2,130 matches
-
ajunge la fundamentarea reflecției conștiente gândite. Aceasta pleacă de la neconștiența însăși a reflexiei, pentru ca în final să se raporteze la activitatea conștientă a gândirii. În persoana lui Leibniz s-au întâlnit deopotrivă reprezentatul științelor naturii cu cel al metafizicii teleologice, cenzurat de ideologia scolasticii. Acolo unde primul a ajuns să-l domine pe al doilea au rezultat progrese importante pentru viitoarea știință a psihologiei. Trebuie menționat în acest sens faptul că Leibniz, împreună cu Newton, au prelucrat calculul matematic diferențial și integral
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
nu micșorează cu nimic valoarea istorică a teoriei sale. 5. Psihologia "abisală" psihanaliza 5.1. Nașterea psihanalizei Sigmund Freud Este un privilegiu să analizezi și să descrii astăzi o orientare a psihologiei care pe vremea studenției tale era interzisă și cenzurată de sistemul social totalitarist în care trăiai. Este vorba de psihanaliză, de un curent al psihologiei care ia în considerare rădăcinile reactive adânci ale organismului, care se nasc în "abisurile" reflectării conștiente realizată în raport cu condițiile stimulative, încărcată de simboluri de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
disponibil, voluntar sau mediat de psihanalist. În preconștient se reprezintă imaginile parentale, cele deprinse în etapele timpurii de viață, ca norme de bază de comportare în societate. Dincolo de acestea există "supraeul", a cărui principală sarcină, după Freud, este de a cenzura tot ce intră în câmpul conștiinței, de a dovedi rezistență față de ceea ce nu trebuie să intre în câmpul conștiinței. 5.3. Psihanaliști dizidenți 5.3.1. Individualismul psihanalizei lui Alfred Adler Alfred Adler provine din comunitatea profesională a neuropsihiatrilor, deși
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cu toții sunt de acord că în ele răzbate profilul unui om dârz și tenace. Și-a păstrat această identitate personală contrar vârstei la care s-au găsit unii să-l numească la cârma psihologiei universitare bucureștene. Erau aceiași care îi cenzurau și-i deformau până la a nu-și mai recunoaște poeziile la publicare, aceiași care nu puteau să aibă habar de creația sa științifică, de necesitatea reproducerii pe planul psihologiei a unei ordini epistemologice altfel proprii științelor naturii. Tot așa cum în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
proiect de lege "referitor la organizarea puterilor publice" și nu la articolul 89, referitor la revizuire. El întîlnește ostilitatea juriștilor și a tuturor partidelor în afară de UNR. De Gaulle începe lupta împotriva "fostelor partide", care denunță "puterea personală". Guvernul Pompidou este cenzurat la 5 octombrie de Adunare, pe care de Gaulle o dizolvă. Rînd pe rînd, referendumul din 28 octombrie și alegerile legislative din 18 și 25 noiembrie decid viitorul instituțiilor celei de-V-a Republici. Da obține 61,76% din voturile
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
că trăirile și cunoștințele sale sunt invadate de asociații sau de izbucniri de amintiri sau de exprimări necontrolate datorate unor stratificări mai vechi sau mai noi de experiență. În aceste condiții are loc întâlnirea cu inconștientul, încercarea de a-l cenzura, autopedepsirea pentru slaba cenzură. Viața interioară devine un domeniu al incoerențelor și confruntărilor, al independenței și libertății, dar și al forței de sine, al deciziilor și cenzurilor, al strategiilor de conduită și de expresie. Cele mai importante transformări în perioada
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
identificăm anumite linii culturale evolutive, ciclice, care se întretaie pentru a crește unele din altele. În istoria culturii un astfel de moment de final și început de ciclu este cel de la începutul secolului al XVII-lea când imaginarul renascentist este cenzurat pentru a permite un nou început. Atunci începe ciclul epocii moderne, epocă ce va fi dominată de raționalitatea științifică. În acest context putem vorbi despre o cenzură a imaginarului științific la începutul modernității axată pe secolul al XVII-lea, cenzură
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ale acesteia, de la apropiere față de "realitate" până la o îndepărtare totală de aceasta. Astfel, istoria culturii poate fi împărțită în: * perioade în care imaginarul se dezvoltă și imaginea este importantă deoarece este considerată sursă a cunoașterii; * perioade în care acesta este cenzurat, redus la cât mai puține imagini și prin urmare se realizează o desconsiderare a imaginarului. În cadrul acestui ciclu sfârșitul secolului al XX-lea aduce cu sine o dezvoltare a imaginarului, ajungându-se la expansiunea acestuia și o dominare a imaginii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
