32,043 matches
-
Simplul fapt de a avea în același sat persoane care au fost născute în alte localități, sunt de religii sau etnii diferite sau au un nivel de educație mai ridicat contribuie la sporirea probabilității de structurare a unei mentalități comunitare, caracterizată prin toleranță, disponibilitate de comunicare, nivel ridicat de empatie și de acceptare a riscului sau, altfel spus, printr-o cultură a deschiderii. Cultura comunitară a deschiderii este de așteptat să fie mai bine structurată în comunitățile rurale cu un grad
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și studiază strategiile pe care ar trebui să le adopte. Primul scop al acestui studiu este acela de a contribui la înțelegerea modalităților în care diferitele segmente ale unei societăți în tranziție încearcă să scape de starea negativă de tranziție, caracterizată de incertitudine și sărăcie. Al doilea scop este acela de a analiza în ce măsură pozițiile inegale în diferite ierarhii sociale determină adoptarea unor puncte de vedere diferite cu privire la modalitatea de rezolvare a problemelor tranziției. Este vorba despre oîncercare de a răspunde
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
p. 1). Dacă ipoteza pe care am formulat-o cu privire la IS se dovedește a fi corectă, vom putea trage cel puțin două concluzii: (1) fenomenele de IS sunt probabil larg răspândite în societățile aflate în tranziție, deoarece aceste societăți sunt caracterizate prin schimbări rapide și niveluri ridicate de frustrare; (2) atitudinile privind strategiile de rezolvare a problemelor publice își au foarte probabil rădăcina în frustrările sau satisfacțiile asociate cu diferite tipuri de IS. În cazul IS pozitive (Kerschke-Risch, 1990; citat în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
larg răspândite ale elitelor. Democrația liberală și ideologia participativă sunt cele mai importante inovații din Europa Centrală și de Est. Difuzarea acestora este sprijinită de presă și de noile instituții politice, precum și prin respingerea foarte puternică a experienței comuniste. Ideologiile caracterizate de inerție din perioada comunistă fac și ele parte probabil dintre viziunile de masă care determină acțiunile publice. Analizele anterioare ale ideologiilor de masă din România (Sandu, 1999) au identificat două dimensiuni în structurarea opiniilor publice: atitudineafață de schimbare (pro
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
intermediare importante ce influențează relația dintre status și variabilele care compun atitudinile față de acțiune. Cele patru ipoteze sunt dependente de context, fiind relevante pentru perioada de tranziție postcomunistă din România. Ele s-ar putea însă aplica și unor contexte similare, caracterizate de trăsături structurale comparabile. Date și metodătc "Date și metodă" 1. Datele Setul de date utilizate în analiză este preluat dintr-un studiu finanțat de Fundația pentru o Societate Deschisă (FSD) desfășurat în mai 1999. Studiul a făcut parte dintr-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
variabila PUBLIC în tabelul 26. Aici sunt utilizate ca variabile fictive. Profilul cultural al persoanelor orientate spre atitudinea comunitariană (participativă) și democratică se află într-un puternic contrast cu profilul celor cu atitudine autoritară și rebelă. Primele două categorii sunt caracterizate printr-un consum ridicat de presă, în timp ce ultimele două printr-un consum redus. Orientarea autoritarilor și rebelilor este în mare măsură antidemocratică și îndreptată împotriva puterii (tabelul 22). Există, de asemenea, diferențe între orientările participativă și democratică. Orientarea participativă, atunci când
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
grupurilor de acțiunetc " Inconsistența la nivel de gospodărie\: predictori structurali și cognitivi ai grupurilor de acțiune" Ipoteza nulă ar putea fi că aceste categorii de orientare față de acțiune sunt artificiale și, în consecință, nu își au rădăcina în spațiul sociocultural, caracterizat de dimensiunile de status, cultură și domiciliu. Una dintre modalitățile prin care se poate demonstra că această ipoteză calitativă nulă este falsă constă în construirea unui model cu o variabilă dependentă nominală, așa cum este cazul orientării față de acțiunea publică, și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
la aceste soluții trebuie să se ajungă prin intermediul unei organizări politice autoritare sau prin acțiune colectivă mai mult sau mai puțin violentă. Atitudinile comunitariene (participative) și democratice merg mână în mână și se opun orientărilor rebele și autoritare. Inconsistența negativă, caracterizată de un status economic mai scăzut decât nivelul de educație din cadrul gospodăriei, determină o înclinație mai mare spre atitudinile rebele și autoritare. Inconsistența pozitivă stimulează niveluri mai ridicate de participare socială. Așa se întâmplă în mod deosebit în ceea ce privește tipul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
