea epocă nu a fost numai un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Cercetarea structurii sociale a orașului în condițiile decăderii feudalismului și ascensiunii capitalismului impune luarea în considerație a faptului că în societate domnește orașul și nu satul, că dezvoltarea orașului este legată indispensabil de mișcarea înainte a societății de la feudalism la capitalism, că dezvoltarea orașului în acea epocă nu a fost numai un rezultat al transformărilor interne orășenești, ci și un rezultat al progresului social-economic la sate și al luptei de eliberare a țăranilor împotriva feudalismului; ea mai presupune cunoașterea progreselor pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
De altfel, în epoca regulamentară, aproape toate orașele moldovenești își dublează populația, iar unele târguri, ca de pildă Fălticeni, și-o măresc de peste patru ori. Creșterea populației urbane, un fenomen caracteristic perioadei de destrămare a feudalismului și de ascensiune a capitalismului, are loc pe calea sporului natural și pe calea imigrării externe și interne. Dictonul: „aerul de oraș te face liber” (adică liber de servituțile feudale) era aplicabil și la noi în acea epocă într-o bună măsură, în condițiile când
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
producție feudale, „robia clăcii”. Spunem numai într-o bună măsură deoarece în Moldova acelei perioade, spre deosebire de Apusul Europei, nu toate orașele erau libere. „Trecerea de la sat la oraș - cum remarcă pe bună dreptate un istoric - a avut loc și în capitalism, dar în feudalism ea avea o mai mare însemnătate - era trecerea spre libertate...”, deși țăranul strămutat în oraș nu găsea acolo libertatea pe care o căuta. Ea era însă singura posibilitate de care dispunea țăranul spre ai deveni un mic
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de altă parte în rândurile lucrătorilor din ateliere sau în cele câteva instalații mecanice. Una din urmările descompunerii sistemului feudal era „pauperizarea populației din orașe și sate, care apare ca un element însoțitor al epocii, de trecere de la feudalism la capitalism. Orașul atrăgea către sine oamenii ce-și pierdeau mijloacele de întreținere”. În Moldova, o asemenea categorie o formau căpătăierii, adică oamenii, fără căpătâi, fără domiciliu stabil, fără ocupații certe. Din rândul lor se recrutau slugile și argații, „vagabonzii” și cerșetorii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
faptului că tocmai în cel mai mare oraș al țării, Iași, ei n-au putut fi înregistrați. Este neîndoielnic însă că ei atingeau un procentaj destul de ridicat, dând orașului moldovenesc caracteristica proprie tuturor orașelor în perioada descompunerii feudalismului și ascensiunii capitalismului. După țiganii mănăstirești și bejenari, al căror număr în orașe era destul de mic și al căror rol în viața socială a orașului rămânea neînsemnat, ultima categorie fiscală care apare în catagrafii este cea a stărilor nesupuse dărilor. Membrii lor alcătuiau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
referim la marea industrie mecanizată, a cărei dezvoltare are loc în condițiile dominării relațiilor capitaliste, ci la cooperație capitalistă simplă și la manufactură, care ating punctul culminant al evoluției lor în perioada de descompunere a feudalismului și de trecere la capitalism. Or, tocmai slaba dezvoltare a celor două stadii ale industriei în Moldova, menționate mai sus, insuficiența creditului, preponderența capitalului cămătăresc și a micului negoț au lipsit burghezia din Moldova de o bază materială corespunzătoare menirii sale în acea perioadă. Aceasta
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
interes să lupte împotriva unei stări de lucruri de pe urma căreia aveau atâtea avantaje. În felul acesta, capacitatea de luptă antifeudală a orașului a fost diminuată, deși, incontestabil, el a rămas totuși principala forță de șoc antifeudală. Trecerea de la feudalism la capitalism nu s-a produs însă pe cale revoluționară, și una din explicații ne-o oferă chiar structura socială a orașului moldovenesc la mijlocul veacului al XIX-lea: elementele burgheze, deși numeroase și majoritare în principalele orașe, erau fărâmițate, slabe. „Studii”, XVI, nr.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ideea susținerii parlamentarismului ca un important sprijin al creditului de stat. În ceea ce ne privește, se cuvine să subliniem că von Bruck a militat cu înflăcărare pentru ca statul austriac să adopte o politică de natură să accelereze dezvoltarea pașnică a capitalismului, să ridice Imperiul Habsburgic la rangul de mare putere economică mondială. Beneficiarii politicii sale urmau să fie burghezia, categorie socială din care el se trăgea și aristocrația, în care personal intrase. Această politică, care, după părerea sa, avea să asigure
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pentru care ar fi dorit doar ca statul să ajute pe țărani să cumpere pământ, ceea ce pentru el echivala cu o modalitate naturală, pentru noi, acum, evident o eroare, de a modifica repartiția proprietății asupra pământului. Ascensiunea României pe calea capitalismului a pus în centrul atenției contemporanilor problema industriei. Este bine știut că A. D. Xenopol a fost un partizan hotărât al industrializării, pentru care a militat perseverent, în care a văzut chezășia progresului și a independenței țării, „Sîntem deci o țară
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
