2,818 matches
-
publică în presa vremii, fiind și autor al unor lucrări, precum: Prin viroage și coclauri (1922), Pe aripa vremii (1923), Întâmplarea cea mare (1925), Trecutul vieții de doamne și domnițe (1932-1935), Farmece (1933), Acum 100 de ani (1935-1936), P. P. Carp și locul său în istoria politică a țării (1936). 16. Aurel I. Gheorghiu (1894-1976), militar de carieră, absolvent al Liceului Laurian, pasionat de cercetări istorice și fotografie, a inițiat încă de pe băncile școlii revista literară Ecoul Procovului. Conferențiază la Vălenii
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
acestea fiind ultimele informații despre existența lui ca apostol. Îi cere lui Timotei să vină și el în acest oraș să ierneze împreună și să-i aducă mantaua de piele și cărțile pe care le-a lăsat în Troia la Carp. El menționează că a fost de mai multe ori în Macedonia, vizitînd și orașul Filipi. Unii români, fuduli de mintea de balamuc pe care o au și pentru a batjocori pînă în veci adevărul, spun că Saul a fost în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Încheiată, atunci unitatea politică va urma numaidecât din Însuși mersul lucrurilor”. Pe această linie prinde organic contur statul național. „Noi considerăm organizarea acestui stat ca misiune a generației noastre, precum crearea lui a fost misiunea generației de la 1848”, declara P.P. Carp În Parlamentul român, prin 1888. „Ochii noștri trebuie să fie ațintiți la toți frații”, scria Lumea din 1895. Tema e pentru noi, românii, una din chestiunile cele mai arzătoare, nota Contemporanul, fiindcă În provinciile subjugate trăiau confrați care „vorbesc toți
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
Ele au fost expediate redacției de la München pe diferite căi, sau scrise pe loc ad hoc, apoi distruse. S-a întâmplat ca un text personal, din 1982 (data spune ceva) să se fi păstrat, din fericire, grație dactilogramei prietenului Mircea Carp (pe foi cu... antetul Voice of America, aduse în țară, după 1989, în copii xerox, oricând consultabile), prin a cărui voce el a și fost transmis. Este vorba de Situația culturii române actuale, reprodus și acesta mai jos. Dar un
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de libertate, un text din ilegalitate, recent recuperat la München. El a fost transmis în trei emisiuni ale postului de radio Europa liberă, în anul 1982, în perioada directoratului M. Cismărescu, sub numele și vocea bunului și vechiului prieten Mircea Carp, redactor bine cunoscut și mult audiat al acestui post. Domnia sa își face o plăcere de a restabili paternitatea acestui text, pe care l-a dactilografiat după manuscrisul meu (distrus pe loc) pe pagini purtând antetul Voice of America, adus în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în întregime. Pasajele suprimate datau. Au intervenit și foarte mici intervenții stilistice. Din nou, precizarea finală: Acest text a fost transmis, ca și celelalte anterioare, la postul de radio Europa liberă în 1982, cu vocea și sub semnătura lui Mircea Carp (A.M.). Pot fi urmărite în presa epocii, punct cu punct, toate datele și evenimentele literare amintite în acest text. O astfel de documentare, strict bibliografică nu intră, deocamdată, în preocupările noastre. 7. Din critica literară a ilegalității. O utopie politică
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
descarce în mod adecvat conținutul”. E. Braunwald în anul 1980 descrie insuficiența cardiacă ca și „Stare fiziopatologică în care o funcție cardiacă anormală este răspunzătoare de insuficiența inimii de a pompa sângele într-o proporție adecvată nevoilor metabolice tisulare”. C. Carp în Tratatul de Cardiologie (2002) stabilește următoarele criterii de definire și diagnostic ale IC: CRITERII OBLIGATORII: 1. Simptome de IC în repaus sau la efort; 2. Semne de disfuncție ventriculară sistolică în repaus documentată prin metode obiective (radiologie, ecocardiografie, ventriculografie