la cei cu resurse reduse de capital uman, sunt realități de spațiu public asupra cărora trebuie să fie focalizată atenția în analizele sociale destinate fundamentării de politici publice. Spațiile sociale propice intoleranței etnice sunt în special localitățile rurale relativ dezvoltate, caracterizate prin diversitate etnică redusă. La nivel de individ, acestea sunt asociate cu un nivel redus al capitalului uman, dar cu stocuri ridicate de capital relațional. Opțiunile electorale ale populației par să stea mai puțin sub semnul dezbaterilor în termeni de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în alt stoc de valori. Prin extensie, sunt denumite „capital social” relațiile care satisfac proprietățile menționate de reducere a costurilor de tranzacție sau de convertire a diferitelor forme de capital ce pot fi asociate unui agent uman. Comunitate - grupare umană caracterizată prin probabilitate sporită de unitate valorică a membrilor ei. Sursele orientării comunitare pot fi asociate în principal cu interacțiunea, similitudini de status sau opțiuni personale. Dacă probabilitatea de unitate valorică este dată de similitudinile de status (rezidență, ocupație, vârstă, etnie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Comunitățile de unitate multiplă sunt bazate pe similitudini de status, pe interacțiune și pe orientări valorice efective. Principalele tipuri de comunități umane sunt cele de status, de orientare valorică și de interacțiune. Comuniune - relație socială și formă de grupare umană caracterizate prin unitate valorică și identificare afectivă a celor aflați în interacțiune actuală sau potențială. În funcție de domeniul de manifestare, de valorile care o fundamentează, comuniunea poate fi religioasă, familială, fraternă, de credință, de iubire etc. Din multe puncte de vedere, comuniunea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
resurselor disponibile pentru accesul la diferite condiții sau servicii și de orientările valorice ale agenților de locuire. Prin mod de locuire se desemnează nu atât o sferă distinctă a modului de viață, cât mai ales o perspectivă specifică asupra acestuia, caracterizată prin interes pentru cunoașterea dependenței dintre diferitele ordonări ale componentelor vieții oamenilor și mediului lor de locuire. Calitatea locuirii desemnează gradul de satisfacere a cerințelor de locuit prin condițiile de locuire disponibile.Estimarea calității sociale a locuirii se face fie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
economice, politice și sociale alternative și prin folosirea strategiilor și tacticilor netradiționale” (Reisch, 2005, pp. 287-288). Organizație cu bază comunitară (community based organization, CBO) - ONG ai cărei membri sunt localizați preponderent la nivelul unei comunități locale. Proces social - schimbare socială caracterizată în esență prin precizarea stărilor, inițiale, intermediare și finale ale schimbării, fără sau cu slabă specificare a actorilor implicați. Promotor local - agent de dezvoltare comunitară care contribuie la mobilizarea resurselor pe un proiect de acțiune comunitară. El nu este creator
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
caracteristicile celor care pot cădea sub incidența sa. Spațiu de participare comunitară (community participation space) - mulțimi de condiții și reguli de promovare a participării comunitare. Strategie de viață - structură de acțiune rațională, relativ durabilă la nivelul agentului care o adoptă, caracterizată prin ordonare algoritmică, efort pentru acumulare și distribuire de resurse în vederea realizării scopului în situații de conflict sau cooperare care impun alegeri majore ca mod de rezolvare. Toleranță - „mod de interacțiune socială bazat pe valorizarea egalității drepturilor de afirmare umană
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
raporturilor dintre sat și oraș, din perspectiva caracteristicilor urbane, cât și gradul de manifestare a acestor caracteristici. Gradul de urbanizare poate fi estimat sub aspect demografic prin ponderea populației urbane în totalul populației din teritoriul de referință. Locuirea urbană este caracterizată în principal prin: a) ocupare preponderent neagricolă și valori ridicate de b) densitate de locuire, c) densitate instituțională, d) eterogenitate socială și e) interacțiuni sociale bazate pe anonimat/reguli formale. Creșterea gradului de urbanizare în sens social se poate referi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sau lucreazăîn apropiere. Persoanele aflate în situație de vecinătate adoptă unele față de altele comportamente condiționate de șansele sporite de intercunoaștere și interacțiune pe care le au (cooperare sau conflict, evitare etc.). Modelul tradițional al relației de vecinătate de tip sătesc, caracterizat printr-o interacțiune intensă, tinde să fie înlocuit în noile ansambluri urbane prin relații de vecinătate cu intensitate minimă, bazate pe raporturi de anonimat. Chiar și în astfel de condiții, relațiile de vecinătate pot câștiga în intensitate și încărcătură afectivă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