un stadiu primar, cât mai apropiat de imediat și fără elemente specifice fantasticului. În funcție de importanța unei persoane la cenzură putem realiza următoarea clasificare (clasificare după subiectul cenzurii): 1. Cenzură individuală: schimbarea de imagine depinde de un singur om. De exemplu cenzura științifică prin intermediul idolilor a lui Francis Bacon, cenzura metafizică a lui René Descartes, cea religioasă a lui Martin Luther sau războaiele lui Napoleon. Este adevărat că o singură persoană nu poate impune o formă a cenzurii, dar ea este cea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
acestei reforme teoretice putem încadra și elemente ale cenzurii religioase dacă acestea se referă la modalitate de a percepe universul, adică includem metafizica religioasă. În cadrul acestui tip de cenzură am putea urmări și alte forme ale acesteia cum ar fi cenzura metafizică, științifică sau morală. Toate aceste forme de cenzură nu se găsesc în mod separat unele de altele ci dimpotrivă există perioade istorice în care ele conlucrează în realizarea unei cenzuri de ansamblu a imaginarului. Există perioade în istorie în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
zonă cu potențe de imagine nelimitate. Anul 1492 este un moment de cotitură nu atât pentru dezvoltarea economică, ci în mod special pentru schimbare imaginii asupra lumii. Noi lumi de cucerit, noi teritorii de creștinat, noi forme de imaginar de cenzurat. Imaginarul specific călătoriilor din perioada marilor descoperiri geografice are surse nelimitate de dezvoltare. În primul rând tradițiile populare europene identifică în noile zone surse de reactivare a unei multitudini de mituri basme și legende. Populația locală, iar în spațiul american
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a realizat în mod brusc și radical. Au fost trepte ale cenzurii și redescoperirii, fiecare dintre acestea având rolul său în construcția imaginii despre lume. Cenzura radicală a fost realizată mitologiei greco-romană începând cu mileniul întâi, dar ulterior au fost cenzurate majoritatea direcțiilor filosofice. Dar, o parte dintre acestea făceau parte integrantă din imaginarul epocii și chiar dacă acesta a fost cenzurat, multe dintre concepțiile platonice, neoplatonice stoice sau epicureice s-au strecurat în opera apologetică și cea patristică. Mari gânditori, cum
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în construcția imaginii despre lume. Cenzura radicală a fost realizată mitologiei greco-romană începând cu mileniul întâi, dar ulterior au fost cenzurate majoritatea direcțiilor filosofice. Dar, o parte dintre acestea făceau parte integrantă din imaginarul epocii și chiar dacă acesta a fost cenzurat, multe dintre concepțiile platonice, neoplatonice stoice sau epicureice s-au strecurat în opera apologetică și cea patristică. Mari gânditori, cum ar fi Maxim Mărturisitorul, Origen sau Augustin, nu au reușit să se îndepărteze total de imaginarul epocii, iar operele acestora
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și Metafizicii la Universitatea din Paris, iar în 1263 Albert cel Mare deschide polemica privind unitatea intelectului. De asemenea, numeroasele propoziții pe care le condamnase bulele papale și care au fost trecute la index arată cum s-a încercat să cenzureze toate conceptele care depășeau limita raționalului. Principalele probleme ale căror dezvoltare determină o nouă modalitate de a percepe lumea este analiza existențialelor și clasificarea lor, problema sufletului și a modalităților de relaționare cu lumea, relația cu natura și dezvoltarea științelor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
începe să se dezvolte începând în secolul al XII-lea, dar care atinge apogeul odată cu vânătoarea de vrăjitoare începută cu secolul al XV-lea. În spațiul cultural medieval o componentă a magiei, indiferent de manifestarea sa, este considerată negativă și cenzurată în totalitate ca vrăjitorie. După lupta împotriva ereziilor începută în secolul al XII-lea s-a realizat și o unificare între ideea de erezie și cea de vrăjitorie, astfel că la sfârșitul secolului al XV-lea pedepsele erau deja stabilite
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a cosmosului. Sinteză a unei epoci Bruno reprezintă în esență tot ceea ce Renașterea a dat la nivelul pulsionalității în cunoaștere. De aceea actul de a-l ucide pe cel care o reprezintă este un act sinucigaș, o încercare de a cenzura tot ceea ce cunoașterea umană adunase în acel moment. Renașterea moare odată cu Giordano Bruno și secolul al XVII-lea care îi urmează este unul al cenzurii, pregătind o mare reformă a imaginarului prin reintroducerea raționalității ca principală formă de cunoaștere. 1
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
