6,690 matches
-
fiecăruia dintre cei doi termeni de bază. Doctrinele etice disting între morala ca aspirație (virtute) și morala ca datorie: "Morala ca aspirație, definită ca o morală a vieții bune, a perfecțiunii și a realizării depline a omului, face obiectul eticilor centrate pe virtute, iar morala ca datorie constituie obiectul de cercetare al doctrinelor deontologice. În consecință, pentru a putea cerceta relația dintre drept și morală, trebuie să ținem cont de faptul că doar morala ca datorie este înrudită cu dreptul, fiind
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
În consecință, pentru a putea cerceta relația dintre drept și morală, trebuie să ținem cont de faptul că doar morala ca datorie este înrudită cu dreptul, fiind susceptibilă de a fi transpusă în norme juridice, nu și morala ca aspirație, centrată pe virtute" (p. 4). Autoarea are în vedere actuala dispută între două orientări etice numite de Frank Deaver, Teleologie și Deontologie. O distincție similară este operată în sfera juridică: "Noi apreciem că și în privința dreptului trebuie să ținem cont de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
morala care urmărește "întemeierea sa în Ființa sa"3 și morala socială sau civică, care urmărește socializarea omului. Morala ca aspirație, definită ca o morală a vieții bune, a perfecțiunii și a realizării depline a omului 4, face obiectul eticilor centrate pe virtute, iar morala ca datorie constituie obiectul de cercetare al doctrinelor deontologice. În consecință, pentru a putea cerceta relația dintre drept și morală, trebuie să ținem cont de faptul că doar morala ca datorie este înrudită cu dreptul, fiind
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
În consecință, pentru a putea cerceta relația dintre drept și morală, trebuie să ținem cont de faptul că doar morala ca datorie este înrudită cu dreptul, fiind susceptibilă de a fi transpusă în norme juridice, nu și morala ca aspirație, centrată pe virtute. Cu toate că această distincție nu este nouă, ea nu a fost suficient de aprofundată în studiile care cercetează relația dintre drept și morală, iar ignorarea ei a dus la imposibilitatea sesizării corecte a tuturor aspectelor pe care această relație
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
îndelungată de găsirea răspunsurilor la întrebări privind modul de viață al individului, astfel încât cele mai multe doctrine etice au un caracter "legalist", fiind construite pe ideea de datorie. Acest lucru poate părea oarecum surprinzător dacă ne gândim că, în antichitate, etica era centrată pe studiul caracterului și pe ceea ce înseamnă să duci o viață bună. Având ca model etica lui Aristotel, care este o paradigmă a teoriilor centrate pe virtute, gânditorii antici au împărțit principiile morale după cele patru virtuți cardinale: curajul, cumpătarea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
datorie. Acest lucru poate părea oarecum surprinzător dacă ne gândim că, în antichitate, etica era centrată pe studiul caracterului și pe ceea ce înseamnă să duci o viață bună. Având ca model etica lui Aristotel, care este o paradigmă a teoriilor centrate pe virtute, gânditorii antici au împărțit principiile morale după cele patru virtuți cardinale: curajul, cumpătarea, înțelepciunea și dreptatea. Pentru Aristotel o persoană nu trebuia să forțeze foarte mult perfecțiunea pentru că se mișca în mod natural înspre atingerea acelei forme perfecte
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
L. Fuller, observă că, pentru mai multă claritate în discuțiile referitoare la relația dintre drept și morală, trebuie să distingem între morala ca aspirație și morala ca datorie. Această distincție nu este nouă, ci urmează separația enunțată anterior între etica centrată pe virtute și etica datoriei. Morala ca aspirație este întâlnită în special în filosofia greacă și este o morală a vieții bune, a perfecțiunii și a realizării depline a omului. În general, în filosofia greacă în loc de ideile de bine și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
195, 224, 231 V vălul ignoranței, 89 vinovăție: componente ale, 161; conștiința și voința, 164; corelația cu fapta ilicită, 162, 164; definiție, 160; forme ale, 163; grade de, 164; noțiune, 159 virtute: cardinală, 27; interes pentru, 29; teologică, 28; teorii centrate pe, 27 voluntarism, 14, 140, 156; critici, 142, 144; la Grotius, 141; la Hobbes, 144; la Pufendorf, 142 Abstract This study is intended to identity the interference between the morals and the law, an area giving birth to a heterogeneous
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de copil si a aspectelor pozitive ale situației, ori de cate ori le observăm, acceptarea diferențelor individuale, încrederea zilnică acordată, așteptări realiste de la copil, adaptate nevoilor si potențialului sau, Discuțiile contradictorii, care in aceasta perioada sunt tot mai dese, nu trebuie să se centreze pe persoana, ci pe comportamente. Pași de urmat într-o situație când vrem să schimbăm comportamentul prin mediere ar fi: Mă simt........(descriem cum ne simțim) atunci când..........(descriem comportamentul copilului) pentru ca ...........(spuneți cum va afectează) mi-ar plăcea ......(oferiți alternative
