6,376 matches
-
mișcării. Cuvintele exprimate se succed, atrag creierul concentrat al partenerului și, astfel, se produce legarea, sudarea de liniile energetice ale celui, care are acest dar, de a pătrunde cu puterea magnetică a cuvintelor în creierul receptorului său. Înregistrarea de către materia cenușie a receptorului, a ideilor emițătorului, face, de multe ori, ca acesta să-și piardă personalitatea, atacat fiind de energiile infraroșii ale emițătorului. Cuvintele au întotdeauna înțelesuri și subînțelesuri însă cele mai distrugătoare sunt cele din urmă, pentru că seacă creierul de
DISPENSIA NEUROLINGVISTICĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360894_a_362223]
-
o continuă meditație și șoptire sacadată, deschid porțile codificate ale Celui de Sus. Recunoașterea răului prin cuvinte destăinuite rupe lanțul de energii malefice care ne împresoară trupul. Atunci, când răul ne simte dezarmați, datorită gravei noastre slăbiciuni, pătrunde în materia cenușie prin cuvinte, pentru că numai cuvântul are puterea de penetrare a gândului, pe care îl distorsionează, îl seacă de tot lichidul uscându-l, survenind moartea. V-ați putea întreba cum cuvântul poate produce moartea subită a receptorului iar eu vin cu
DISPENSIA NEUROLINGVISTICĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360894_a_362223]
-
parbrizului. Mașina se oprește în fața casei mele, albe și solide, ca o insulă în imensitatea oceanului. Câinele începe să latre în timp ce eu descui, cu greu, poarta verde, de fier. Cupola viorie s-a transformat în nori repezi, fluizi, cu spinările cenușii. Urc scările, străbat coridorul lung, cu parchet de stejar și intru în baie. Deschid robinetul și mă privesc în oglinda de deasupra chiuvetei. Ochii mei...frumoșii mei ochi căprui. Și liniștea parfumată pătrunde osmotic prin membrana de sticlă, care mă
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
cu porți mândre și înalte. Focul arde în soba cu limbi de balaur. Dode își ia ochelarii cu ramă galbenă, se așază pe fotoliu și deschide cartea de basme. Și castelul alb avea aripi de pasăre măiastră. Era o vreme cenușie, opacă, numai bună de spus povești. - Și în fiecare noapte, castelul se ridica peste câmpia de argint a lunii. Copilul se urca pe genunchii bunicului, privind poza cu castelul care zboară cu aripi cețoase de luna. O bătaie in ușă
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
timp singur, departe de alți oameni, pentru că vrei să poți să plângi în voie. Poate pentru tine trecutul este anulat, s-a așternut un praf gros peste tot ce înseamnă trecut, poate prezentul este cumplit de dureros, iar viitorul este cenușiu, este întunecat, este sumbru. Poate te afli printre acei copii sau tineri care au de luptat împotriva problemelor psihice, probleme datorate stresului sau tensiunii din familia lor, din școala lor. Sau poate ești o persoană în vârstă, o mamă sau
DUREREA SUFLETULUI. UNDE SE POATE GĂSI ELIBERARE ŞI PACE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360844_a_362173]
-
Cișmigiul înnegrit care de-abia se zărea de praful ridicat în slăvi de bombele căzute peste clădirile din apropiere. Capul lui Praporică stătea ca un trofeu al ignoranței și-al absurdului înfipt în grilajul gardului cu ochii spânzurați pe cerul cenușiu. Se făcuse liniște, parcă tot orașul intrase în pământ...Ce căuta el aici? Să fie Leu al dracului că el îl pusese la cale să vină în București! El , țăranul care-și muncea pământul liniștit, alături de nevastă și de copii
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
