11,246 matches
-
facă picaje,lupinguri... Îl vede vulpea: - Auzi vulture ai înnebunit ? Ce te rupi așa în figuri? Vulturul răspunde: - Cumătra , acum e democrație. Cum aude vulpea începe să alerge prin pădure în zigzag , să se dea peste cap... O vede ursul: - Ce-ai cumătra a dat strechea-n tine? Vulpea: - Ursule , e democrație ! Aude ursul și spune: - Așa? Atunci ia vino tu încoa. O prinde și i-o trage bine. Pleacă vulpea amarata cu coada-n-tre picioare , se întâlnește cu vulturul și-i
BANCUL ZILEI: Cum trăiesc profesorii în epoca Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/68650_a_69975]
-
se afla un grup de fotbaliști, printre care celebrul Rică Răducanu. Nicu l-a făcut pe fotbalist "țigan". Inițial, acesta l-a ignorat, după care i-a spus că are noroc că este fiul boss-ului, că altfel știe el ce-ar păți. Nicu a înghițit în sec, s-a uitat în altă parte, iar subiectul a fost închis.
Detalii şocante din tinereţea lui Nicu Ceauşescu: Acesta a accidentat mortal doi oameni () [Corola-journal/Journalistic/68870_a_70195]
-
dedicate lui Ion Barbu, sînt o călătorie de carnaval, care stîrnește cheful de-a o repeta: „Iar noi, într-o boccea de saltimbancă/ La toamnă colinda-vom țara francă." Mistrețul, starea de mijloc a unei transformări fără de veste, de la saltimbanc ce-și rîde de patimile omenești, la melc care nu le cunoaște, îmboldit cînd și cînd de urmele vieții lui trecute, și încercînd să-și anime cu povești pașnicul vecin cu cochilie, e urmărit în furiile și fugile lui. Toate îl
Călătorie fără sfîrsit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6769_a_8094]
-
Vladimir SIMON „Ce-ș copil?" - o întrebare emblematică La finele secolului XIX, românul este smuls din matca sa tradițională și aruncat în vârtejul unui europenism deloc familiar. Șocul modernizării accelerate nu găsește societatea pregătită. Reacțiile individuale de apărare, înduioșătoare sau inadecvate, găsesc un
Profilul științific al moftangiului by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6774_a_8099]
-
rămâne deschis la realitate fără a se lăsa guvernat de rațiune, se poate bucura de plăceri fără a fi îngrădit de constrângeri morale și, mai cu seamă, poate evita întrebările incomode despre viitor pentru că trăiește într-un prezent continuu, etern. „Ce-ș copil?" este o întrebare emblematică pentru societatea românească la care Caragiale răspunde: da. Răspunsul afirmativ a lui Caragiale privind infantilismul societății românești este evidențiat și în comentariul avizat al lui Paul Zarifopol: „lumea lui Caragiale îmi pare că se
Profilul științific al moftangiului by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6774_a_8099]
-
ocupație determină plecarea familiei în refugiu. "Ne-am pomenit Ťrefugiațiť, cuvînt care s-a ținut scai de noi multă vreme, Ťlucrîndť asupra destinului nostru, la început în bine, mai tîrziu aproape numai în rău." După armistițiul de la 23 august, basarabenii ce-și părăsiseră "baștina" trec prin încercări grele. "Exact la două luni după ce ne-am tot întrebat Ťpe ce bazăť puteau să pună rușii laba pe noi, a început marea hărțuială. Căreia avea să-i urmeze marea vînătoare de Ťrepatriabiliť". Numai
Un destin basarabean by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7435_a_8760]
-
-o în februarie) cu ideea de zbor frânt? Vă adresez întrebarea amintindu-mi că, într-un alt poem - Porumbeii din Chaillot - ,,zborurile zburlite, casnice, fără de zare" ale acestor păsări reverberau cu tristețea autoexilatului, nevoit să-și trăiască ,,soarta de cârtiță/ ce-și scobește în malul Senei tihna". - Mă veți crede sau nu, doamnă Ioana Revnic, dar nu știu ce înseamnă toate acestea! Este vorba de un poem-interogație; dacă aș cunoaște răspunsul, nu cred că l-aș fi pus pe hârtie. Asemeni filosofiei, până la
