1,908 matches
-
carieră în viață. Nu în principal ca profesor de fizică -, cu toate că și aici este nevoie de oameni bine pregătiți, fiind una dintre cele mai grele și mai pline de responsabilitate meserii, dar și în calitate de informatician, fizician medical, fizician tehnolog, biofizician, cercetător în toate aceste domenii. Succes ! Decan, Prof. dr. M. Toma Mai 2008 IV.6.6. Ștefan Procopiu. Amintire și actualitate În fiecare an, în luna ianuarie, Despărțământul „Mihail Kogălniceanu” al Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român - ASTRA
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Universității ”Al. I. Cuza” . În acordul semnat sunt prevăzute o serie de acțiuni menite să conducă la o mai bună colaborare între cele două universități. Printre acțiunile asupra cărora s-a căzut de acord subliniem: - schimb de cadre didactice și cercetători, cărora să li se ofere posibilitatea de a ține cursuri sau de a efectua stagii de perfecționare; -schimb de informații științifice și de literatură didactică și pedagogică; -posibilitatea cadrelor didactice, cercetătorilor și studenților de a participa la conferințe, simpozioane, colocvii
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
găsesc și ochi. Și, de asemenea, lucrurile le vorbesc celor care au urechi să audă. Ce citeai? Citeam o scrisoare. — Un soi de corespondență secretă? — Citeam o scrisoare de la mama mea, spuse Hiyoshi, cât putea de firesc. Mitsuhide Îl privi cercetător: — Chiar așa? O scrisoare de la mama ta? — Da. — În acest caz, dă-mi-o s-o văd. Potrivit legilor castelului, când Întâlnești o persoană suspectă, trebuie să o arestezi și s-o duci la castel. Ca dovadă, arată-mi scrisoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
1945, București), poet. Este fiul Elenei Voinea (n. Săndulescu), funcționară, și al lui Constantin Octavian Voinea, tehnician proiectant. Urmează la București Liceul „Al. I. Cuza” și Facultatea de Hidrotehnică din cadrul Institutului de Construcții (1966-1971). A lucrat ca inginer proiectant și cercetător în construcții hidrotehnice. Debutează la „Luceafărul” în 1965, iar editorial cu placheta Elementele, apărută în 1970. A mai colaborat la „Ramuri”, „Amfiteatru”, „Viața românească”. ș.a. De la prima carte, Elementele, V. se dovedește un poet aplecat spre calofilie, iubitor al sonorităților
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290626_a_291955]
-
Medie nr. 2 din Craiova (1952-1955) și Facultatea de Filologie, secția limba rusă, a Universității din București (1956-1961). După absolvire devine preparator la Catedra de limba și literatura rusă din cadrul Institutului de Limbi Străine, până în 1968. Ulterior, până în 1999 este cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, iar din 2000 conferențiar la Universitatea „Spiru Haret” din București. Obține titlul de doctor în 1999 cu o teză despre Mihail Bahtin, reluată și publicată în 2001 cu titlul M. Bahtin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290448_a_291777]
-
de cultură, atâta timp cât alte „națiuni mici”, cum sunt cele scandinave, nu-și revendică reciproc teritorii. Ilarion Țiu TARAS KUZIO, „Memory and Nation Building in the Post-Soviet Colonial Space”, Nationalities Papers, vol. 30/2, iunie 2002, pp. 241-264. Taras Kuzio este cercetător la Institutul de Studii despre Europa Centrală și de Est al Universității din Toronto. Specialist în geopolitica fostului imperiu sovietic și, în acest context, în problema identității (cu precădere a identității ucrainene), el a scris o serie de articole ce
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mai înalte ale nivelului de educație. În anii '80, cercetătorul britanic Bernard Crick aduce noțiunea în sfera pedagogiei/ didacticii, punând problemă "predării și învățării" democrației în școli. Semn că o și mai aplicată circumscriere era necesară în domeniul educației, acelasi cercetător este însărcinat două decenii mai târziu să alcătuiască un Raport unde așa-zisa political literacy este inclusă între "competențele civice" pe care generația "milenarista" - reacționând destul de apatic, cinic și dezimplicat la treburile publice - trebuie să și le însușească. Raportul lui
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
Pervain, Liviu Onu, Ion Mușlea. Debutează cu recenzii în revista „Steaua” (1958). Colaborează cu studii de istorie literară, eseuri critice la „Tribuna”, „Familia”, „Viața românească”, „Revue roumaine”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Synthesis”, „Apostrof” ș.a. Între 1958 și 1963 este cercetător la filiala clujeană a Academiei, trecând ulterior la Facultatea de Filologie din același oraș. Din 1969 este doctor în filologie al Universității din Cluj, cu teza Poezia lui Mihai Beniuc, publicată în 1972. Lector de limba și literatura română la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286949_a_288278]
-