aceea de a umbla haihui dintr-un loc în altul. Trebuia, deci, ca ajungând în cetate, să fie cu mare băgare de seamă! Tragodas aflase câte ceva despre asediul cetății Atalya de către armata persană. Totuși, zărind de departe zidurile înalte și cenușii ale cetății și văzând puzderia de corturi strălucitoare ale păgânilor întinse pe câmpia din fața cetății, inima i se făcu cât un purice. Fu apucat de un tremur cumplit al picioarelor, iar pielea de pe spinare începu să i se zgâlțâie de
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
cu ochii de Leo. Oare destinul îi juca feste? Exista pe lume un bărbat care să semene cu fostul ei soț ca un frate geamăn iar acum el se afla în fața ei, venit tocmai de la capătul pământului? Cu aceeași ochi cenușii, pătrunzători și în aparență de gheață, cu același nas în vânt, cu același păr răzleț și parcă același timbru al vocii... Cum era posibil? Până și modul cum îi sărutase mâna, apăsându-și îndelung buzele și învârtindu-i degetele în
CASA DIAMANT – CEREREA ÎN CĂSĂTORIE de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364131_a_365460]
-
Numai surprize plăcute am cu tine, dar nu-și putu continua fraza căci buzele lui la început ușoare ca aripile de fluture, iar mai apoi cu pasiunea unui bărbat îndrăgostit, se întâlniră cu ale ei. - Eva, spuse Leo și ochii cenușii îi străluciră ca o flacără rece. Ce-ți dorești tu cel mai mult în viață? - În clipa asta? - Nu, în general... - Să joc pe scena Teatrului Evreiesc. - Știam. Să nu crezi că sunt un bărbat care aruncă vorbe în vânt
CASA DIAMANT – CEREREA ÎN CĂSĂTORIE de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364131_a_365460]
-
oră matinală de sute de tineri care stăteau la terasele din jurul pieții. Am avut un sentiment de mândrie! Iată că se poate! Mai ales că în urmă cu vreo zece ani când mai trecusem prin Oradea totul părea ruinat și cenușiu. Legenda păsării Fenix este precum vedem mult mai mult decât o legendă! Devine o realitate atunci când oamenii își iubesc locurile natale! Apoi am mers, pentru masa de prânz la un restaurant care se anunța cu specific pescăresc și chiar așa
MAGICIANUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364141_a_365470]
-
fulgerului , trenul luă în stăpânire Podul, iar eu încremenii dedesupt în stradă, incapabilă să mai percep altceva decat țăcanitul ucigător al roților, sus, deasupra mea. Veneau mașini din toate direcțiile, eu îmi pierdusem suflul, picioarele mi se îngreunaseră , un vârtej cenușiu, în care intrasem, îmi întuneca privirea. Îmi trecu prin minte versul lui Nichita, „Cu spăimântătoare viteză / am trecut prin tunelul oranj„... Tunelul morții... Nu mai aveam percepții vizuale, doar mentale... Și cenușiul care-mi pătrundea în propria ființă prin pupile
INTERSECTĂRI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364151_a_365480]
-
lucrează acolo. Nu mai vedeam nimic în exteriorul meu, totul venea cumva din interior, neeliberată încă de spaimele traversării , de gândul apăsător al trecerii pe dedesupt, pe sub Pod, ca un puzzle real, rămas nerezolvat din copilărie...o zonă incertă, culori cenușii, contururi neclare de trăiri agățate în memoria afectiva! Mă văd alergând după autobuzul, de obicei un „burduf„ mare ce scârția din toate încheieturile, aglomerat la orice oră, care oprea dincolo de sensul giratoriu, în stație. Și-n zi de azi visez
INTERSECTĂRI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364151_a_365480]
-
Dorel, unii sprijiniți de indiferența publică, ajunși chiar patroni. După ce-l ajuți, mârlanul îți pune condiții, pentru că așa i se pare lui firesc. Marșăm la maxim pe păcănele și pariuri sportive, devenite patrimoniu național, iar galbenul blond a înlocuit materia cenușie. Pâinea cu viermi e țestuită pe cărămizi importate din Grecia. Triada pești-prostituate-cămătari vrea să fie votată la Președinție de toți mamuții care fură cu cardurile banii occidentalilor. Nu avem încă suficientă diaree să facem băi lejere în apa democrației, plină
