2,183 matches
-
mai bun instrument al politicii exparsioniste rămîne catolicismul roman. Filip al II-lea, mai mult încă decît tatăl său, identifică apărarea catolicismului roman cu scopurile sale imperialiste. Papii protestează zadarnic, ei nu-1 pot înpiedica pe regele Spaniei să facă din catolicism principalul pretext al intervențiilor sale în întreg Occidentul. Primul său obiectiv este să pună capăt interminabilului conflict cu Fanta. Războiul fiind reluat în Italia, imediat după urcarea sa pe tron, regele Spaniei hotărăște să-1 termine și își aruncă toate forțele
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
catolice. Preocupat mai ales să asigure moștenirea spirituală a statelor sale, el restabilește Inchiziția atît de dragă Regilocatolici: rarii reformați din peninsulă plătesc cu viața lor crirra de a nu avea aceeași credință ca suveranul lor. Convertiți cu forța la catolicism de zelul Isabellei cea Catolică, musulmani din Castilia, cărora li se reproșează că sub aparența creștină își păstrează limba, ritualurile si obiceiurile, sînt și ei persecutați. Deci, un rege catolic care și-a dovedit credinți este cel care se alătură
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
motive personale să se despartă de Roma. Totuși, este o falsă schismă și o falsă reformă, pentru că esența dogmei și a ritualului catolic este păstrată. Nu există deci nimic care să facă Anglia să devină în Europa apărătoarea Reformei în fața catolicismului reprezentat de Spania. Se putea crede chiar că, legată de împrejurări neprevăzute, reforma anglicană era sortită eșecului. Poate că ar fi fost așa dacă gafele lui Filip al II-lea, adăugate la ura tradițională față de Roma, nu ar fi transformat
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
se folosească de Anglia în politica sa europeană. Astfel, o împinge pe Maria să-și angajeze țara în război împotriva Franței, ceea ce o face să piardă Calais-ul prin tratatul de la Cateau-Cambrésis. Filip încurajează mai ales pe soția sa să restabilească catolicismul în Anglia prin orice mijloace. Represiunea întreprinsă de aceasta (mai mult de 300 de morți pe rug) îi aduce Mariei porecla de "Sîngeroasa" și îi ridică pe englezi împotriva catolicismului. În 1558, cînd se termină domnia lugubră a Mariei Tudor
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Cateau-Cambrésis. Filip încurajează mai ales pe soția sa să restabilească catolicismul în Anglia prin orice mijloace. Represiunea întreprinsă de aceasta (mai mult de 300 de morți pe rug) îi aduce Mariei porecla de "Sîngeroasa" și îi ridică pe englezi împotriva catolicismului. În 1558, cînd se termină domnia lugubră a Mariei Tudor, Elizabeta, fiica celei de-a doua soții a lui Henric al VlII-lea, se urcă pe tron. Pentru că este reformată, ea nu este recunoscută de catolici, care o consideră drept
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ților. Nu reușește decît să dezlănțuie agitația catolică întreținută de Henric de Guise, care își ascunde cu greutate pretențiile la tronul Franței și pune bazele Sfintei Ligi61 (1567): o adunare generală a tuturor asociațiilor catolice din provincie hotărîtă să impună catolicismul, la nevoie chiar împotriva voinței regelui. Amenințarea este cu atît mai mare cu cît umbra lui Filip al II-lea se profilează în spatele Ligii. Acesta din urmă îl finanțează de altfel pe Henric de Guise. Situația lui Henric al III
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
al IV-lea trebuie să renunțe să mai intervină în afacerile Imperiului. Ferdinand al II-lea profită de această situație pentru a-și mai mări puțin autoritatea asupra Germaniei și pentru a mai avansa în dubla întreprindere de restaurare a catolicismului și de centralizare: el dă satisfacție catolicilor anulînd toate acțiunile luterane împotriva bunurilor Bisericii. Dar Ferdinand intenționează să le dea o lovitură grea pe plan politic. Puternic datorită victoriilor sale recente, el intenționează să se lipsească de Electori și să
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
este rechemat pe tron. Revoluția engleză a eșuat bineînțeles, dar Parlamentul a arătat clar pînă unde poate să ajungă dacă absolutismul regal îi amenință interesele sau convingerile. Carol al II-lea nu poate să reinstaureze absolutismul. În ciuda simpatiei sale pentru catolicism și a caracterului său autoritar, el trebuie să țină cont de puternica opoziție față de autoritatea regală. Departe de a fi rezolvată de Restaurația din 1660, criza engleză nu este decît amînată. Provinciile Unite sînt și ele afectate, cu toate că se deosebesc
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