pentru o misiune în Teheran (Iran). După 2 ani de activitate intensă, el a dat curs unei invitații din Statele Unite, unde a avut ocazia unor contacte cu personalități din domeniul oncovirusologiei (Peyton Rous, Duran-Reynals, Shope, Claude Murphy precum și alți cunoscuți cercetători). Întors în Franța după război, el i-a succedat lui Roussy la conducerea institutului din Villejuif (1948). Aici s-a consacrat reorganizării institutului, instruirii studenților și tinerilor cercetători și dezvoltarea microscopiei electronice pentru evidențierea particulelor virale în tumori și studiului
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
din domeniul oncovirusologiei (Peyton Rous, Duran-Reynals, Shope, Claude Murphy precum și alți cunoscuți cercetători). Întors în Franța după război, el i-a succedat lui Roussy la conducerea institutului din Villejuif (1948). Aici s-a consacrat reorganizării institutului, instruirii studenților și tinerilor cercetători și dezvoltarea microscopiei electronice pentru evidențierea particulelor virale în tumori și studiului caracteristicilor morfologice ale celulelor transformate viral. A întreprins numeroase cercetări în domeniul tumorilor sistemului nervos central. În ultimii ani ai carierei, a întreprins și stimulat cercetările asupra agentului
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
și țesuturi; e) relația dintre telomerele/telomerază și carcinogeneză, în special cea indusă de virusurile oncogene. Telomerele au fost descrise pentru prima oară în 1938 de către Barbara McClintock la cromozomii de porumb (Zea maidis).2 Un an mai târziu, aceeași cercetătoare a făcut legătura cauzală dintre stabilitatea structurală a cromozomilor și prezența la capetele acestora a unei anumite „zone distincte“. În 1939 și 1941, ea a arătat că această zonă se erodează la fiecare multiplicare meiotică 3 iar în lipsa respectivului „capișon
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
rezultatul infecției inițiale (așa-zisele „original foci“ proporționale ca număr cu doza de virus) și câte sunt focare secundare, apărute prin extinderea infecției. Problema n-a întârziat să fie rezolvată de către tandemul științific Horward Temin și Harry Rubin,8 tineri cercetători din laboratorul lui Renato Dulbecco, care în 1958 au introdus metoda acoperirii monostratului de fibroblaste infectate cu diferite diluții de RSV, cu un strat subțire de agar.9 Astfel, a fost împiedicată difuzarea particulelor virale de la o celulă infectată inițial
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
i-a adus, în toamna anului 1989, în luminile celebrității pe americanii Michael J. Bishop și Harold E. Varmus, despre ale căror realizări în oncologia virală nu știuseră până atunci decât câțiva inițiați. Trecuseră 22 de ani de când, împreună cu tânărul cercetător francez Dominique Stehlin, cei doi americani comunicaseră un fapt uimitor: în genomul celulelor de embrion de găină cultivate in vitro, neinfectate cu virusul Rous, se găsește „o secvență unică“, echivalentă cu gena v-Src din genomul RSV. Ce căuta această oncogenă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
filologie clasică, a Universității din București. I-a avut ca profesori și mentori pe Aram Frenkian, Petru Creția, Cicerone Poghirc. Și-a susținut doctoratul în 1972, cu teza Vocabularul criticii literare latine de la Seneca tatăl la Iuvenal. În 1965 devine cercetător științific la Institutul de Lingvistică din București, din 1973 e secretar științific al Asociației de Studii Orientale, iar din 1975 trece la Catedra de limbi clasice a Facultății de Filologie bucureștene, unde va fi profesor din 1993. Este ales vicepreședinte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289727_a_291056]
-
1942, Roman), teoretician literar și poetă. Este fiica Eleonorei (n. Mocanu) și a lui Ioan Ioniță, ofițer. Urmează Liceul „Otilia Cazimir” din Roman, absolvit în 1959, și între 1962 și 1967 Facultatea de Filologie a Universității din București, devenind apoi cercetătoare la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”. Își ia doctoratul în filologie cu teza Receptarea poetică (1977). După terminarea facultății a frecventat cursuri de lingvistică matematică, semantică logică, semiotică, filosofie a limbajului și poetică. Colaborează la „Cahiers de linguistique théorique et
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288126_a_289455]
-
absolvi în 1965. Până în 1976, când își susține doctoratul cu teza intitulată Opera lui Anton Holban, lucrează ca preparator (1965-1970), apoi ca asistentă la Institutul Pedagogic din Târgu Mureș, iar până în 1990, când pleacă definitiv în Statele Unite ale Americii este cercetătoare la Institutul de Studii Socio-Umane din același oraș. Debutează în 1969 la ziarul „Steaua roșie” cu articolul-medalion Camil Petrescu: „Eu am văzut idei”. Va fi prezentă în „Vatra” (unde în 1975 și 1976 deține rubrica „Filtre”, profilată pe cronica poeziei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290370_a_291699]
-