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ale testelor non-invazive. La pacienții cu angină pectorală stabilă nu se recomandă de rutină coronarografia și revascularizarea. Revascularizarea coronariană preoperatorie profilactică poate preveni complicațiile la pacienții cu boală coronarianăsemnificativăprogramați pentru intervenție chirurgicală. Totuși, valoarea revas-cularizăriiprofilactice este controversată (15,16). Studiul CARP (Coronary Artery RevascularizationProphylaxis) a fost primul trial randomizat care a investigat beneficiile revascularizării coronariene înainte de intervențiile chirurgicale majore elective (17). În acest studiu, 510 pacienți cu stenoză semnificativă au fost randomizați fie la revascularizare, fie fără revascularizare, înainte de intervenția chirurgicală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
I Sanitară, Pilot stagiar, Drăgescu Mariana 1 În arhiva autorului. Anexa II NADIA RUSSO În goana aripilor albe 1. Pe un aerodrom e instalat un grup de bombardament 1. Cel mai mare prieten al nostru, din această unitate, este locotenentul Carp Adrian, sau, cum îi spunem noi, Andrușca. De câte ori aterizăm aici cu răniți, Andrușca, dacă e liber, ne întâmpină cu vorbele lui favorite: Mă, băiete! Ai aterizat elegant!, pentru ca apoi să glumească cu noi și să ne povestească ce a mai
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
ce le cerem: săpun, cărți poștale, filme pentru aparatele fotografice... De comisioanele noastre n-a scăpat nimeni. Comandorul Puiu Dumitrescu găsește timp să ne cumpere tot felul de lucruri și ne bucurăm ori de câte ori apare "Potezul" lui. Și pe inginerul Petre Carp îl așteptăm cu nerăbdare, iar atunci când identificăm pe cer micul său "Gotha" bimotor, știm că în curând vom avea în mijlocul nostru un bun prieten...2. 2. 18 septembrie 1942... De dimineață facem un transport. Ducem răniții până la Kotelnikovo. Vine cu
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
17 Burnaia, Irina, aviatoare 18, 30, 45, 46, 65 C Cantacuzino, Constantin (Bâzu), aviator 20, 45, 46 Cantacuzino, G.M., arhitect 24 Cantacuzino, Ioana, aviatoare 16 Cantacuzino, Matei Ghika, aviator 45 Carol al II-lea, rege al României 20, 21, 63 Carp, Adrian (Andrușca), aviator 77 Carp, Petre, inginer, aviator 80 Ceaușescu, Nicolae, președinte al României 55 Celăreanu, aviator 45 Charnoux, Madelaine, aviatoare 27 Chiaburu, aviator 51 Chifulescu, aviator 44 Columb, radiotelegrafist 33 Comșa, Victoria, aviatoare 20 Constante, Lena, artistă 52 Constantinescu
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
30, 45, 46, 65 C Cantacuzino, Constantin (Bâzu), aviator 20, 45, 46 Cantacuzino, G.M., arhitect 24 Cantacuzino, Ioana, aviatoare 16 Cantacuzino, Matei Ghika, aviator 45 Carol al II-lea, rege al României 20, 21, 63 Carp, Adrian (Andrușca), aviator 77 Carp, Petre, inginer, aviator 80 Ceaușescu, Nicolae, președinte al României 55 Celăreanu, aviator 45 Charnoux, Madelaine, aviatoare 27 Chiaburu, aviator 51 Chifulescu, aviator 44 Columb, radiotelegrafist 33 Comșa, Victoria, aviatoare 20 Constante, Lena, artistă 52 Constantinescu, Vladimir, ofițer 69 Cristescu, general
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