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3128]
-
cu mult tact această situație pentru găsirea soluțiilor celor mai eficiente în rezolvarea lor. Mai întâi vom vedea care este problema, ce se întâmplă, cât de des se întâmplă și cine este implicat. Trebuie să avem grija pentru a ne centra pe problemă și nu pe persoană. Dacă un elev care nu-și face temele este etichetat că e ,,leneș”, ne centrăm pe persoană și nu pe comportament, iar asta va duce la o nota critică care va accentua starea de
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3128]
-
ce se întâmplă, cât de des se întâmplă și cine este implicat. Trebuie să avem grija pentru a ne centra pe problemă și nu pe persoană. Dacă un elev care nu-și face temele este etichetat că e ,,leneș”, ne centrăm pe persoană și nu pe comportament, iar asta va duce la o nota critică care va accentua starea de conflict. Este important să se clarifice ce este important pentru fiecare dintre persoanele implicate în situație; mai jos sunt enumerate întrebări
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3128]
-
literatura de specialitate, ca cea de-a doua copilărie 34 se caracterizează printr-un ansamblu de trăsături care individualizează atât vârsta ca atare, cât și fiecare subiect al educației, ritmul individual de dezvoltare constituind acum cu precădere premisa oricărui proces centrat pe copilul preșcolar. În acest context, în proiectarea fiecărui demers instructiv-educativ (și nu numai) trebuie avute în vedere elementele de ordin psihofiziologic ce definesc subiecții educației la această vârstă, condiționându-le pe cele de ordin pedagogic. De aici cele două
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
celor de ,,completat" (cel puțin în ,,personalizarea" acestora). Celelalte direcții ale activității de concepere de ,,documente" de către cadrul didactic reflectând demersul proiectiv al acestuia prin proiectarea anuală/semestrială/săptămânală, proiectarea activității, vor fi avute în vedere ulterior vezi capitolul 13 (centrat pe repere în proiectarea activităților de educare a limbajului). Trimiteri bibliografice Bulc, Mihaela, Metodica activităților de educare a limbajului în grădinița de copii, Beiuș, Editura Buna Vestire, 2005 Cucoș, Constantin, Pedagogie, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Iași, Polirom
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de la imaginea-pretext; să prezinte episoadele acțiunii, după imagini; să folosească anumite cuvinte/sintagme din textul original; să plaseze imaginea-pretext în succesiunea logică a celorlalte imagini prezentate; să coreleze o sintagmă/propoziție dată cu imaginea corespunzătoare; (b) obiective motrice: să-și centreze privirea pe imaginile prezentate de către cadrul didactic; să indice prin gesturi anumite acțiuni ale personajelor; să folosească în mod corect materialele (planșe, carte cu imagini, jetoane, arătător/indicator etc.); (c) obiective afective: să aprecieze personajele/acțiunile pozitive din poveste; să
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de tehnică a comunicării etc.; criteriul psiho-pedagogic, didactic: de unde conținuturi care să se raporteze la particularitățle de vârstă și individuale ale copiilor tipuri de texte/povești specifice unui anumit nivel de vârstă, conținuturi cu caracter logopedic pentru anumiți copii, conținuturi centrate pe socializare (la nivelul I), respectiv pe pregătirea pentru școală (la nivelul II) etc.; a se vedea, în acest sens, anumite sugestii pentru selectarea și structurarea conținuturilor educației intelectuale 137 guvernate de principiul ,,a învăța să înveți", în asociere cu
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de verificare-examinatorie. Prima formă are rol preponderent în descoperirea de cunoștințe, având ca premisă o situație problematică, iar cea de-a doua este valorificată mai ales în evaluarea nivelului de cunoștințe. ( În etapa preșcolarității, o variantă frecvent utilizată este conversația-joc167, centrată cu precădere pe plasarea copilului în ipostaza de emițător de mesaje de tip interogativ, dar și de receptor al acestora (având ca sursă adultul sau un copil), respectiv de emițător de mesaje ca răspunsuri la cele interogative care i se
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
reflectând însă tocmai pluralitatea și complexitatea coordonatelor care definesc acest tip de activitate: * funcția cognitivă în teoria lui Piaget; * funcția socială după Wallon și Château; * funcția proiectivă în opiniile lui Freud și Winnicott 202. Jocul ca metodă didactică activ-participativă este centrat pe raportarea la/descoperirea/fixarea de conținuturi, în condițiile implicării copiilor în propria instruire/formare în cadrul unui demers caracterizat prin valențele ludicului demers construit după o anumită structură, guvernată de anumite reguli, corespunzătoare anumitor finalități, în concordanță cu tipul de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