anulează "Declarația celor patru articole". Și asta din cauză că în acel moment regele are de luptat împotriva protestantismului. Absolutismul regal nu putea, desigur, să accepte divizarea religioasă a regatului și Edictul de la Nantes care, din 1598, reglementa coexistența protestantismului și a catolicismului. Ierarhia catolică, congregațiile religioase și magistrații împărtășesc dorința regală de a-i readuce pe hughenoți la catolicism și vor să sfîrșească cu RPR (Religia pretins reformată). Regele a apreciat totuși loialitatea supușilor săi protestanți în timpul Frondei. De aceea el se
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Absolutismul regal nu putea, desigur, să accepte divizarea religioasă a regatului și Edictul de la Nantes care, din 1598, reglementa coexistența protestantismului și a catolicismului. Ierarhia catolică, congregațiile religioase și magistrații împărtășesc dorința regală de a-i readuce pe hughenoți la catolicism și vor să sfîrșească cu RPR (Religia pretins reformată). Regele a apreciat totuși loialitatea supușilor săi protestanți în timpul Frondei. De aceea el se mulțumește un timp să aplice restrictiv Edictul de la Nantes: interzicerea severă a tot ceea ce nu este autorizat
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
porturile franceze (1667). Motivele politice și motivele economice îmbinîndu-se, Colbert, nefiind adeptul acțiunilor militare costisitoare, îl sfătuiește totuși pe regî să termine odată cu Provinciile Unite. Carol al II-lea, fiind în criză de bani și dorind ui sprijin pentru restaurarea catolicismului în regatul său, îi acordă lui Ludovic al XIV-lea alianța Angliei. Acesta poate atunci să declare război Provinciilor Unite (1672). Un război de care Jan de Witt se tente să nu profite adversarii săi poitici, prinții de Orania, care
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
împotriva împăratului Leopold, care lupta împotriva turcilor, vocația de a conduce popoarele creștine. Alții bănuiesc că vrea să treacă în Anglia pentru a-1 ajuta pe urmașul lui Carol al II-lea, Jacob al II-lea (1685), militant neîndemînatic pentru catolicism, care încearcă să convertească Anglia prin teroare. Aceste zvonuri sînt desigur exagerate, dar, de pe vremea Habsburgilor, Europa este sensibilizată de tendințele hegemonice. Dacă aceste zvonuri sînt uneori crezute, acest lucru se datorează faptului că sînt răspîndite de emigranții protestanți. Fugind
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
burgheziei franceze. Continuator al spiritului clasic din secolul al XVII-lea, bazat pe echilibru și pe comportamente raționale, Voltaire subliniază și el valorile liberlismului. Inspirat din cazul Calas (un protestant acuzat de uciderea fiului său care voia să treacă la catolicism), Tratatul despre toleranță (1763) condamnă fanatismul religios. Criticînd caracterul despotic al monarhiei franceze, el își prezintă idealul politic sub forma unei guvernări energice, luminată de rațiune, care să respecte libertățile indivizilor și face și el elogiul instituțiilor britanice în Scrisori
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
pontificale, în regatul Neapolelui sau în Tyrol. Aici, ceea ce explică nemulțumirea este mărimea impozitelor, obligativitatea serviciului militar și neliniștea provocată de reformele introduse de francezi. Dar și aici, revolta izbucnește în numele vechilor tradiții călcate în picioare de invadatori: atașamentul față de catolicism și față de suveranii naționali. Fugind de recrutare și de persecuțiile religioase, țăranii din departamentul Tibru se refugiază în munți unde se organizează în bande care provoacă o stare de nesiguranță. Același fenomen se produce și în regatul Neapolelui, unde așa
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Dacă în secolul al XV-lea, Carol Quintul încearcă încă să redea substanță titlului imperial, ceilalți cuceritori își justifică dorința de hegemonie prin concepții ideologice universal valabile. În numele luptei împotriva ereziei și a dorinței de a recuceri terenul pierdut de catolicism, Filip al II-lea ; Ferdinand al II-lea de Habsburg încearcă să supună continenti voinței lor, iar Napoleon cucerește Europa ca apărător al concepțiilor noi create de Revoluția franceză. Rezistența mișcările naționale împotriva acestor tentative de hegemonie este permanentă: paralel
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
mo?tenitor cu șo?ia, copiii acestora, eventual ?i alte rude celibatare) care �i ap?rea ca fiind tipul cel mai bun, �n orice caz superior familiei conjugale restr�nse, pe care o respingea. Paternalismul s?u � un amestec de catolicism militant � este evident, dar la momentul �n care �l afi?a cu ț?rie, acesta era deja demodat. Le Play se baza pe o concep?ie retrograd? a vie?îi publice, av�nd �ncredere �n bun?voin?a claselor conduc
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