prin teoretic se înțelege existența și funcționarea unor modele explicative, ipoteze, teorii, reflexii, iar prin empiric, studierea realității concrete, culegerea de date efective (despre entități empirice și raporturile dintre ele) folosind observația, experimentul, ancheta și alte metode prin care subiectul cercetător poate intra în contact și lua în stăpânire partea din realitatea socială - dacă e vorba de asemenea științe - care-l interesează. Astăzi, în comunitatea științifică este pe deplin acceptată ideea unității dintre teoretic și empiric, existența celor două dimensiuni în
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
particularitățile impuse de acest câmp al realului. Mai mult, din cele afirmate anterior se poate deduce imediat că observația, în domeniilenoastre de cercetare, va îmbrăca forme foarte diferite de cele practicate în științele naturii, adică acolo unde subiectul (ca subiect cercetător) este detașat de realitatea cercetată, este altceva decât această realitate, nu se poate confunda cu ea și nici nu se va implica (afectiv sau pe baza unor interese) în derularea fenomenelor studiate. Experimentul, în schimb, va rămâne, formal, identic cu
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Sociology (1988), un foarte cunoscut metodolog american, P. Rossi, reunește sub cupola observației toate metodele și tehnicile, pornind de la două criterii implicate în studierea socioumanului: a) dacă observația e activă sau pasivă și b) dacă între unitatea de observat și cercetător există sau nu o relație interactivă. Prin combinarea acestor două dimensiuni se obțin patru tipuri de procedee de culegere a datelor: 1. Observație pasivă fără interacțiune socială - cercetătorul nu modifică absolut cu nimic unitatea de observat și nici nu există
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a declarațiilor celor chestionați, adică utilizarea întrebărilor deschise (vezi paragraful următor). Pe de altă parte, este cât se poate de clar că răspunsurile la întrebări de genul: „De ce?”, „Motivați răspunsul”, „Ce v-a determinat să...?” etc. nu trebuie luate de cercetător ca atare, ci se impune o interpretare a lor, întrucât motivația, din punctul de vedere care ne interesează aici, se structurează pe trei paliere principale: motivele reale, motivele conștientizate de subiect și motivele declarate de acesta (în particular, cu ocazia
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
stabili dacă ea e semnificativ diferită de zero sau de altă valoare cu care se compară. 2.4. Redactarea raportului de cercetaretc " 2.4. Redactarea raportului de cercetare" Prin raport de cercetare se înțelege, de obicei, materialul întocmit de sociologul cercetător pentru beneficiarul care a finanțat cercetarea. Prin extensie, expresia poate fi utilizată și dacă rezultatele se fructifică sub formă de comunicare, articol, studiu într-o culegere sau chiar carte. Desigur că fiecare dintre formele menționate implică exigențe specificeîn redactarea și
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
avea un entuziasm molipsitor, un farmec personal ieșit din comun, o memorie prodigioasa. Era un erudit, cunoscând la perfecție zece limbi străine și avea - de asemenea - o inimă de aur. A ajutat zeci și sute de persoane, cadre didactice și cercetători, să se ridice profesional, nerefuzând pe nimeni. Mulți dintre aceștia sunt astăzi academicieni, rectori, profesori universitari de prestigiu. Pentru colaboratorii săi și pentru mulți alți matematicieni sau ingineri, operă Profesorului Mangeron va rămâne multă vreme un izvor de noi idei
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
și savant D. Mangeron care a fost de asemenea șef la cea de a doua Catedră de matematică a Politehnicii ieșene. Profesorul Mangeron îl consideră pe colegul sau Profesorul Climescu drept un neasemuit și iubit prieten, neasemuit de talentat, pasionat cercetător. Marele sonetist român (poate cel mai mare) care a fost Mihai Codreanu i-a dedicat următorul catren : Lirismul meu e stăpânit și rece Nici un surâs măcar nu va cerșește, Și-adeseori în drum de va’ntntâlnește Nepăsător pe-alăturea va
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
cele 71 de persoane, pentru unele existau "probleme de cadre"7. În tabelul nominal sunt încercuite câteva nume: Bâldigău Iulia, Marin Maria, Pal Rodica, Bădărău Gabriel, Crișan Ovidiu, toți profesori la școli din mediul rural 8. Doar Saizu Ion era cercetător la Institutul "A.D. Xenopol" și în dreptul său, cu pixul, era notat "sectant". În tabel erau trecute: data și locul nașterii, ocupația părinților, apartenență politică, funcția și locul de muncă, curs de pregătire. M-am oprit asupra acestei note pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
stat preț de patru-cinci minute și tot dădea din cap. S.B.: I-a expus pe scurt proiectul. D.T.: Da, și a avut succes. Putem afla din Scînteia, pe prima pagină, unde apare Ceaușescu: "Am întâlnit aici, la Iași, un tânăr cercetător care... peste nivel mondial... Asta este adevărata activitate de creație științifică studențească". I-au dat apoi un birou lui Dorofte, Leonard și Cristofor Simionescu, la Filiala Academieidin Copou, la ultimul etaj. S.B.: Se ajunsese. D.T.: Mergeam foarte des pe la el
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]