cele din partea unor organizații evreiești, nu au făcut decât să intensifice retorica antisemită a lui Brătianu. Stabilind tonul pentru mulți dintre conaționalii săi, care îl priveau ca pe un lider național, Brătianu răspundea la o întrebare pusă de P. P. Carp, cu privire la aceste politici, printr-un blam aruncat asupra acelor români care angajau evrei pentru a crea o situație în care „ei s’au lipit acum de pământ atât de tare, încât nu vom putea niciodată să-i dezlipim de el
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
încă doi colegi), a venit și familia regală și a cumpărat, tot pentru încurajare, eram primiți cu brațele deschise și cu voie bună peste tot, am cunoscut atunci multă lume și îndeosebi nu pot uita figura interesantă a profesorului M. Carp și inima generoasă a doctorului Slătineanu de la Institutul Cantacuzino. La Slătineanu am cunoscut și pe pictorul D. Ghiață și am pictat împreună prin mahalalele Iașului. De la școală începuse să vină vorba de împăcare, promisiuni, în urechea mea nu mai intrau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
mic de stat, cu pregătire de biolog, dar cu minte de economist și diplomat Înnăscut, l-a reținutla dejun. În timpul mesei, regele l-a recomandat cu căldură miniștrilor sau reprezentanților acestora, cerând să-i acorde tot sprijinul: lui Petre P. Carp, ministrul Agriculturii și Domeniilor, pentru a fi numit director general al Pescăriilor Statului; lui Take Ionescu, ministrul Cultelor și al Instrucțiunii Publice, pentru a-i Încredința direcția colecțiilor zoologice din Muzeul de Istorie Naturală din București; generalului Ion Lahovary, ministrul
Caleidoscop by Maria-Cristina Doroftei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93358]
-
fi trimis un răvaș lui Petre Missir, care suna cam așa: „Misiraș, sunt la Iași/ Sau la Ieși/ Dacă ieși/ De la slujbă/ Vin’la Cujbă./ Al matale Caragiale”. Dincolo de casa lui Missir ar fi trebuit să găsim casele lui P.P.Carp. Din stânga străzii, de la numărul 11, ne privește un palat beldimănesc. În timp ce Ducipalul lui Mișa sforăie acompaniindu-și țăcănitul monoton al potcoavelor care scot scântei pe pietrele caldarâmului, eu îmi port privirea prin frunzișul teilor de pe marginea trotuarului. Printr-o spărtură
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
simplu și adevărat. Această societate literară a apărut la Iași și nu în altă parte pentru că doar acest oraș a avut norocul ca în el să se întâlnească un Titu Maiorescu cu Vasile Pogor, cu Iacob Negruzzi, cu P. P. Carp și Th. Rosetti, tineri adăpați la cultura Europei, cu precădere în Germania și în Franța. Tinerii formați în Franța aduceau cu ei impulsul pentru unitate politică și culturală a tuturor regiunilor românești, redresarea învățământului public de toate gradele, libertatea de
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
legătură între ei și-i armoniza pe toți pentru timpul cât dura, pe unii pentru toată viața lor. Cele mai disparate spirite s-au putut întâlni și s-au putut însufleți în acest contact: veselul volterian Pogor cu sistematicul politic Carp, melancolicul Teodor Rosetti cu (pe atunci) humoristul Iacob Negruzzi, scriitorul acestor rânduri cu militarul autodidact M. Cerchez, traducătorul lui Heine, N. Scheletti, cu franțuzitul M. Korne, închisul estetic Burghele cu vârtosul glumeț Creangă, juristul Mandrea cu hazliul Paicu, agerul și
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Junimii în 1864 a avut loc la o dată care se poate deduce cu oarece probabilitate. Este vorba despre o întâlnire a fondatorilor - fără Pogor - care a avut loc în casa lui Titu Maiorescu din curtea Trei Sfetitelor, când P. P. Carp a citit traducerea în versuri a tragediei Macbeth. „Oricum ar fi - precizează Iacob Negruzzi - în acea seară se poate zice că a fost întâia șdeință a Junimii, fără ca cei prezenți să se fi gândit încă la înființarea unei societăți lirterare