Ilie Constantin "Sunt egalul celor mai buni" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7457_a_8782]
-
că nu a făcut decât să-și ia altă mașină și să plece la schi pentru a-și reveni mai repede, Huidu i-a răspuns "îi plătește asigurarea, nu eu! da, am luat cu banii de pe Casco una similara! tu ce ai lua pentru copiii tăi? eu am o Alfa Romeo. am schiat în vacanță poți să crapi de ciudă! și repet banii îi plătește compania de asigurări! crapi de ciudă înca o dată!". Răspunsurile lui Huidu au continuat cu "criminalul te
Huidu, acid cu cei care îl fac criminal. "Poți să crapi de ciudă!" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/79376_a_80701]
-
B1TV, un anunț surprinzător. El a spus că intenționează să se înscrie Fundația Mișcarea Populară, creată de consilierii președintelui Traian Băsescu. Motivul invocat este "de-al naibii, că tot mi-au pus ăștia eticheta de băsist". Robert Turcescu a adăugat "Ce-o să mi se întâmple? Hai bă în momentul ăla ce se poate întâmpla? Mă, dacă la un moment dat și ziariștii, și poate doctorii, și inginerii au curajul să intre într-o Mișcare... Nu la modul că vor să devină
Turcescu se înscrie în Mișcarea Populară: "Uite-așa, de-al naibii" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/79730_a_81055]
-
o vezi. Iată, el ni s-a dat într-atâta, încât nu putem crede că i-a părut rău. Gândul acesta este inacceptabil. Și chiar moartea lui nu poate nimici imensa binefacere care i-a fost viața. Nu-mi imaginez ce aș fi devenit fără el. Și am conștiința unei valori care este de la el, pe veci cea mai bună din mine. Te iubesc și te îmbrățișez Marthe * Baur au Lac, Zürich 31 august Micuțul meu scump Antoine, aștept răspunsul tău
Martha Bibescu în corespondență by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7973_a_9298]
-
din numeroasele referințe nu e un element de legătură și un transportor pe care cei doi poeți să și-l trimită unul altuia, cu mesaje explicite ori subliminale. Este un obiect ambiguu, în continuă metamorfoză, cu funcții multiple și un "ce" omenesc. Prima sugestie e de iubire imposibilă, făcută să se ascundă și să se exhibe totodată în poezie. Dar a doua, și cea mai profundă, e aceea de revelator și multiplicator al intensei experiențe lirice. Astfel, submarinul poate lua orice
Submarinul poetic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7805_a_9130]
-
noastre, Litere, realizată la Pitești și la Găiești, una din vetrele criticii interbelicului, Tudor Cristea nu e doar un simplu "animator" al unui topos limitat. Aspectul de analist al fenomenului literar, cel mai reliefat pînă-n prezent din prestația d-sale ce mai conține poezie și proză, ni-l propune cu însușiri demne de apreciere indiferent de situarea "marginală" de care are parte, nu o dată atîrnînd ca o greutate de piciorul exponenților săi. Inteligent, aerisit, e capabil de priviri generale, de regulă
Expertize convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7806_a_9131]
-
publicată de Vladimir Tismăneanu și Cristian Vasile (Editura Humanitas, 2008). Divizată în trei secțiuni importante (prima, alcătuită din două magistrale eseuri dedicate lui Leonte Răutu de către Vladimir Tismăneanu, a doua, formată dintr-un dialog între Vladimir Tismăneanu și Cristian Vasile ce-și propune să adauge noi tușe la portretul celui care a girat, între 1945 și 1981, politica de exterminare intelectuală și deșertificare culturală a României, și un altul, între cei doi autori și Mihai Șora, despre felul în care s-