RADIOGRAFIA ZILEI-NAŢIUNE FĂRĂ RAŢIUNE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368291_a_369620]
-
voi informa și pe Ilie Preda. Secretarul de partid izbucni în râs, un râs nervos și sacadat: - Mare șulfă ești, directore! Mihai Man nu căută să înțeleagă sensurile în care fusese folosit cuvântul „șulfă”. Se mulțumi să părăsească sediul clădirii cenușii, construind în minte scenariul după care își va juca rolul în fața contabilului-șef. Galiț avea să îl sune și să îl informeze despre mișcare, asta era clar. Se întoarse în fermă liniștit, își luă halatul și porni agale spre abator
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
O CARTE DE POEZIE CA UN AMURG ÎNFLORIT PE DINĂUNTRU Autor: Ștefan Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Cronica literară la volumul de poezie „În amurg”, al poetei Emilia Țuțuianu Într-o lume cenușie, balcanică, pestriță, tristă, egoistă, invidioasă, semiconștientă, cum este lumea literară românească, întâlnești oameni de o frumusețe extraordinară, încât ți se par monumente culturale sau crini înalți ca niște plopi proiectați pe zare...Orașul Roman are două asemenea personalități de o
O CARTE DE POEZIE CA UN AMURG ÎNFLORIT PE DINĂUNTRU de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368468_a_369797]
-
-l fi scris el. Aparent epic, poemul este de fapt o Elegie profundă, abstractă și superbă, despre mersul ludic al ființei prin lume și viață, în drumul ei către un nivel superior, jucându-se cu pietrele „albe și negre, maro cenușii,/ Dreptunghiuri, triunghiuri, pătrate, sfere,/ Venind de departe,vorbind de alte ere”. Poemul acesta, foarte subtil și foarte abstract (de aceea spuneam că ni-l amintește pe Nichita Stănescu, cel din Elegii) este unul dintre cele mai profunde și frumoase poeme
O CARTE DE POEZIE CA UN AMURG ÎNFLORIT PE DINĂUNTRU de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368468_a_369797]
-
în modul cel mai subtil una din marile și gravele teme ale poeziei universale. „Priveam la droaia de copii care cântau voios, săreau/ Și pietricelele zvârlite departe, pe mal adunau/ Erau zeci, sute și mii/ și albe și negre, maro, cenușii,/ Dreptunghiuri, triunghiuri, pătrate și sfere Venind de departe, vorbind de alte ere”// ... „Pioasă, genunchii i-am pus pe pământ/ Și ochii și fața și gura-mi rosteau în cuvânt/ „Ce amarnică-i truda!”/ Dar, iar am plecat pe malul apei
O CARTE DE POEZIE CA UN AMURG ÎNFLORIT PE DINĂUNTRU de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368468_a_369797]
-
vorbind de alte ere”// ... „Pioasă, genunchii i-am pus pe pământ/ Și ochii și fața și gura-mi rosteau în cuvânt/ „Ce amarnică-i truda!”/ Dar, iar am plecat pe malul apei înspumat/ Pietricele s-adun: albe și negre, maro cenușii/ Să le dau strălucire, să le fac roșii-aurii”// Este vizibilă formația filozofică a poetei (a absolvit Facultatea de Filozofie, secția Psihologie, din Iași) ca și lecturile profunde din marii poeți pentru că multe din poeziile ei sunt Concepte care aparțin domeniului
O CARTE DE POEZIE CA UN AMURG ÎNFLORIT PE DINĂUNTRU de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368468_a_369797]
-
lumea din care am venit... Întoarcerea acasă este grea, dureroasă, plină de căutări, de întoarceri, de rătăciri, de regăsiri: „Mai vine o noapte -/ și afară plouă,/ Des și mărunt,/ Din empireul de plumb,/ Nesfârșită singurătate/ mereu ne-ntâlnim,/ În noaptea cenușie,/ mereu ne iubim,// Cutreier în noapte,/ pe drumuri pierdute,/ Stropi blânzi s-adună, în șoapte/ cu vise și doruri tăcute.”// (poemul „Noaptea”, pag 43) Prin întoarcerea în copilărie, prin retrăirea acelei perioade care seamănă atât de mult cu raiul, prin
O CARTE DE POEZIE CA UN AMURG ÎNFLORIT PE DINĂUNTRU de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368468_a_369797]