plantelor și animalelor, a grădinii din fața grădiniței ș.a."220 și verbalizarea anumitor componente ale acestora, așadar și actualizarea valențelor comunicative ale demersului instructiv-edu-cativ subordonat altor domenii. Caracteristici și repere aplicative ( Lucrarea practică se constituie astfel, în contextul lucrării de față (centrate pe educarea limbajului în grădiniță), într-un pretext de actualizare a coordonatelor verbale, nonverbale și paraverbale ale comunicării, realizându-se implicit și această componentă a procesului instructiv-educativ. ( Diferitele etape pe care valorificarea acestei metode le implică în cadrul diferitelor activități desfășurate
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
nivelul semnificației. ( Valorificarea metodei fonetice, analitico-sintetice în maniera prezentată supra asigură continuitatea etapelor preprimară și primară prin prisma derulării perioadei preabecedare. 6.3.22. Metoda stimulării pozitive 226 Metoda stimulării pozitive, utilă cu precădere în etapa/procesul de socializare, este centrată pe raportarea subiectului la sine și la ceilalți, în vederea conștientizării propriilor aptitudini și a valorificării optime a acestora în plan relațional. Caracteristici și repere aplicative ( Exercițiile de diferite tipuri, jocurile etc. devin procedee în cadrul acestei metode, având valoare preponderent de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de diferite tipuri, jocurile etc. devin procedee în cadrul acestei metode, având valoare preponderent de ordin motivațional și instrumental. Sunt valorificate în perioada preșcolarității cu precădere: exercițiile de ascultare; exercițiile de exprimare a sentimentelor; jocurile 227 focalizate pe comportamentul pozitiv; jocurile centrate pe identificarea/cunoașterea propriilor trăsături de personalitate etc. vezi, în acest sens, și sugestiile din Shapiro: 1998, centrate pe cunoașterea de sine și a celuilalt, pe raporturile interpersonale (Munți și văi, Fulgi de zăpadă, Despre stereotipuri, De aceeași parte a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Sunt valorificate în perioada preșcolarității cu precădere: exercițiile de ascultare; exercițiile de exprimare a sentimentelor; jocurile 227 focalizate pe comportamentul pozitiv; jocurile centrate pe identificarea/cunoașterea propriilor trăsături de personalitate etc. vezi, în acest sens, și sugestiile din Shapiro: 1998, centrate pe cunoașterea de sine și a celuilalt, pe raporturile interpersonale (Munți și văi, Fulgi de zăpadă, Despre stereotipuri, De aceeași parte a drumului, De-a telefonul, Fii atent la pașii tăi, Limbajul trupului, Jocul de-a ghicitul, A ne pune
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
alți copii etc.; relevantă este, de asemenea, în acest caz, capacitatea cadrului didactic de a-și adapta mesajul, modalitatea de transmitere a acestuia și maniera de relaționare cu particularitățile interlocutorului copil sau adult; premisele proiectării și realizării demersului comunicativ sunt centrate pe: * ideea plasării copilului în situații de comunicare diferite; * stimularea implicării sale active în procesul comunicării (în diferitele sale ipostaze: ca locutor, ca interlocutor, ca ,,spectator", chiar ca ,,persoană despre care se vorbește"); * motivarea inițierii de mesaje/situații comunicative; * crearea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
construirea unui mesaj care să facă trimiteri la personaje îndrăgite de către aceștia, respectiv a celei de a surprinde, de a capta atenția tocmai prin ineditul conținutului mesajului sau al manierei de a-l transmite (de exemplu, o activitate de convorbire centrată pe lumea jocurilor pe calculator, mimarea unui episod dintr-o poveste atunci când copiii prin prisma activităților desfășurate anterior s-ar aștepta la lectura poveștii etc.); mesajul propriu-zis reflectă, în planul conținutului și al formei, implicațiile componentelor actului comunicativ, în condițiile
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
exersarea auzului fin, a atenției/capacității de concentrare; importantă este, din acest punct de vedere, ,,dozarea" ca temporalitate și complexitate în planul conținutului și al formei a mesajului transmis; educatorul/educatoarea trebuie să supună atenției copiilor mesaje având un conținut centrat pe interesele preșcolarilor, cu elemente corespunzătoare nivelului lor de așteptare (fără a exclude surpriza, ca factor motivant, ca premisă pentru cunoaștere), prezentate într-o formă simplă, concisă, accesibilă, adaptată particularităților de vârstă și individuale ale copiilor (vezi, de exemplu, preferința
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ce ar modifica în ,,replicile" lor, despre ce (altceva) le-ar plăcea să discute, cu cine, ce dialoguri ar fi înregistrat/imaginat ei etc. Ca forme particulare ale valorificării dialogului în comunicare, pot fi proiectate și realizate cu preșcolarii activități centrate pe intervievarea anumitor persoane reale, personaje din povești (cu intrarea în rolul respectiv a cadrului didactic sau a unui copil), elemente ale naturii (gerul, fulgerul, soarele etc.), obiecte (pensonul vesel, stimulentul, enciclopedia ilustrată etc.), interlocutori imaginați de copii etc., precum și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]