reacționar și de expansiune, așa-zisul rol pozitiv al cuceririlor țariste fiind ignorat sau plasat cu totul periferic. A. V. Fadeev dezvoltă ideea că Rusia, fiind mai înapoiată pe scara evoluției sociale, a suferit mai puțin influența contradicțiilor fundamentale între capitalismul în ascensiune și feudalismul muribund, ceea ce a îngăduit țarismului să acționeze decisiv împotriva forțelor sociale progresiste nu numai în Rusia, ci și pe arena internațională, politica externă a Rusiei înfățișându-se, cu adevărat, ca o prelungire a politicii interne reacționare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
că Asia centrală nu a ocupat un loc central, asemenea Orientului Apropiat, în politica externă țaristă, și că de-abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca urmare a slăbirii poziției internaționale a țarismului și a dezvoltării capitalismului în Rusia, a crescut și interesul pentru Asia centrală. Acesta nu înseamnă că expansiunea țaristă în acea direcție nu și-ar fi urmat cursul, numai că ea nu s-a aflat până după războiul Crimeii în centrul acțiunilor de politică
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
artistice sunt purtătoare ale unor valori economice. C. Rădulescu-Motru semnalează asemănarea acestui punct de vedere, argumentat de el, cu "afirmările teoreticienilor socialiști" și cu ideile lui Max Weber din Die protestantische Ethik und "Geist" des Kapitalismus (Etica protestantă și spiritul capitalismului). În această din urmă lucrare, este dezvăluită legătura dintre organizarea rațional-capitalistă a muncii (formal) libere și credințele religioase promovate de unele variante protestante (calvinismul, pietismul, metodismul, anabaptismul); adică legătura de dublă influențare dintre spiritul capitalismului, înțeles ca organizare rațională a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Kapitalismus (Etica protestantă și spiritul capitalismului). În această din urmă lucrare, este dezvăluită legătura dintre organizarea rațional-capitalistă a muncii (formal) libere și credințele religioase promovate de unele variante protestante (calvinismul, pietismul, metodismul, anabaptismul); adică legătura de dublă influențare dintre spiritul capitalismului, înțeles ca organizare rațională a muncii profesionale, și etica protestantă concepută ca asceză. Intenția lui Max Weber este de a argumenta ideea după care "funcționarul profesionist" este "stâlpul de rezistență al statului modern și al economiei moderne din Occident"227
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lor ideea de profesie originată în spiritul ascezei creștine. Într-un fel, odată impusă în cadrele culturii moderne, "ideea de profesie" se realizează în profesia ca atare, în vocație. Vocația are, desigur, în contextele prezentate în Etica protestantă și spiritul capitalismului, o conotație religioasă: ea reprezintă munca profesională ca singurul mijloc de a dobândi siguranța stării de grație, a "poziției" lumești care să fie în acord cu grația divină. Vocația apare, în mediile protestante, ca exteriorizare a credinței potrivit căreia, neștiut
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
să dovedească rolul de vehicol al noului pe care-l poartă vocația, în ordinea de finalitate a lumii. Prin urmare, încadrarea ontologică a vocației este sensul reconstrucției personalist-energetice. Sociologul german își propune să dezvăluie rolul eticii protestante în geneza spiritului capitalismului. Conceptul vocației, deși diferit în cele două închideri teoretice, cuprinde și sensuri comune. În primul rând, fondul reconstrucției acestui concept este comun: reprezentarea rolului trans-economic al muncii profesionale și a necesității de a exersa vocația în scopul evoluției societății. În
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
București, 1980. VLADUȚESCU, Gheorghe, Deschideri către o posibilă ontologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. VLADUȚESCU, Gheorghe, O istorie a ideilor filosofice, Editura Științifică, București, 1990. VLADUȚESCU, Gheorghe, Bufnița Minervei, Editura Științifică, București, 1996. WEBER, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, traducere de Ihor Lemnij, Editura Humanitas, București, 1993. WITTGENSTEIN, L., Lecții și convorbiri despre estetică, psihologie și credința religioasă, traducere de Mircea Flonta și Adrian-Paul Iliescu, Editura Humanitas, București, 1993. WITTGENSTEIN, L., Însemnări postume, 1914-1951, traducere de Mircea Flonta și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
223 Ibidem, p. 353. 224 M. Aiftincă, Constantin Rădulescu-Motru la Academia Română, în "Revista de filosofie", 2/1992, p. 154. 225 C. Rădulescu-Motru, Op. cit., p. 353 226 Idem, Cultura română și politicianismul, p. 15. 227 Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului, București, Editura Humanitas, 1993, p. 7. 228 C. Rădulescu-Motru, Elemente de metafizică, p. 521. 229 Idem, Vocația..., p. 662. 230 Ibidem, p. 663. 231 Corina Hrișcă, Op. cit., p. 178. 232 Gheorghe Al. Cazan, Studiu introductiv, p. LVI. 233 C. Rădulescu-Motru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
abătut... așa e... Gh. P. unu: Dar partdiul nu-i lasă oamenii așa..., singuri... în brațele... (poate că nu ăsta e cuvîntul cel mai potrivit ) în ghearele dușmanului de clasă... ăăă... Gh. P. doi: ...în ghearele boierimii... și burgheziei... și capitalismului... Gh. P. unu: Așa... Trebuie să te salvăm, înțelegi? Gh. P. doi: Păi...! Gh. P. unu: Așa că o să vorbesc cu tovarășii de la raion să-ți dăm... lemne... Gh. P. doi: Da, tov. Pavel, m-ați salvat din brațele... Ciocoimii... Gh.
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]