își manifestă capacitățile de cenzură prin intermediul autorității inchiziționale și a tradiției ortodoxe a bisericii. Dar dincolo de acesta se dezvoltă o modalitate de reprezentare a lumii specifică unei raționalități științifice care va constitui esența unei noi epoci. Aceasta va încerca să cenzureze vechea lume la nivel conceptual păstrând anumite elemente, dar cenzurând imaginarul Renașterii în esența sa. Aceasta se dezvoltă pornind de la principiile matematicii și schimbând în primul rând modalitatea de transmitere a mesajului. Limbajul se modifică, iar viziunea asupra naturii odată cu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
tradiției ortodoxe a bisericii. Dar dincolo de acesta se dezvoltă o modalitate de reprezentare a lumii specifică unei raționalități științifice care va constitui esența unei noi epoci. Aceasta va încerca să cenzureze vechea lume la nivel conceptual păstrând anumite elemente, dar cenzurând imaginarul Renașterii în esența sa. Aceasta se dezvoltă pornind de la principiile matematicii și schimbând în primul rând modalitatea de transmitere a mesajului. Limbajul se modifică, iar viziunea asupra naturii odată cu el. La început prima modificare constă în realizarea unei viziuni
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
că el - care este italian, și încă bine văzut de Papă, după câte înțeleg - a putut fi incriminat pentru altceva, decât că va fi dorit, cu siguranță, să demonstreze mișcarea Pământului, despre care știu cu siguranță că a fost altădată cenzurată de câțiva Cardinali. Dar mi se pare că am auzit spunându-se că, de atunci încoace, aceasta a fost totuși profesată în public chiar la Roma"16. Cenzura realizată de către Biserică prin intermediul Inchiziției a fost foarte eficientă în ceea ce privește literatura secolului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
secolul la XV-lea în Occident și care s-au separat de Biserica Catolică din motive doctrinare. Totuși înainte de toate trebuie să vedem Reforma nu doar ca o mișcare de revoltă, ci ea este dublată de o încercare de a cenzura imaginarul religios ce s-a dezvoltat în sânul bisericii catolice. Putem continua cu definiția autorului amintit mai sus: "Reforma fusese un proces prin care numeroși creștini entuziaști, incapabili să accepte răspânditele abuzuri ale bisericii catolice, s-au desprins pentru a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mai era acceptat. Biserica a dezvoltat în decursul timpului o imagine asupra lumii care s-a îndepărtat de simplitatea originală. De aceea s-a simțit nevoia cenzurii acesteia, cenzură care s-a realizat prin două demersuri: în primul rând să cenzureze imaginea asupra lumii pe care a dezvoltat-o biserica, aceasta implicând nu doar teologia, ci și structurile organizatorice. În al doilea rând putem vorbi despre o încercare de a găsi un nou început dincolo de tot ceea ce nu mai reprezintă credința
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
acesta ar fi răspuns: "Ucideți-i pe toți, căci Dumnezeu îi va alege pe ai săi!"29 După aceasta a urmat prigoana continuă a ereticilor indiferent de tipul de erezie adoptat, până în secolul al XVII-lea. Dar chiar dacă a fost cenzurată în mod radical această încercare de reformă nu s-a pierdut pentru că mult timp după aceasta ideile au rămas active, la fel și instrumentele de cenzură dezvoltate de Biserica Catolică. Mai mult o parte a acestora se regăsesc în principiile
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
stare de neliniște, de incapacitate de evoluție și asimilare a noilor forme. Este absolut necesară o intervenție a cenzurii, lucru care s-a realizat la începutul secolului al XVII-lea. Între formele de cenzură au existat și încercări de a cenzura totul cunoașterii de până în acel moment, pentru a se realiza o întoarcere la un început pur de imaginar. Dacă cenzura este totală, nimic nu se mai interpune între imediat și posibilitățile noastre de cunoaștere. Acest început este absolut necesar pentru
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care trăiește era pregătit să-i accepte teoria. Astfel în loc să se depărteze în mod real de imaginar el creează o nouă structură a acestuia. 2.3.2. Istoria teoriei idolilor și a încercărilor de cenzură a imaginarului Încercările de a cenzura imaginarul nu sunt noi, precum nici termenul de idol care prin structura sa a devenit un simbol al cenzurii. Idolum însemna în latina nu numai "idol" ("obiect de cult"), ci și nălucă, umbră, fantomă 42. Un înțeles asemănător îl are
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
realizată de această formă de protestantism. Folosind termenul idol, Bacon surprinde două aspecte: idol ca obiect de cult (deoarece ideile vechilor filosofi erau atât de respectate încât deveniseră obiecte de cult), dar și idol ca fantasmă, nălucă. El dorește să cenzureze știința, și să scoată din mijlocul ei toate "obiectele de cult" (cum ar fi filosofia aristotelică) ce, prin vechimea lor, opresc înaintarea cunoașterii. Obiecte de cult sunt privite și din altă perspectivă, putând descoperi că ele sunt niște teorii fantastice
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]