-
concluzionează: ”Crima organizată a exploatat tranziția mult mai bine decât poliția și s-a mutat în Africa de Sud, unde capacitatea de a lupta cu criminalitatea era redusă, pentru că această capacitate fusese alocată conflictelor politice.” Astfel, Cape Town a fost transformat de către “eminențe cenușii” într-un punct nevralgic al tranzitării narcoticelor, poziționarea sa geografică, între Orient și Occident, fiind considerată absolut ideală. II. INVAZIA “TIK” ȘI COMUNITĂȚILE SĂRACE Cei care vor căuta, de exemplu, pe “Google”, informații despre infracționalitatea din Cape Town, vor fi surprinși
CÂND TURIŞTII TRĂIESC ÎNTR-O LUME PARALELĂ: CAPE TOWN ŞI CRIMINALITATEA TRANSFRONTALIERĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368466_a_369795]
-
este o călătorie cu luntrea pe Archeon, șoferul fiind o tristă călăuză. Drumul îți oferă cele mai inedite experiențe. De abia parcurgi o sută de metri și intri într-o altă lume, un fel de Valea Plângerii atemporală. O împărăție cenușie, ca o pânză pictată în nuanțe de gri, creație a unui artist deprimat. De la trotuarul înveșmântat în nuanțe întunecate, la cenușiul albăstrui al cerului... Apar clădiri construite la început de secol, aflate în paragină, fără geamuri sau ferestre, cu pereți
„ȘOCUL” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367732_a_369061]
-
minune, căci ar putea zbura oricând deasupra mea. M-ar cutremura minunatul cap al nemuritoarei Venus, suspendat în arcada unui balcoan, căci oricând m-ar putea arunca, pe mine, ca simplu muritor, pe alte tărâmuri, în împărăția misterioasă a umbrelor cenușii... mai stranii oare decât drumul pe care-l parcurg? Parc-aș fi într-un tunel al timpului, în care am fost proiectată instantaneu, în Bucureștiul începutului de secol, fiind conștientă totuși de prezent. Mă gândesc că, pentru amatorii de senzații
„ȘOCUL” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367732_a_369061]
-
minunatelor capiteluri din marmură. Starea de feerie dispare rapid. Căci privirea cade pe panoplia rigidă, fixată pe fațada clădirii, în dreapta, la doi metri de sol: “Magazin - ARME ȘI MUNIȚII”. Privesc atunci mirată spre călătorii din tramvai, sincronizați perfect cu împărăția cenușie de afară. Cu hainele lor, cu gândurile lor... toți privesc în gol. Plutesc cu toții în imensul ocean al gândurilor personale, al problemele zilnice, de parcă totul în jur este ceva obișnuit, ceva normal. Exteriorul nu-i mai interesează de mult ... Printre
„ȘOCUL” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367732_a_369061]
-
reviste literare și de emisiuni de radio, care este doamna Elisabeta Iosif. Cunoaștem lumea literară de aproape o jumătate de veac. Este o lume din păcate a iluziei și a invidiei, ca o câmpie pârjolită de flăcările orgoliilor, de otrava cenușie a egoismului, o lume a suferinței și de multe ori a umilinței, în care dai de insule de verdeață și de crânguri, în care cântă privighetori și mierle. O astfel de insulă de verdeață este Antologia întocmită de doamna Elisabeta
PLANETA IUBIRII de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367817_a_369146]
-
Se vede și trenulețul. Este oprit, așa că, mai mult ca sigur, hoții s-au pus pe numărat ouăle. Te rog să nu mai scoți nici un sunet! Nu trebuie să ne simtă nimeni! Erau cu toții o duzină de iepuri de câmp, cenușii și înspăimântători, purtând eșarfe negre la baza urechilor. Cântau veseli în timp ce numărau coșurile: Orice iepuraș de soi, Este-așa cum suntem noi: Toată ziua se distrează, Iar noaptea, furând, lucrează!. Relu-Iepurelu știa ce are de făcut. Așteptă în liniște, lipit
POVESTEA IEPURAŞULUI DETECTIV de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368003_a_369332]