XX. Dup? moartea lui Tourville (1903) ?i a lui Demolius (1907) derivă liberal? se accentueaz? ?i curentul, �n ansamblul s?u, sf�r?e?te prin a se rupe de for?ele vii ale societ??îi franceze, chiar ?i de catolicismul social care era preg?țiț s?-i primeasc? ideile. P�n? la urm? ?i calitatea ?tiin?ific? a lucr?rilor a suferit din cauza acestei marginaliz?ri, oprit? un moment de crearea, �n 1904, a unei societ??i internă?ionale a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
împăduriți și bogățiile naturale au mai putut ține piept acestui val pustiitor și au salvat pe supraviețuitorii români, sași, unguri și secui. După trei ani de dominație asupra Transilvaniei, mongolii au trebuit să se retragă sub presiunea forțelor unite ale catolicismului la Răsărit și Sud de Carpați, mulțumindu-se numai cu stăpânirea Moldovei și Țării Românești, la nordul Dunării, și a Bulgariei la sudul marelui fluviu, până la Salonic, adică în fostul Imperiu al cumanilor, ulus-ul lui Giuci, tatăl lui Batu-khan. RELAȚIILE
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
sacerdotibus schismaticis, prin care Sinodul de la Buda a interzis preoților ortodocși să săvârșească slujbele bisericești, a mai zidi biserici și schismaticilor români, dreptul de a intra în ele, urmat de alte două decrete date în anul 1280, de către regele ungur, catolicismul și Coroana Ungară i-au aruncat pe toți românii în tabăra dușmanilor lor. Ambele acțiuni, atât aceea a papei Nicolae al II-lea de a desființa obiceiurile și năravurile cumanilor prin hotărârile Sinodului de la Buda, cât și a Coroanei Ungare
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
se îngrijească de întreaga Misiune Catolică, aflată în raza dominației sale. Având deja biserici la Vicina și Cetatea Albă, un spital la Caffa și o capelă la Solhat, în capitala lui Nogai din Crimeea, misionarii franciscani izbutiră să convertească la catolicism pe Jaylak, cea mai influentă dintre toate soțiile lui Nogai la curtea din Solhat, care venise și primise în persoană botezul. Întrezărindu-se posibilitatea înlăturării pericolului tătar în viitor, pe calea convertirii la catolicism, planul de cruciadă a fost dat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
misionarii franciscani izbutiră să convertească la catolicism pe Jaylak, cea mai influentă dintre toate soțiile lui Nogai la curtea din Solhat, care venise și primise în persoană botezul. Întrezărindu-se posibilitatea înlăturării pericolului tătar în viitor, pe calea convertirii la catolicism, planul de cruciadă a fost dat uitării cu totul. Adevărul, însă, era că toți regii din Europa Centrală tremurau când auzeau de numele Nogai. Sub suzeranitatea acestuia, Moldova și Țara Românească intraseră în circuitul comerțului tătărăsc, antrenat de bancherii genovezi
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Dunăre, va continua să atragă și mai departe privirile lacome ale popoarelor parazitare, născute și crescute în stepă. Suferințele românilor din aceste părți ale sud-estului european aveau să continue. Pentru a le pune capăt, Vaticanul, care urmărea convertirea românilor la catolicism, făcea apel la mărinimia lui Uzbek. Papa Benedict al XII-lea, mulțumea, în 13 mai 1338, marelui han pentru chipul cum s-a purtat cu alanii creștini și-l ruga să aibă aceeași bunăvoință și față de ceilalți creștini din imperiul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
acelora ce formau oștirea puternică. Participarea lui Alexandru Basarab cu oastea Țării Românești în contra tătarilor în 1345 e în afară de orice discuție. Informat de aceasta, Papa scria, în noiembrie același an, regelui Ungariei că, auzind de dorința românilor de a accepta catolicismul, a trimis diferite scrisori „oportune” nobililor bărbați Alexandru Basarab și altora”. În această primă campanie, în care bătălia propriu-zisă a durat trei zile, Chronicon Dubniczense precizează doar că au participat puțini unguri „cum paucis hungaris”. Aceasta înseamnă că oastea era
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
regelui Ungariei. Solicitat, Ludovic se adresă mai întâi papei Clement al VI-lea pentru aprobare, și acesta îi acorda dreptul să fondeze biserici în teritoriile pe care le va cuceri, „în unele părți ale regatului său” și a converti la catolicism pe locuitorii aflați în ele: „schismatici, philistei, cumani, tartari pagani et alii...”. La 19 iunie 1351, Ludovic plecă spre Cracovia. Unindu-și oastea cu cea polonă, el eliberă Galiția și apoi Lodomeria, și la 27 iulie se afla deja în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
au izbutit să catolicizeze „o parte din neamul cel mare al valahilor ce trăiesc pe la hotarele Hungariei dinspre Tătari”. Un Andrei de Spoleto a prins atmosfera grea în care se făcea prozelitismul și dezvăluia Marelui Pontif, că succesul în propovăduirea catolicismului ar fi asigurat, numai dacă s-ar trimite la Răsărit de Carpați misionari, care să știe limba acestui popor simplu. Reacția nu a întârziat însă să vină. Murind Lațcu, în 1374 și neavând urmaș de sex bărbătesc, ci numai două
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]