Știți cine a fost Leonte Răutu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7820_a_9145]
-
tale seara, - / Ce proaspătă ți-e coapsa și șoldul ce'n nisipul/ Balcicului își lasă pentru'n sezon povara!// Ce fragedă ți-e soarta și cât de sprinteni anii/ Pe care-i porți și nu îi dărui nimănui, - / Nici mării ce-și păstrează avară bolovanii,/ Nici cerului ce-și ține, avar, albastrul lui." Simetric, ultima vorbă e Pentru adormirea cântecelor: "Nu te-am rugat pentru zâmbet și aur,/ Nu te-am rugat pentru somnul copilului, nu,/ Nu te-am rugat pentru
Cîntecele inocenței by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7825_a_9150]
-
și șoldul ce'n nisipul/ Balcicului își lasă pentru'n sezon povara!// Ce fragedă ți-e soarta și cât de sprinteni anii/ Pe care-i porți și nu îi dărui nimănui, - / Nici mării ce-și păstrează avară bolovanii,/ Nici cerului ce-și ține, avar, albastrul lui." Simetric, ultima vorbă e Pentru adormirea cântecelor: "Nu te-am rugat pentru zâmbet și aur,/ Nu te-am rugat pentru somnul copilului, nu,/ Nu te-am rugat pentru liniște, nici/ Pentru-o mai sălbatică clocotire
Cîntecele inocenței by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7825_a_9150]
-
de maturitate. Sunt creații ce definesc căutările artistului în direcția esențializării formelor, a stabilirii unor tipare arhetipale în baza cărora se nasc variantele aceluiași subiect. Pot fi admirate aici, spre exemplu, două variante ale celebrei Domnișoare Pogany, variante ale cocoșului ce-și ridică cu semeție cântul spre înălțimi, forma aquadinamică a peștelui, apoi torsul în marmură, simbol al purității adolescentine feminine, odihnindu-se pe o bârnă veche, de lemn, sprijinită pe console, torsul în lemn al unui tânăr, amintind de simplitatea
Artiști români la Philadelphia by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7833_a_9158]
-
aperitivele - un obicei pierdut. Un aperitiv la "Oteteleșanu", "Capșa", "Frascatti", "Continental", "Carul cu bere", "Grădina Blanduzia", "La Iordache Ionescu" de pe Covaci, sau la cafeneaua din pasajul Macca, vizavi de Prefectură". Erau restaurante de lux, altele onorabile, dar și birturi populare ce-și ziceau economice, cu vitrina la demisol și unde se găseau expuse cele mai ieftine feluri de mâncare, piftia de porc, iahnia de fasole, în străchini, iaurt, în vase largi, la prețuri între 2 și 3 lei. Să nu pretinzi
București, oraș frumos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7688_a_9013]
-
murală de mari dimensiuni - Ceaușescu survolînd Carpații la bordul unui helicopter și trăgînd cu pușca-mitralieră într-o turmă de capre negre. Ne-ar fi reținut în fine atenția o vastă compoziție în mozaic - Ceaușescu țintind un stol de rațe sălbatice ce-și urmează nepăsătoare zborul, salutate cu patos de vocea bardului oficial: "Priviți aceste rațe! Și moarte ele zboară!/ Le ține sus în aer iubirea lor de țară!" Dar toate amintitele opere au rămas nerealizate, deși ar fi putut decora cu
Epistolă către Odobescu (XI) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7689_a_9014]
-
dispune de orice bărbat, este stăpânul absolut, profesând o tiranie medievală. Văduva este în scurt timp exonerată de orice vină, tirania s-a exercitat din plin și asupra ei, astfel încât moartea inopinată a bărbatului o surprinde complet nepregătită în timp ce-și descoperă o nouă dorință de viață. Ca în Soacra cu trei nurori a lui Ion Creangă, mutatis mutandis femeile sunt cele care administrează pedeapsa, cadavrul devine un substitut al celui care viu a întruchipat pe deplin puterea, iar ritualul