acest joc, încât ne antrenam și suplimentar în curtea Ocolului Silvic, sub conducerea prietenului nostru Gicu Tănăsan, care ne oferea bomboane sau ciocolată de la taică-su, stelist înfocat, din postura de șef de Ocol Silvic Vama. Pauzele dintre competiții erau caracterizate de jocuri interesante între cele două parohii, de Sus și de Jos, în care este împărțită administrativ-religios comuna, cât și de confruntările dintre români și țiganii din comunitatea dealului Runc, botezată ironic „Cernăuțiul Nou”, ce aveau loc pe terenul câmpului
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
obținute în urma aplicării chestionarelor și a desfășurării experimentului. Pentru analiza și interpretarea rezultatelor obținute în cercetarea noastră am folosit următorii indicatori statistico - matematici: Media aritmetică este un indicator frecvent folosit în toate calculele care vizează dispersie, semnificație și corelație. Ea caracterizează însușirile comune ale unei grupe, exprimă ceea ce este esențial și tipic pentru o anumită colectivitate. Media aritmetică reprezintă valoarea obținută prin raportarea sumei tuturor valorilor variabilei la numărul cazurilor. Media aritmetică se calculează după formula: Χ = n x n i
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
se va adresa strategia de PR. Pasul 3. Pasul trei este denumit "a acționa și a comunica". În ca-drul acestei etape vor fi puse în aplicare planurile care au fost deja elaborate în vederea atingerii țelurilor propuse. Această etapă poate fi caracterizată de două aspecte extrem de importante: 1. coerența dintre acțiunile desfășurate și mesajele date publicității; 2. deschiderea sistemului din punct de vedere acțional. Fiecare acțiune trebuie dublată de un mesaj adecvat ei, altfel spus, identitatea de imagine va fi dată de
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
Reconfigurarea de trend trebuie să fie convergentă și cu un proces de rebranding. Alături de aceste tipuri de campanii clasice, ținând cont de parametrii timp, conținut și public, există și o altă împărțire, și anume: A. Campanii de lungă durată Se caracterizează, după cum reiese și din denumire, printr-o perioadă de desfășurare îndelungată. Etapizarea acestui tip de campanii este amplă, iar problematica abordată, complexă. Acest fel de campanii de PR sunt folosite cu succes în comunicarea publică și pun în valoare programe
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
de campanii de ordin politic și electoral. Unul dintre criteriile după care sunt clasificate campaniile electorale este scopul. În funcție de acest criteriu, campaniile electorale pot fi: de ambianță sau de așteptare, de ațâțare și negative. 1) Campania de ambianță Cuvintele-cheie care caracterizează o astfel de campanie sunt "atmosferă sau climat pozitiv". Altfel spus, prin aceste campanii, consilierii pe probleme de PR politic promovează un anumit climat favorabil, în pattern-urile căruia este prezentat actorul politic. Aceste campanii necesită costuri foarte mari, iar
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
probleme de PR politic promovează un anumit climat favorabil, în pattern-urile căruia este prezentat actorul politic. Aceste campanii necesită costuri foarte mari, iar acesta este motivul pentru care se consideră că raportul costuri-rezultate nu este întotdeauna relevant. Campania se caracterizează prin două faze succesive. În prima fază se creează un climat pozitiv prin elemente pozitive și prin promovarea anumitor așteptări ale grupurilor-țintă. Faza a doua urmează prima fază și încearcă să implementeze în mentalul colectiv o corelație între ambianța pozitivă
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
gestioneze optim acest climat. Campania aceasta se numește și de așteptare, deoarece, după prima fază în care nu e cunoscută sursa, urmează o perioadă de așteptare până când, în faza a doua, e cunoscut actorul politic. 2) Campania de ațâțare Se caracterizează prin mai multe faze. Într-o primă fază sunt emise mesaje care să aibă capacitatea de a trezi interesul grupurilor-țintă, dar care nu spun explicit cine este sursa emitentă, cu toate că se dă de înțeles cam cine ar putea fi. Materialele
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
go Caracteristica fundamentală a campaniilor de tip stop and go este reprezentată de modul întrerupt de creare de imagine. Altfel spus, prezentarea actorilor politici prin astfel de campanii se realizează în cicluri de imagine active și nonactive. Perioadele active sunt caracterizate de boom-uri de imagine, iar cele pasive sunt caracterizate de nonvizibilitatea actorului politic în cadrul perioadei electorale. Astfel de campanii sunt folosite de către actori politici sau partide cu o relevanță mai mică în spectrul politic, care mizează pe creșteri de
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
este reprezentată de modul întrerupt de creare de imagine. Altfel spus, prezentarea actorilor politici prin astfel de campanii se realizează în cicluri de imagine active și nonactive. Perioadele active sunt caracterizate de boom-uri de imagine, iar cele pasive sunt caracterizate de nonvizibilitatea actorului politic în cadrul perioadei electorale. Astfel de campanii sunt folosite de către actori politici sau partide cu o relevanță mai mică în spectrul politic, care mizează pe creșteri de imagine în boom-urile mai sus menționate. Expectanțele unor astfel
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]