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
afirmația sa de la început: „mulți membri ai Junimii cred că societatea lor datează din toamna anului 1863, însă aceasta nu poate fi...” Și într-o notă din lucrarea „1916 zile de vară”, Ed. Eminescu, 1978, București, autor Ion Bulei, găsim: „Carp Petre P. (1837-1918Ă; Fusese unul din fondatorii Junimii în 1863, dar mult mai repede decât colegii săi este absorbit de politică”. Dacă în hățișul afirmațiilor și negațiilor de până aici este greu să ne descurcăm, nu știu ce va fi în capul
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
transmisă din generație în generație până în zilele noastre... în toamna anului 1863 Maiorescu s-ar fi întâlnit cu Th. Rosetti într-o căsuță suspectă de pe lângă biserica Banului din Iași, ...în acea întâlnire s-ar fi pus bazele înființărei Junimei...Pogor, Carp și Negruzzi entuziasmați de faimoasa prelecțiune populară ținută de Th. Rosetti, <<Despre societatea modernă>>, ar fi hotărât să dea cu ceilalți doi împreună, o formă durabilă Junimii”...(despre „faimoasa prelecțiune” vom vorbi la timpul potrivită. Atunci, fără prea multe menajamente
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
i-ar fi fost smulse din cap deodată”. Despre aceeași întâmplare vorbește și G. Panu,care ne spune că: „n-a putut articula decât vorba <<imposibil>> și s-a retras spre marea mirare amestecată de compătimirea publicului, iar d-l Carp, care tocmai atunci tradusese pe Macbeth, din englezește și care avea traducerea cu sine, s-a grăbit a ceti publicului câteva scene din Macbeth comentându-le”. Seara, la întrunirea de la Maiorescu, a apărut și Rosetti, liniștit, ca și cum nimic nu s-
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
și Junimea a rămas până în ziua de azi”. Fondatorii Junimii - după cum ne informează Z. Ornea - „Proveneau - cu excepția lui Titu Maiorescu - din societatea înaltă a Moldovei. Th. Rosetti era cumnatul domnitorului A. I. Cuza, Negruzzi, fiul unuia dintre intelectualii iluștri ai țării, Carp și Pogor fii de boieri bogați și destul de bine plasați în erarhia funcționărească”... Maiorescu, fiul lui Ion Maiorescu, profesor, dar era un distins intelectual - avocat, profesor universitar, rector chiar în 1864. „Noii săi prieteni nu aveau deloc cultul descendenței, știind
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
dar era un distins intelectual - avocat, profesor universitar, rector chiar în 1864. „Noii săi prieteni nu aveau deloc cultul descendenței, știind să prețuiască înainte de toate aristocrația spiritului”. Erau cu toții și foarte tineri: Pogor 31 de ani, Maioresc 24 de ani, Carp 25 de ani, Rosetti 27 de ani, Negruzzi 22 de ani. După cei zece junimiști care au reluat activitatea societății în toamna anului 1865, cu timpul au mai aderat; în 1865 N. Gane, Ion Melic, I. Ianov, M. Cerchez, Pavel
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
măsura membrilor ei. Componenții societății - grație lui Pogor și nu numai - purtau porecle, care unora li se potrivea ca o mănușă. Poreclele erau individuale sau colective. Așa de exemplu Maiorescu era tata nebunilor, Negruzzi - Don Ramiro sau Carul cu minciunile, Carp - Excelență, Gane - Drăgănescu, Culianu - Papa Culianu,Paicu - Picus de Mirandola, Caraiani - Binenutritul, Th. Burada - Ghelburda, Philippide - Huru, Naum - Pudicul Naum, Vârgolici - Io Spako, Panu, Tasu și Lambrior - Cei trei români. Exista un grup căruia i se spunea „Cei nouă”, cu
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]