La „giudețul” femeilor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6810_a_8135]
-
ale vieții de zi cu zi s-ar fi prins în ea. Și totuși, extinderea în timp și spațiu includea până și mișcările eterne ale soarelui și stelelor. Studentul la Drept e mai avid de informație chiar și decât pescarul ce-și dorește o captură mare. Absorbit de studiu, Honda pierduse noțiunea timpului. Dându-și seama că se făcuse târziu, s-a hotărât brusc să meargă la culcare, ca să nu fie obosit a doua zi la întâlnirea cu Kiyoaki de la Teatrul
Yukio Mishima - Zăpada de primăvară by Angela HONDRU () [Corola-journal/Journalistic/6812_a_8137]
-
răzmuiat la fundul găleții) Și pe vreo cupolă să fie înfășurat. În urbe - vorbitoare membrane, Târâiș de răzoare și păpuși dolofane. Draperia trebuie cusută, te gândești: Umblă, pășește ca un mason posac. Ce adormitor e - să trăiești. Să te săruți - ce insomniac! Abia venit de pe drum Murdar, orașu-n așternut cade. Acum, de după stepa-ndelungă, Prima oară adie a sănătate. Nicicând nu se va termina A numelor negre duhoare. Stele, loc cu tichet, poduri arcate, - Hai la culcare! 1917 Pe șapte coline
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
moarte: ființa noastră spirituală rămâne în amintirea oamenilor care, de dincolo de zidul vieții, pot să te invoce ca parte a unui dialog. }ine de domeniul banalității faptul că fiecare dintre noi "primim" răspunsuri, sugestii ori idei de la cei plecați. Oare ce-ar fi spus bunicul meu despre o asemenea situație?": iată o întrebare ce-și conține răspunsul. Când o pun, eu știu deja ce mi s-a răspuns sau ce mi s-ar răspunde la ea. Nu există întrebări ilegitime, dar
Care e cea mai stranie întrebare care vi s-a pus vreodată? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7309_a_8634]
-
dar există, desigur, întrebări inoportune. Nu se cade să întrebăm orice, oricând. Întrebarea trebuie să fie însoțită de delicatețe, de respect pentru intimitatea și susceptibilitatea celuilalt. Nu poți intra într-o cameră unde lumea jelește un mort și să întrebi: "Ce-ați zice de-un pokeraș?" După cum nu e tocmai firesc, într-o mănăstire de maici, să întrebi cine știe ultimul banc cu Bulă. Întrebarea e o selecție, o discriminare între multe feluri de a aborda realul. Întreb pentru că deja știu
Care e cea mai stranie întrebare care vi s-a pus vreodată? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7309_a_8634]
-
axiologică ce-au însoțit comunizarea României: "A fost un joc de-a rîsu'-plînsu', în care unii mimau adesea pînă și Ťpasul de menuetť într-o lume ce executa constant și însuflețitor cazaciocul, după o muzică de armonică demențial stîlcită, ce-și asocia grotesc țimbalul, declanșînd un tragic carnaval". Siluind adevărul ori măcar amînînd în temeiul unor calcule defetiste rostirea lui, Aristarc abdica de la însăși menirea sa. Un astfel de Aristarc oportunist a devenit chiar marele G.Călinescu, "într-o lume
Eternul Aristarc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7315_a_8640]
-
și asocia grotesc țimbalul, declanșînd un tragic carnaval". Siluind adevărul ori măcar amînînd în temeiul unor calcule defetiste rostirea lui, Aristarc abdica de la însăși menirea sa. Un astfel de Aristarc oportunist a devenit chiar marele G.Călinescu, "într-o lume ce-și impunea de la bun început ca slogan Ťoptimismulť, anulînd în numele unui colectivism primar orice valori individuale și negînd orice reacție metafizică", ceea ce a dus la eliminarea completă din prestația sa a "rosturilor și aspirațiilor" veritabile, cele puse sub emblema "mizantropiei
Eternul Aristarc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7315_a_8640]